Nemotivarea respingerii excepţiei prescripţiei dreptului de a aplica sancţiunea contravenţională atrage nelegalitatea hotărârii, ce urmează a fi casată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
(Secţia de administrativ, decizia nr. 2.682/1998)
Prin sentinţa civilă nr. 923/28.01.1998, pronunţată de Judecătoria sectorului 3 Bucureşti, s-a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de S.C. “V.” – S.A. împotriva procesului verbal de contravenţie din 6.04.1997, întocmit de D.G.P.-C.F.S. din cadrul Ministerului Finanţelor, prin care a fost amendată cu suma de 6.744.932 lei, pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de punctul 5 paragraful 1 din Instrucţiunile de aplicare a O.G. nr. 18/1994, constând în aceea că nu a repatriat, în termenul de 90 de zile calendaristice, valuta, ca urmare a operaţiunilor de export.
în motivarea hotărârii, se arată că organul de control a avut în vedere reclamaţiile de calitate ale partenerului străin, însă petenta nu a făcut dovada unor proceduri litigioase, aşa cum prevăd dispoziţiile legale.
împotriva acestei sentinţe a formulat recurs S.C. “V.” – S.A., criticând soluţia pentru următoarele motive:
Instanţa nu s-a pronunţat cu privire la excepţia prescripţiei aplicării amenzii, conform art. 13 alin. 4 din Legea nr. 32/1968, nici nu a motivat această excepţie.
Instrucţiunile Ministerului Finanţelor nr. 1.588/20.11.1995, emise în aplicarea O.G. nr. 18/1994 nu erau în vigoare la data încheierii contractului.
Nu s-a ţinut seama că între părţi există o situaţie litigioasă şi nici nu s-a calculat exact suma care trebuia plătită drept amendă.
Analizând motivele de recurs invocate, dispoziţiile art. 304 pct. 7 Cod proc. civ., tribunal constată că recursul este fondat, urmând a fi admis, a se casa hotărârea pronunţată de Judecătoria sectorului 3 şi a se dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă, pentru următoarele motive:
în completare la plângerea formulată iniţial de S.C. “V.” – S.A. (completare intitulată “note scrise”), se invocă, în baza art. 13 alin. 4 din Legea nr. 32/1968, excepţia prescrierii contravenţiei, pe motiv că sancţiunea nu a fost aplicată în termen de 1 an de Ia data săvârşirii faptei.
Aceeaşi excepţie este invocată de petentă şi în şedinţa publică din 3.09.1997, când instanţa o respinge, însă atât în acea încheiere, în încheierea următoare, cât şi în motivarea sentinţei, nu se motivează, în drept şi în fapt, respingerea acestei excepţii.
Cum instanţa nu a motivat respingerea excepţiei, tribunalul, în baza art. 312 alin. 2 Cod proc. civ., va casa hotărârea şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă, ocazie cu care se vor analiza şi motivele invocate de recurentă.