Citeste şi


Acţiune împotriva respingerii ofertei de achiziţie publică.


Contencios administrativ

Sentinţă

Acte ale autorităţilor publice

Acţiune împotriva respingerii ofertei de achiziţie publică.

 În condiţiile în care procedura administrativ-jurisdicţională reglementată de prevederile art. 266 şi urm. din OUG nr. 34/2006 a fost epuizată, prin emiterea Deciziei nr. 2428/C1/2370 de către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, legalitatea procedurii de atribuire contestate pe această cale de reclamantă nu se mai poate realiza decât în cadrul procesual şi cu procedura stabilite expres de prevederile art. 283 şi urm. din acelaşi act normativ, respectiv prin exercitarea plângerii, atât pentru motive de nelegalitate, cât şi de netemeinicie, împotriva deciziei pronunţate în procedura administrativ-jurisdicţională, soluţionarea plângerii la care face trimitere textul legal fiind dată în competenţa curţilor de apel.

Trib. Bistriţa-Năsăud, s. a II-a civ., de cont. adm. şi fisc., sent. nr. 998/CA/14 octombrie 2011

 Prin cererea înregistrată reclamanta SC N 2007 SRL a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Local al Comunei Bistriţa-Bârgăului, solicitând obligarea acestuia la atribuirea contractului de achiziţie publică privind execuţia obiectivului „Prestarea de servicii silvice” pentru următoarele lucrări: lot 3 – punere în valoare – cod 77200000-2; lot 4 – cultura în pepinieră – cod 77200000-2, fără cheltuieli de judecată.

 Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

 Obiectul prezentului litigiu vizează contestarea de către reclamantă a procedurii de atribuire a contractului– „Prestări servicii silvice”, procedură iniţiată de pârâtul Consiliul local al comunei Bistriţa-Bârgăului în temeiul prevederilor OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, sens în care apreciază ca fiind nelegală respingerea ofertei reclamantei.

 La data formulării acţiunii, respectiv 16.05.2011, forma în vigoare a textului art. 255 din OUG nr. 34/2006, invocat de reclamantă, prevede: „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept ori într-un interes legitim printr-un act al autorităţii contractante, prin încălcarea dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice, poate solicita, prin contestaţie, anularea actului, obligarea autorităţii contractante de a emite un act, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim pe cale administrativ-jurisdicţională, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.”

 Totodată, potrivit art. 256 alin. 1, „în vederea soluţionării contestaţiilor pe cale administrativ-jurisdicţională, partea care se consideră vătămată are dreptul să se adreseze Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cu respectarea prevederilor art. 256^2 şi 270 – 27”1.

 Or, în condiţiile în care procedura administrativ-jurisdicţională reglementată de prevederile art. 266 şi urm. din OUG nr. 34/2006 a fost epuizată, prin emiterea Deciziei nr. 2428/C1/2370 de către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, legalitatea procedurii de atribuire contestate pe această cale de reclamantă nu se mai poate realiza decât în cadrul procesual şi cu procedura stabilite expres de prevederile art. 283 şi urm. din acelaşi act normativ, respectiv prin exercitarea plângerii, atât pentru motive de nelegalitate, cât şi de netemeinicie, împotriva deciziei pronunţate în procedura administrativ-jurisdicţională, soluţionarea  plângerii la care face trimitere textul legal fiind dată în competenţa curţilor de apel.

 Că nu se pot urma concomitent două proceduri distincte rezultă nu doar din conţinutul prevederilor legii speciale, aceeaşi concluzie fiind impusă şi de prevederile de principiu ale art. 6 din Legea nr. 554/2004, dreptul comun în materia contenciosului administrativ, astfel încât, fără a opera o restrângere a dreptului de acces la justiţie, acestea impun persoanei care se consideră vătămată în accepţiunea dată acestei noţiuni de prevederile art. 2 lit. a din Legea contenciosului administrativ, să atace direct în faţa instanţei de contencios administrativ actele administrative susceptibile, potrivit legii organice, să facă obiectul unei jurisdicţii speciale administrative, doar în condiţiile renunţării la exercitarea procedurii administrativ-jurisdicţionale. Or, din economia prevederilor art. 6 alin. 1 – 4 din Legea nr. 554/2004, rezultă că o atare renunţare nu poate opera tacit (prevederile alin. 4 impunând notificarea expresă către organul administrativ jurisdicţional în cazul demarării acestei proceduri, ceea ce nu este cazul în speţă) şi cu atât mai puţin după epuizarea procedurii, prin emiterea actului administrativ-jurisdicţional, persoana pretins a fi vătămată având deschisă calea contestării în justiţie a acestui din urmă act.

 Cum în cauză obiectul dedus judecăţii nu este reprezentat de plângerea împotriva actului administrativ-jurisdicţional reprezentat de Decizia nr. 2428/C1/2370 a Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, pentru a se pune în discuţie o eventuală declinare a competenţei de soluţionare, ci de acţiunea directă a reclamantei îndreptată împotriva respingerii ofertei de către autoritatea care a iniţiat procedura în temeiul prevederilor OUG nr. 34/2006, instanţa urmează a respinge ca inadmisibilă, pentru considerentele mai sus expuse, acţiunea reclamantei ce face obiectul prezentului dosar.