Prin sentinta civila nr. 2271/27.09.2011, pronuntata de Judecatoria Viseu de Sus, în dosarul nr. 1308/336/2011 a fost admisa actiunea pauliana formulata de reclamantul M. I. în contradictoriu cu pârâtii: T. D. M., T. M. si T.D. si s-a constatat nulitatea contractului de donatie imobiliara încheiat între pârâti la 15.12.2009 si autentificat sub nr. ..
S-a anulat încheierea c.f. nr. 7861/15.12.2009 care priveste apartamentul cu 4 camere înscris în c.f.nr. …si s-a dispus refacerea starii de carte funciara anterioara.
Au fost obligati pârâtii sa plateasca reclamantului suma de 4.121,00 lei, reprezentând cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut urmatoarele:
Articolul 975 din codul civil prevede posibilitatea creditorilor de a ataca si obtine revocarea actelor frauduloase facute de debitor în frauda dreptului lor si în beneficiul unui tert complice la frauda si care profita de pe seama lor.
Pentru a se putea intenta actiunea revocatorie este necesar sa fie îndeplinite mai multe conditii.
Prima conditie este ca actul atacat sa fi creat creditorului un prejudiciu, constând în aceea ca debitorul si-a cauzat sau si-a marit o stare de insolvabilitate.
În cauza, aceasta conditie este îndeplinita, pentru ca, prin contractul de donatie din litigiu, a fost înstrainat singurul imobil pe care debitorii îl aveau în proprietate, situatie necontestata.
Este neîndoios ca, în speta, actul atacat a creat creditorului un prejudiciu, constând în imposibilitatea acestuia de a-si încasa creanta fara aducerea bunului respectiv în patrimoniul debitorilor.
A doua conditie pentru promovarea actiunii revocatorii este frauda debitorului, constând în aceea ca a avut cunostinta de rezultatul pagubitor al actului fata de creditor, adica si-a dat seama ca prin încheierea acelui act si-a creat sau si-a marit o stare de insolvabilitate, lucru cert în cauza, marturie stând în acest sens modalitatea aleasa de debitor în scopul sustragerii de la executarea silita a imobilului din litigiu, întocmind formalitatile de donatie a acestuia la scurt timp dupa data când avea obligatia de restituirea a împrumutului si banuia ca va fi urmarit silit.
A treia conditie pentru promovarea actiunii revocatorii este ca trebuie sa existe o creanta certa, lichida si exigibila, si aceasta conditie fiind îndeplinita, iar în acest context este de subliniat ca în speta nu s-a demonstrat ca nu ar fi îndeplinite cumulativ conditiile de fond ale actului juridic prevazute de art.948 din Codul civil.
Prin urmare, sunt îndeplinite toate conditiile pentru exercitarea actiunii revocatorii, inclusiv cea care impune complicitatea tertului la frauda debitorului care a încheiat actul juridic pentru a-l prejudicia pe creditor, cumparatorul T. D. actionând negresit în contra intereselor creditorului M.I., el având cunostinta de existenta datoriei datorita gradului de rudenie apropiat, fiind tatal împrumutatorului T. D.M., având o pozitie total pasiva in timpul desfasurarii procesului.
Instanta a constatat ca in mod gresit reclamantul a solicitat pronuntarea unei hotarâri prin care sa se dispuna revocarea donatiei, in esenta fiind vorba de anularea donatiei, pentru ca revocarea este un act personal al persoanei care a întocmit actul.
Potrivit art. 34 din legea nr. 7/1996”Orice persoana interesata poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciara daca printr-o hotarâre judecatoreasca definitiva si irevocabila s-a constatat ca: 1. înscrierea sau actul în temeiul caruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; 2. dreptul înscris a fost gresit calificat; 3. nu mai sunt întrunite conditiile de existenta a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul caruia s-a facut înscrierea; 4. înscrierea din cartea funciara nu mai este în concordanta cu situatia reala actuala a imobilului.
Art. 35. – (1) Actiunea în rectificare, sub rezerva prescriptiei dreptului material la actiunea în fond, va fi imprescriptibila. (2) Fata de tertele persoane care au dobândit cu buna-credinta un drept real prin donatie sau legat, actiunea în rectificare nu se va putea porni decât în termen de 10 ani, socotiti din ziua când s-a înregistrat cererea lor de înscriere, cu exceptia cazului în care dreptul material la actiunea în fond nu s-a prescris mai înainte.”
In consecinta in ceia ce priveste cererea de restabilire a situatiei anterioare de CF, s-a aratat ca, sub aspectul efectelor sale, actiunea revocatorie duce la desfiintarea actului, întocmai ca si actiunea în anularea unui act juridic, actul încheiat de debitor în frauda drepturilor creditorului sau devenind astfel inopozabil acestuia din urma; bineînteles ca, data fiind specificitatea actiunii deduse judecatii, ea îsi va produce efectele numai între creditorul din cauza si tertul dobânditor.
Fata de cele de mai sus instanta a admis actiunea reclamantului si a constatat nulitatea contractului de donatie imobiliara dispunând refacerea starii anterioare de carte funciara prin anularea încheierii prin care s-a înscris dreptul paratului donatar.
In temeiul art. 274-276 cod procedura civila pârâtii au fost obligati la 4121,00 lei cheltuieli de judecata reprezentând taxele de timbru si onorariul avocatial .
Împotriva sentintei civile nr. 2271/27.09.2011 a Judecatoriei Viseu de Sus, în termenul prevazut de art. 301 Cod procedura civila au formulat recurs T.D., T.M. D. si T. M. solicitând casarea sentintei recurate si respingerea actiunii, cu cheltuieli de judecata.
În motivele de recurs recurentii au aratat urmatoarele:
În fapt, intimatul-reclamant prin actiunea sa a solicitat revocarea donatiei facuta de T. D. M. si T. M. în favoarea tatalui si socrului lor, pe nume T. D., donatie ce a avut ca obiect apartamentul situat în …si rectificarea CF-ului sus-mentionat în sensul radierii dreptului de proprietate a pârâtului-recurent si refacerea starii de carte funciara anterioara.
Instanta de fond a dat o hotarâre cu nesocotirea prevederilor art. 304 pct. 7 din Codul de procedura civila, în sensul ca nu cuprinde niciun motiv pe care sa se sprijine ci apreciaza „fara putinta de tagada” ca scopul urmarit de catre donatori ar fi acela de a-si sustrage de la urmarire bunul imobil.
În fata instantei de fond reclamantul nu a dovedit cu nimic complicitatea la frauda a tertului, acesta, la data achizitionarii stiind ca intra în posesia bunului sau, cumparat de catre T.M. D., fiul si T. M., nora, din banii câstigati de sotia sa si de el în Italia.
La fond recurentul a aratat ca reclamantul la data când a dat împrumutul stia de existenta apartamentului în cauza si stia ca nu este a celor ce au luat cu împrumut, caci ar fi solicitat notarea unei ipoteci în CF.
Recurentii-pârâti au raspuns la interogatoriu, iar din raspunsurile lor a rezultat faptul ca apartamentul a fost cumparat pe banii lui T.D., tatal si ca acesta a fost motivul pentru care au efectuat actul de donatie si nu pentru a-si crea o stare de insolvabilitate.
Având în vedere ca T.D., tatal nu era în tara la momentul procesului, acesta nu si-a angajat un aparator, fiind lipsit de aparare.
Analizând sentinta civila nr. 2271/27.09.2011 a Judecatoriei Viseu de Sus, prin prisma motivelor de recurs formulate si în considerarea dispozitiilor art. 304 indice 1 Cod procedura civila, tribunalul retine urmatoarele:
În ceea ce priveste critica din motivele de recurs referitoare la faptul ca hotarârea atacata nu ar cuprinde niciun motiv pe care sa se sprijine, aceasta critica nu este întemeiata. Examinând continutul hotarârii atacate se remarca faptul ca prima instanta a expus pe larg considerentele avute în vedere la pronuntarea sentintei, considerente ce vor fi analizate în cele ce succed:
Nici critica din motivele de recurs vizând nedovedirea complicitatii la frauda a tertului nu este întemeiata, deoarece complicitatea la frauda a tertului cu care debitorul a încheiat actul atacat este o conditie care trebuie îndeplinita numai atunci când se ataca un act cu titlu oneros.
Când actul atacat este un act cu titlu gratuit, este suficienta frauda debitorului caci, în acest caz, tertul are de aparat un avantaj patrimonial gratuit, pe când creditorul cauta sa evite un prejudiciu.
În speta, este vorba despre un contract de donatie, un act cu titlu gratuit si în consecinta, printre conditiile intentarii actiunii revocatorii nu se afla aceea referitoare la complicitatea la frauda a tertului cu care debitorul a încheiat actul atacat.
Critica din motivele de recurs, referitoare la faptul ca nu i s-a dat posibilitatea recurentului de a-si angaja un avocat si astfel i s-a încalcat dreptul la aparare al recurentului este de asemenea neîntemeiata, deoarece acesta a fost reprezentat la fond de catre avocat M.A., astfel cum rezulta din cuprinsul împuternicirii avocatiale aflate la fila 43 din dosarul primei instante, din care rezulta ca domnul avocat M. A. este reprezentantul ales al partilor.
Prima instanta retine însa în mod eronat ca: „în mod gresit reclamantul a solicitat pronuntarea unei hotarâri prin care sa se dispuna revocarea donatiei, în esenta fiind vorba de anularea donatiei, pentru ca revocarea este un act personal al persoanei care a întocmit actul”.
În realitate, actiunea revocatorie este acea actiune prin care creditorul poate cere revocarea pe cale judecatoreasca a actelor juridice încheiate de debitor în vedere prejudicierii sale. Prejudicierea creditorului se concretizeaza în faptul ca prin încheierea actelor atacate, debitorul îsi mareste sau creeaza o stare de insolvabilitate.
Ca urmare a reusitei în actiunea revocatorie, actul atacat, dovedit ca fiind fraudulos, va fi inopozabil creditorului. El va putea urmari bunul care forma obiectul actului ca si cum acesta n-ar fi iesit niciodata din patrimoniul debitorului.
Actiunea revocatorie (pauliana) este proprie creditorului care o intenteaza. Ca atare, ea produce efecte relative, în sensul ca, drept urmare a reusitei ei, va fi reparat numai prejudiciul suferit de creditorul reclamant. Tertul poate pastra bunul, oferind creditorului suma de bani necesara satisfacerii creantei sale. Fata de alti creditori ai debitorului, actiunea pauliana nu produce niciun efect. În privinta lor, se considera ca actul nu a fost revocat. Excedentul ramas dupa satisfacerea creantei creditorului care a intentat actiunea pauliana apartine tertului dobânditor.
Actiunea revocatorie duce la desfiintarea actului, întocmai ca si actiunea în anularea unui act juridic, totusi, ea se deosebeste de aceasta din urma, deoarece actiunea în anulare produce efecte fata de orice persoana, pe când actiunea revocatorie are un caracter relativ, adica îsi produce efectele numai între creditor si tertul dobânditor. Actul atacat ramâne valabil între partile care l-au încheiat si opozabil fata de toate celelalte persoane. La actiunea revocatorie, actul este revocat numai în masura prejudiciului suferit de creditor, adica în limitele creantei pentru a carei realizare a intentat actiunea revocatorie.
În speta, este incident art. 304 pct. 6 Cod procedura civila, care reglementeaza un motiv de modificare a hotarârii, atunci când instanta a acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut.
Asa fiind, în baza art. 304 indice 1 Cod procedura civila, art. 306 alin. 3 din Codul de procedura civila, art. 304 pct. 6 Cod procedura civila, art. 312 alin. 1 Cod procedura civila, tribunalul va admite în parte recursul formulat împotriva sentintei civile nr. 2271/27.09.2011 a Judecatoriei Viseu de Sus, pe care o va modifica în parte, în sensul ca va dispune revocarea donatiei doar în limitele creantei de 9000 euro, va înlatura dispozitia din sentinta privind constatarea nulitatii contractului de donatie si va mentine restul dispozitiilor sentintei, care nu contravin prezentei decizii.
