A respins ca nefondată contestaţia formulată de contestatoarea B.M.G. împotriva Dispoziţiei nr. 93/21.10.2010, dispoziţie emisă de intimata AJOFM Botoşani.
A respins ca nefondat capătul de cerere având ca obiect plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă s-a pronunţat cu prioritate asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei SCC Săveni, pe care a admis-o, având în vedere că obiectul acţiunii îl constituie decizia emisă de agenţia de şomaj iar pretenţia dedusă judecăţii este aceea de acordare a indemnizaţiei de şomaj. Or, fostul angajator nu are nici calitate de emitent al deciziei contestate şi nici atribuţiuni privind acordarea dreptului la şomaj.
Cu privire la fondul cauzei, tribunalul a reţinut următoarele:
Contestatoarea a fost angajată la intimata SCC Săveni, judeţul Botoşani, în perioada 1.06.1998 – 20.09.2010 când a încetat contractul individual de muncă al acesteia conform art. 65 alin. 1 Codul muncii (f. 32 ds. fond). Conform menţiunii de la poziţia 24 din carnetul de muncă al acesteia, la data de 1.03.2002 timpul de muncă îi fusese redus la 1 normă.
După desfacerea contractului de muncă, contestatoarea s-a adresat intimatei AJOFM Botoşani, în aceeaşi zi, solicitând acordarea indemnizaţiei de şomaj.
Prin Dispoziţia nr. 93 din 21.10.2010 AJOFM Botoşani a respins cererea acesteia cu motivarea că nu ar îndeplini condiţia realizării unui stagiu minim de cotizare de 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare cererii.
La soluţionarea contestaţiei, prima instanţă a avut în vedere că într-adevăr, potrivit art. 34 alin. 1 lit. (a) din Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj: „Şomerii prevăzuţi la art. 17 alin. (1) beneficiază de indemnizaţie de şomaj dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii”. De asemenea, conform art. 17 alin. 1/2 din acelaşi act normativ: „1) În vederea stabilirii dreptului de indemnizaţie de şomaj, şomerii prevăzuţi la art. 16 lit. a) sunt persoanele care se pot găsi în una dintre următoarele situaţii a) le-au încetat raporturile de muncă din motive neimputabile lor;(…)”.
În speţă, din desfăşurătorul stagiului de cotizare la şomaj (f. 41 ds. fond) coroborat cu foile colective de prezenţă, statele de plată (f. 47, 50, 52, 54, 57 şi 59) şi cererile olografe ale contestatoarei adresate conducerii angajatorului, rezultă că în lunile octombrie 2008 şi iulie 2009, aceasta nu a lucrat efectiv un număr integral de 92 ore aferente unei jumătăţi de normă, ci doar 46 de ore şi respectiv 44, fiind în concediu fără plată cât şi absent nemotivat.
Or, în contextul în care potrivit art. 34 alin. 1 în cazul persoanelor care au lucrat cu 1 normă, stagiul minim de 12 luni de cotizare este constituit ca durată, timp de 24 de luni, rezultă că în speţă trebuia lucrat în integralitate întreg intervalul 20.09.2008 – 20.09.2010.
Aşa fiind, întrucât în realitate contestatoarea a fost în concediu fără plată 5 zile în luna august 2009 şi 10 zile în luna octombrie 2008, iar în perioada 13 – 24 iulie 2009 a absentat nemotivat de la serviciu, instanţa a respins ca nefondată contestaţia formulată în contradictoriu cu intimata AJOFM Botoşani, nerealizându-se stagiul minim necesar în vederea acordării dreptului de şomaj.
De asemenea, întrucât excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei SCC Săveni, a fost admisă, instanţa a respins pe cale de consecinţă acţiunea faţă de această pârâtă.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs contestatoarea B.M.G.
În motivare, a arătat, în esenţă, următoarele :
Recurenta nu critică hotărârea în privinţa modului în care a fost soluţionată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei SCC Săveni. Hotărârea atacată reflectă, însă, interpretarea eronată a probelor administrate, fiind dată cu încălcarea legii.
În carnetul de muncă este consemnat salariul integral aferent jumătăţii sale de normă cu care a fost încadrată în perioada 01.01.2007 – 20.09.2010 iar aspectele consemnate în foile colective de prezenţă întocmite de angajator, aferente lunii octombrie 2008 şi lunii iulie 2009 nu corespund realităţii din caietul de evidenţă în care contestatoarea menţiona avizele, facturile, intrările, ieşirile şi stocul de marfă aferente zilelor în care a lucrat, efectiv, rezultă că în luna octombrie 2008 şi în luna iulie 2009 aceasta a lucrat, motivele pentru care angajatorul nu a consemnat acest aspect în foile colective de prezenţă, nefiindu-i cunoscut contestatoarei.
În perioada în care a lucrat cu 1 normă, modalitatea în care şi-a desfăşurat activitatea a fost stabilită de angajator, şi anume: nu lucra câte 4 ore în fiecare zi, ci o săptămână lucra, iar cealaltă era liberă.
Întrucât neconcordanţele dintre conţinutul informaţiilor din declaraţiile depuse de angajator şi menţiunile efectuate în carnetul de muncă al reclamantei nu îi sunt imputabile acesteia, corectarea poate fi realizată de angajator şi transmisă AJOFMB. Reclamanta apreciază că îndeplineşte condiţiile legale pentru a beneficia de ajutor de şomaj.
Pârâţii intimaţi nu au depus întâmpinare.
Analizând cauza, prin prisma motivelor de recurs invocate şi în conformitate cu prevederile art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente :
În conformitate cu prev. art. 34 al. 1 lit. „a” din Legea 76/2002 „Şomerii prevăzuţi la art. 17 al. 1 beneficiază de indemnizaţie de şomaj dacă îndeplinesc cumulativ, următoarele condiţii :
a) au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii ….
În cauză, prima instanţă a coroborat, în mod just, desfăşurătorul stagiului de cotizare la şomaj cu foile colective de prezenţă, statele de plată, precum şi cu cererile scrise şi semnate de către reclamantă prin care aceasta solicită conducerii concediu fără plată (f. 45, 48 dosar) în perioada de referinţă, avută în vedere de lege. Astfel, s-a reţinut că reclamanta ar fi trebuit să lucreze integral intervalul 20.09.2008 – 20.09.2010 dar aceasta a fost în concediu fără plată 5 zile în 2009 şi 10 zile în octombrie 2008, iar, în perioada 13 – 24.07.2009 a absentat, nemotivat de la serviciu.
Deşi susţine că ar exista neconcordanţe între carnetul de muncă şi aspectele consemnate în foile colective de prezenţă, reclamanta nu poate dovedi altceva decât ceea ce este înscris în carnetul de muncă, şi anume, că a lucrat 1 normă, începând cu anul 2007.
Înscrisurile depuse în recurs nu sunt apte de a schimba situaţia de fapt reţinută de prima instanţă, întrucât nu emană de la angajator şi nu sunt confirmate de către acesta.
Având în vedere aceste considerente, în conformitate cu prevederile art. 312 al. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
