Achiziţii publice. Dovada „experienţei similare”. Admisibilitate
Subcontractanta recurentă a precizat în cauză existenţa unei „experienţe similare” pentru licitaţia având ca obiect „Realizarea hărţii de zgomot a municipiului Iaşi” cu înscrisurile privind dotările tehnice, personalul, contractele derulate anterior în domenii analoge.
Decizia nr. 162/C.A. din 14 mai 2007
Prin decizia nr. 359/5C2/120/19.03.2007, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor Bucureşti a respins contestaţia formulată de S.C. „I.C.T. – I.” S.A. Bucureşti în contradictoriu cu autoritatea contractantă Primăria municipiului Iaşi ca neîntemeiată, dispunând continuarea procedurii.
Pentru a pronunţa această decizie a reţinut organul administrativ jurisdicţional că autoritatea contractantă a iniţiat legal procedura de atribuire prin licitaţie deschisă a contractului de servicii „Realizarea hărţii de zgomot a municipiului Iaşi”, stabilind ca limită de depunere a ofertelor data de 30.11.2006 ora 1000 şi deschiderea ofertelor la data de 30.11.2006 ora 1200, criteriul de atribuire fiind „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”.
S.C. „I.C.T. – I” S.A. a dobândit documentaţia de atribuire la data de 09.11.2006 şi a prezentat la termen o ofertă în care se prevede ca subcontractor I.N.C.-D.P.M. „Al.D.”.
Deşi din conţinutul Capitolului 4 pct. 2 şi 3 din documentaţia de atribuire – fişa de date a achiziţiei, rezultă că atât ofertantul cât şi subcontractorului le revenea obligaţia de a face dovada privind experienţa similară, ori din lista lucrărilor depuse de subcontractorul I.N.C.-D.P.M. „Al.D.” nu rezultă executarea unor astfel de lucrări, astfel încât măsura dispusă de autoritatea contractantă de a declara oferta contestatoarei drept inacceptabilă conform art. 36 al. 1 lit. b din H.G. nr. 925/2006 apare ca fiind corectă, ceea ce face ca şi conţinutul comunicării rezultatului procedurii să fie corect, el fiind emis în condiţiile art. 207 alin. 1 lit. a din O.U.G. nr. 34/2006 şi nu lit. b aşa cum eronat apreciază contestatoarea, astfel încât sub acest aspect contestaţia apare ca neîntemeiată.
Pe de altă parte, aşa cum arată şi autoritatea contractantă şi cum rezultă din dosarul achiziţiei, criteriul de atribuire nu a fost modificat, iar criticile aduse de contestatoare documentaţiei de atribuire apar ca tardive în raport de prevederile art. 272 alin. 2 din O.U.G. nr. 34/2006 prin care se dispune că, faţă de valoarea estimată a contractului „contestaţia poate fi depusă în 10 zile de la data luării la cunoştinţă de către contestator despre un act al autorităţii contractante pe care îl consideră nelegal”, deoarece a dobândit documentaţia de atribuire la data de 09.11.2006, astfel încât la data formulării contestaţiei acest termen era depăşit.
Analizând motivarea organului administrativ jurisdicţional, prin prisma criticilor formulate de petenta S.C. „I.C.T. – I.” S.A. Bucureşti, curtea constată că în mod eronat Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a considerat ca tardive criticile aduse de contestatoare documentaţiei de atribuire, raportat dispoziţiilor art. 272 alin. 2 din O.U.G. nr. 34/2006 prin care se prevede că „În cazul în care valoarea estimată a contractului care urmează să fie atribuit este mai mare decât pragurile valorice prevăzute în art. 124, contestaţia poate fi depusă în cel mult 10 zile de la data luării la cunoştinţă de către contestator despre un act al autorităţii contractante pe care acesta îl consideră nelegal”.
Ori, din economia textului rezultă că termenul de 10 zile devine aplicabil doar în ipoteza existenţei unei contestaţii privitor la stabilirea valorii contractului, pe când în speţă Consiliul a fost sesizat privind comunicarea efectuată de unitatea contractantă cu nr. 5416/24.01.2007, privind respingerea ofertei sale ca inacceptabilă, şi respectiv acceptarea ofertei contracandidatei sale, situaţie în care contestaţia depusă sub nr. 133/26.01.2007 apare ca fiind formulată în termenul de 10 zile calculat de la data emiterii adresei nr. 5416/24.01.2007, în cauză neprezentând relevanţă data de 09.11.2006 la care petenta a intrat în posesia documentaţiei de atribuire, din moment ce nu aceasta a fost supusă cenzurii organului administrativ jurisdicţional.
Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor Bucureşti a analizat însă contestaţia petentei şi, pe fondul său, reţine faptul că aceasta nu ar fi făcut dovada executării unor lucrări similare celei privind „Realizarea unei hărţi de zgomot a municipiului Iaşi” supusă contractării prin licitaţie publică, astfel că nu a mai procedat la compararea ofertelor depuse de licitanţi.
Ori, din cuprinsul fişei de date a achiziţiei – C4 – Cerinţele minime referitoare la capacitatea tehnică şi cea economică şi financiară pe care ofertantul trebuie să le îndeplinească pentru a fi considerat calificat, rezultă că, potrivit pct. 3 „Experienţa similară”, ofertanţii aveau obligaţia de depunere a unei fiţe de informaţii privind „experienţa similară”, care trebuia să cuprindă „ca cerinţă minimă (…) încheierea şi îndeplinirea în ultimii 3 ani. Pretatorul să aibă experienţă în calculul sunetelor, cartografierea zgomotului, măsurarea zgomotului provenit din activităţi industriale, garantarea calităţii rezultatelor, folosirea soft-ului necesar” .
Nota justificativă întocmită de partea contractantă prevede de asemenea necesitatea pentru ofertanţi de a depune: declaraţie privind dotările tehnice şi declaraţie privind personalul (organismul tehnic de specialitate de care dispune pentru îndeplinirea contractului, iar pentru susţinerea tehnică s-a prevăzut a se solicita de la subcontractant de a face dovada îndeplinirii a cel puţin unui contract similar – realizare hartă zgomot).
Adjectivul „similar” este definit de dicţionarul de neologisme ca fiind „de aceeaşi natură; asemănător; analog”.
La dosarul cauzei, petenta S.C. „I.C.T. – I.” S.A. Bucureşti a depus un Acord de subcontractare încheiat cu I.N.C.-D.P.M. „Al.D.”, pentru 30% din lucrarea reprezentând „Validarea hărţii acustice prin măsurători în teren”.
Pentru a dovedi experienţa similară, petenta a depus la dosar un număr de 9 contracte conform listei din dosar, din care rezultă faptul că a executat în intervalul 2000-2006 contracte având ca obiect „Proiectare studiu de trafic şi de circulaţie în municipiul Slobozia, judeţul Ialomiţa” în valoare de 60.503 RON, „Cercetări privind elaborarea unei strategii unitare privind gestionarea traficului rutier pe reţeaua de drumuri din România” în valoare de 50.000 RON, „Soluţii de reducere a efectelor poluării fonice în exploatarea drumurilor naţionale” în valoare de 12.500 RON, „Elaborarea bilanţurilor de mediu de nivel I şi II; analize privind zgomotul şi emisiile în atmosferă; elaborarea studiului privind ecranarea cu panouri fonoabsorbante în vederea reducerii zgomotului pentru activităţile desfăşurate de General Construct SA” în valoare de 45.815 RON.
De asemenea, subcontractanta I.N.C.-D.P.M. „Al.D.” a depus o listă de 11 contracte pentru dovedirea experienţei similare, dintre care amintim: „Soluţia de reducere a zgomotului la Staţia de Îmbuteliere Negoieşti”, „Cercetarea şi realizarea de structuri fonoabsorbante în vederea reducerii poluării sonice urbane şi industriale în conformitate cu prevederile normelor şi directivelor în domeniu” etc.
Petenta şi subcontractanta sus-evocată au făcut dovada personalului angajat ce deţine pregătirea profesională pentru îndeplinirea contractului de servicii în litigiu, a depus înscrisuri privind utilajele, instalaţiile şi echipamentele tehnice necesare îndeplinirii contractului în litigiu.
Ori, având în vedere obiectul contractului de achiziţie publică în litigiu – „Realizarea hărţii de zgomot a municipiului Iaşi” – rezultă cu uşurinţă faptul că petenta şi respectiv subcontractanta sa I.N.C.-D.P.M. „Al. D.” Bucureşti au făcut dovada, cu contractele depuse, a experienţei similare în materia respectivă, din moment ce au derulat contracte privind „analiza” şi , respectiv, „reducerea zgomotului”, ce implicau în mod obligatoriu măsurarea zgomotului produs înainte şi, bineînţeles, după aplicarea măsurilor antizgomot propuse.
Cum contractul de achiziţie în cauză presupune tocmai efectuarea de măsurători a zgomotului în diverse puncte ale municipiului Iaşi, eronat Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a apreciat că petenta şi subcontractanta sa nu ar fi probat efectuarea anterioară a unor astfel de măsurători, declarându-le oferta ca inacceptabilă, cu descalificarea lor, deşi sub criteriul preţ, oferta acestora era mai avantajoasă celei acceptate de partea contractantă.
