Litigiu de asigurări sociale. Recalcularea pensiei prin valorificarea veniturilor realizate în acord global, în raport de considerentele Deciziei Inaltei Curti de Casaţie şi Justiţie nr. 30/2009 Pensii


Faţă de dispoziţiile art.329 alin.3 Cod de procedură civilă şi având în vedere considerentele deciziei Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi dezlegarea dată problemelor de drept prin aceste considerente, care este obligatorie pentru instanţe, conform căreia veniturile obţinute în acord global nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare datei de 1.04.2001, acţiunea de asigurări sociale, astfel cum a fost formulată şi precizată de reclamantă, va fi respinsă.

Tribunalul Hunedoara Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale – Sentinţa nr.1567LM/02 noiembrie 2010, rămasă irevocabilă la data de 04.04.2011 prin respingerea recursului.

Prin acţiunea de faţă, reclamanta Z.E.S. a chemat în judecată C.J.P. Hunedoara şi C.N.P.A.S. Bucureşti şi a solicitat ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispune emiterea unei noi decizii privind acordarea pensiei pentru depusă şi limita de vârstă, cu recalcularea pensiei prin luarea în considerare şi a veniturilor asigurate menţionate în adeverinţa nr.279/21.03.2008 eliberată de ICPM, cu acordarea drepturilor de începând cu data de 31.03.2008.

In motivarea acţiunii, s-a arătat că drepturile iniţiale de limită de vârstă au fost stabilite începând cu data de 20.09.2006, iar la data de 31.03.2008 a solicitat pârâtei recalcularea pensiei, luându-se în considerare şi veniturile suplimentare cu caracter permanent cuprinse în adeverinţa sus menţionată, respectiv munca în acord global, premii şi compensaţii, care au constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale de stat.

S-a motivat de asemenea că la determinarea punctajului în vederea stabilirii pensiei, trebuia să se ia în calcul venitul total asigurat, conform Legii nr.19/20900 şi Legea nr.250/2007 având în vedere şi faptul că veniturile din adeverinţa depusă la pârâtă şi obţinute suplimentar faţă de retribuţia tarifară de încadrare, au avut caracter permanent, fiind cumulate cu salariul individual brut şi au fost incluse alături de sporul de vechime în baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, aceste contribuţii fiind plătite lunar.

Pârâta C.J.P. Hunedoara prin întâmpinarea depusă la dosar a arătat că potrivit art.164 din Legea nr.19/2000 pentru determinarea punctajelor anuale, pentru stagiile de cotizare realizate anterior, salariile înregistrate în carnetul de muncă, sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi sporurile cu caracter permanent care după data de 1.04.1992 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, iar adeverinţa prezentată de reclamantă nu atestă acordarea vreunui spor la salariu şi care să fi făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, acordul global nu s-a valorificat, nefiind temei legal în acest sens.

Pârâta a mai invocat şi soluţia pronunţată de Secţiile Unite ale ICCJ – Decizia nr.30/16.11.2009 din dosarul nr.15/2009.

Pârâta C.N.P.A.S. Bucureşti a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, raportat la HG nr.13/2004.

Din analiza actelor şi lucrărilor aflate la dosar, instanţa reţine următoarele :

Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de C.N.P.A.S. se va admite, şi în consecinţă se va respinge acţiunea faţă de acest pârât. Astfel, raportat la prevederile Statutului propriu aprobat prin HG nr.13/2004, această instituţie este o autoritate publică centrală a administraţiei de stat, cu atribuţii de gestionare a sistemului de pensii la nivel naţional şi nu individual. Prin urmare, soluţionarea cererilor ce are ca obiect stabilirea şi calcularea/recalcularea drepturilor individuale de pensie nu intră în atribuţiile CNPAS, ci ale casei teritoriale de la domiciliul reclamantei, potrivit art.24, lit.e din HG nr.13/2004 coroborat cu art. 82 alin.2 şi art.139 alin.3 din Legea nr. 19/2000.

Cu privire la fondul cauzei se reţine că reclamanta a fost înscrisă la pensie limită de vârstă prin decizia nr.82463/2006 cu drepturi stabilite cu data de 20.09.2006 în baza Legii nr.19/2000.

Prin adeverinţa eliberată de ICPM se menţionează că reclamanta a beneficiat de adaosuri, acorduri şi alte sporuri, conform anexelor la această adeverinţă şi că aceste adaosuri s-au acordat în funcţie de realizarea productivităţii muncii, în conformitate cu Legea nr.57/1974 şi începând cu anul 1992 în conformitate cu prevederile Contractului Colectiv de Muncă.

Din anexa 1 la adeverinţa mai sus menţionată rezultă că această cuprinde sporul de acord global acordat pentru perioada 1974 – 1994.

Referitor la solicitarea reclamantei de a se valorifica şi adaosurile de care a beneficiat pe perioada anilor 1974 – 1994 sub formă de acord global se constată că prin considerentele deciziei nr.30/16.11.2009, pronunţată de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr.15/2009 pentru soluţionarea recursului în interesul legii, având ca obiect recalcularea pensiei din sistemul public cu posibilitatea luării în considerare a formelor de retribuire în acord global, prevăzute de Legea nr.57/1979 s-a stabilit că, în privinţa prevederilor anterioare datei de 1.04.2001 când a intrat în vigoare Legea nr.19/2001, sunt incidente dispoziţiile tranzitorii cuprinse în art.164 din acest act normativ care permit valorificarea în procesul de stabilire a punctajului mediu anual, doar a veniturilor obţinute care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare.

S-a mai menţionat şi faptul că ansamblul dispoziţiilor cuprinse în art.164 alin.1, 2 şi 3 din legea nr.15/2000 şi OUG nr.4/2005 stabilesc care sunt veniturile ce constituie baza de calcul a drepturilor de pensie şi că în privinţa recalculării drepturilor de pensie, OUG nr.4/2005, prevăd la punctul VI din anexă, că formele de retribuire în acord global, premiile acordate în cursul anului, compensaţiile cu caracter ocazional nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislaţiei anterioare datei de 1.04.2001 şi că textele de lege mai sus menţionate, sunt clare şi lipsite de echivoc şi că nu există o ambiguitate de reglementare.

Faţă de dispoziţiile art.329 alin.3 Cod procedură civilă şi având în vedere considerentele deciziei Inaltei Curţii de Casaţie şi Justiţiei, precum şi dezlegarea dată problemelor de drept prin aceste considerente, care este obligatorie pentru instanţe, conform căreia veniturile obţinute în acord global nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare datei de 1.04.2001, acţiunea de asigurări sociale, astfel cum a fost formulată şi precizată de reclamantă, a fost respinsă ca nefondată.