Prin actiunea inregistrata sub nr. …, astfel cum a fost precizata la data de …, reclamanta SC FOTBAL CLUB … a solicitat instantei, in contradictoriu cu paratii ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE PENTRU CONTRIBUABILI MIJLOCII DOLJ-CRAIOVA şi D.G.F.P. DOLJ, ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună, intr-o prima teza, a) să se admită cererea de chemare în judecată; b)să anuleze Decizia nr. 8/28.06.2010 a AFPCM Dolj, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată contestaţia formulată de SC FOTBAL … împotriva Deciziei de comunicare a pierderii valabilităţii amânării la plată înregistrată sub nr. …; c)să anuleze Decizia de comunicare a pierderii valabilităţii amânării la plată înregistrată sub nr. …..;d)să anuleze Decizia nr. …. a DGFP Dolj, prin care a fost suspendată soluţionarea contestaţiei formulate de SC FOTBAL CLUB … împotriva Deciziei referitoare la obligaţiile de plată accesorii nr….; e)să oblige pârâta AFPCM Dolj să soluţioneze contestaţia formulată de SC FOTBAL CLUB …., înregistrată sub nr….. , împotriva Deciziei referitoare la obligaţiile de plată accesorii nr….; f)să anuleze Decizia nr. ….a DGFP Dolj, prin care a fost respinsă ca tardiv formulată contestaţia SC FOTBAL ….împotriva Deciziei referitoare la obligaţiile de plată accesorii nr. …a AFPCM Dolj; g)să oblige pârâta AFPCM Dolj să soluţioneze contestaţia formulată de SC FOTBAL CLUB împotriva Deciziei referitoare la obligaţiile de plată accesorii nr. 1….; h)să oblige pârâtele la plata cheltuielilor de judecată.
Într-o a doua teză, reclamanta a solicitat instantei să se admita cererea de chemare în judecată; b)să anuleze Decizia nr. ….a AFPCM Dolj, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată contestaţia formulată de SC FOTBAL CLUB … împotriva Deciziei de comunicare a pierderii valabilităţii amânării la plată înregistrată sub…., , Decizia nr. …. a DGFP Dolj, Decizia referitoare la obligaţiile de plată accesorii nr. ….a AFPCM Dolj, Decizia nr. ….a DGFP Dolj, Decizia referitoare la obligaţiile de plată accesorii nr. ….a AFPCM Dolj; c) să oblige pârâtele la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând actele şi lucrările cauzei, retine următoarele:
Prin Decizia nr. 1/10.02.2010 referitoare la obligaţiile de plată accesorii , emisă de A.F.P. pentru Contribuabili Mijlocii Dolj, s-au calculat în sarcina reclamantei obligaţii accesorii pentru plata cu întârziere a impozitelor şi taxelor către bugetul general consolidat.
Această decizie a fost comunicată reclamantei la data de 19.02.2010 , prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
Împotriva acestei decizii reclamanta a formulat contestaţie la organul fiscal la data de 06.04.2010, contestaţie înregistrată sub nr. 32315/06.04.2010 la A.F.P. Craiova.
Potrivit art. 207 din OG nr. 92/2003, contestaţia împotriva actelor administrative fiscale se depune în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, sub sancţiunea decăderii.
Prin decizia nr.155/17.08.2010 emisă de DGFP Dolj a fost respinsă ca tardivă contestaţia formulată de reclamantă împotriva deciziei nr. 1/10.02.2010.
În speţă, se constată că reclamanta a formulat contestaţia nr. 32315/06.04.2010 împotriva Deciziei nr. 1/10.02.2010 cu depăşirea termenului de 30 de zile de la comunicare, prev. de dispoz. art. 207 al.1 din OG nr. 92/2003, comunicarea deciziei nr. 1/10.02.2010 efectuandu-se la data de 19.02.2010.
Rezultă astfel că Decizia nr.155/17.08.2010 prin care a fost respinsă ca tardivă contestaţia împotriva Deciziei nr. 1/10.02.2010 este legală, urmând a fi respinse ca nefondate capetele de cerere având ca obiect anularea Deciziei nr. 155/17.08.2010, obligarea AFP CM Dolj la soluţionarea contestaţiei împotriva Deciziei nr. 1/10.02.2010 , precum şi cel subsidiar având ca obiect anularea Deciziei nr.1/10.02.2010.
Prin cererea nr.2709/08.03.2010, reclamanta a solicitat amânarea la plată pentru o perioadă de 6 luni a obligaţiilor datorate către bugetul general consolidat în cuantum de 4685731 lei, anexând certificatul de atestare fiscală nr.2710/10.03.2010.
Prin Decizia nr. 3052/15.03.2010 emisă de AFP CM Dolj s-a acordat reclamantei amânarea la plată, până la data de 15 .09.2010, a obligaţiilor fiscale datorate în ultima zi a lunii anterioare depunerii cererii nr.2709/08.03.2010, respectiv 28.02.2010 şi nestinse până la data eliberării certificatului de atestare fiscală, în sumă totală de 4.685731 lei, reprezentând debite şi majorări de întârziere.
Prin Decizia nr.5395/12.05.2010 emisă de AFP CM Dolj s-a comunicat reclamantei pierderea valabilităţii, începând cu 20.04.2010, a amânării la plată acordate prin Decizia nr.3052/15.03.2010 ,ca urmare a nerespectării pct.4 al.1 din decizia de acordare a amânării la plată , respectiv neachitarea în termen de 30 de zile a obligaţiilor fiscale cu termen de plată după data emiterii Deciziei de amânare la plată.
Împotriva Deciziei nr. 5395/12.05.2010 de comunicare a pierderii valabilităţii amânării la plată, reclamanta a formulat la organul fiscal contestaţia nr. 6739/16.06.2010, contestaţie respinsă ca neîntemeiată prin Decizia nr. 8/28.06.2010 emisă de AFP CM Dolj .
În ceea ce priveşte legalitatea Deciziei nr. 8/28.06.2010 şi a Deciziei nr.5395/12.05.2010, instanţa constată următoarele:
În primul rând, instanţa retine ca nefondată critica vizând nemotivarea deciziei nr 5395/12.05.2010, actul fiscal cuprinzând suficiente considerente de fapt şi de drept care au stat la baza emiterii de către organul fiscal , în acord cu dispoz. art.43 al.2 din OG nr.92/2003, iar pe de altă parte în această critică este nefondată şi în contextul în care, in contestatia adresata organului fiscal, reclamanta a invocat motive de neegalitate ce vizează efectele Deciziei nr. 1/10.02.2010, astfel încât avea cunoştinţă că pierderea valabilităţii amânării la plată s-a datorat neachitării obligaţiilor fiscale stabilite prin Decizia nr.1/10.02.2010.
Analizând in continuare legalitatea celor doua decizii, instanţa retine ca potrivit art. 1 al. 2 din OUG nr.92/2009, contribuabilii pot solicita amânarea la plată a obligaţiilor fiscale datorate şi neachitate în ultima zi a lunii anterioare depunerii cererii, iar potrivit art.1 al.3 din Ordinul MFP nr. 2321/2009, prin obligaţii fiscale neachitate în termen se înţeleg impozite şi taxe, contribuţii şi alte sume datorate şi neachitate la termenele legale de plată, precum şi majorările aferente acestora.
De asemenea, potrivit art.1 al. 4 din Ordinul MFP nr.2321/2009 prin majorări de întârziere aferente se înţeleg obligaţiile fiscale accesorii pentru care organul fiscal competent a comunicat decizii referitoare la obligaţiile de plată accesorii şi pentru care s-au împlinit termenele de plată, conf. art. 111 al. 2 din C.pr.fiscală.
În speţă, prin raportare la aceste dispoziţii legale , se constată că obligaţiile fiscale accesorii stabilite prin Decizia nr. 1/10.02.2010, comunicată reclamantei la data de 19.02.2010, aveau termen de plată, potrivit art. 111 al.2 C. pr. fiscală , la data de 20.03.2010, deci ulterior emiterii Deciziei nr. 3052/15.03.2010 de acordare a amânării la plată, astfel încât aceste obligaţii accesorii nu au făcut obiectul amânării la plată acordată prin Decizia nr. 3052/15.03.2010, cum gresit susţine reclamanta.
Potrivit art.5 al.1 lit a din OUG nr. 92/2009, valabilitatea amânării la plată se mentine dacă contribuabilul îşi achită în cel mult 30 de zile de la scadentă, obligaţiile fiscale cu termen de plată începând cu data emiterii deciziei de amânare la plată a obligaţiilor fiscale, în acelaşi sens fiind şi disp. art.7 al.8 din Ordinul MFP nr. 2321/2009 şi ale art. 4 pct. 1 din Decizia nr .3052/15.03.2010 de acordare a amânării la plată.
În speţă, obligaţiile fiscale accesorii stabilite prin Decizia nr. 1/10.02.2010, comunicată reclamantei la 19.02.2010 , aveau termen de scadentă la 20.03.2010, deci ulterior emiterii Deciziei nr.3052/15.03.2010 de acordare a amânării la plată, astfel încât pentru a-şi menţine valabilitatea amânării la plată acordată prin sus menţionata decizie, reclamanta trebuia să achite, în cel mult 30 de zile de la scadentă, respectiv până la data de 20.04.2010, obligaţiile fiscale stabilite prin Decizia nr. 1/10.02.2010, ceea ce în speţă nu s-a întâmplat, reclamanta neefectuând această plată.
De asemenea, instanţa constată că în speţă nici organul fiscal şi nici instanţele de judecată nu au dispus suspendarea executării actului administrativ fiscal reprezentat de Decizia nr. 1/10.02.2010 şi nici anularea acestui act, astfel încât reclamanta avea obligaţia plătii obligaţiilor fiscale stabilite prin acesta în termenele prevăzute de dispoziţiile legale.
Fată de considerente de fapt şi de drept sus relevate, instanţa constată că atât Decizia nr. 5395/12.05.2010, cât şi Decizia nr. 8/28.06.2010 prin care s-a respins ca neîntemeiată contestaţia formulată împotriva primei sunt legale, criticile formulate de reclamantă fiind nefondate, astfel încât urmează a fi respinse în consecinţă capetele de cerere având ca obiect anularea celor două decizii sus menţionate.
Prin Decizia nr. 55/13.05.2010 emisă de AFP CM Dolj referitoare la obligaţiile de plată accesorii s-au calculat în sarcina reclamantei accesorii în cuantum de 155478 lei ca urmare a plătii cu întârziere a impozitelor , taxelor şi contribuţiilor datorate către bugetul general consolidat.
Împotriva acestei decizii, reclamanta a formulat la organul fiscal contestaţia nr.55079/15.06.2010.
Prin Decizia nr. 168/29.09.2010 emisă de DGFP Dolj s-a dispus suspendarea soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei nr. 55/13.05.2010 până la soluţionarea irevocabil de că instanţă a acţiunii având ca obiect anularea Deciziei nr.5395/12.05.2010 de comunicare a pierderii valabilităţii amânării la plată, acţiune ce face obiectul prezentei cauze.
Temeiul de drept invocat de organul fiscal în adoptarea soluţiei de suspendare este art.214 al.1 lit. b din OG nr.92/2003.
Potrivit acestui text legal, organul de soluţionare a contestaţiei poate suspenda, prin decizie, soluţionarea acesteia în cazul în care, această soluţionare, depinde în tot sau în parte, de existenta sau inexistenta unui drept ce face obiectul unei alte judecăţi.
Prin raportare la situaţia de fapt şi la aceste dispoziţii legale, instanţa constată că Decizia nr. 55/13.05.2010 a fost emisă ca urmare a pierderii valabilităţii amânării la plată comunicată prin Decizia nr. 5395/12.05.2010, astfel încât analiza legalităţii Deciziei nr. 55/13.05.2010, depinde de soluţia pe care instanţa de judecată o pronunţă cu privire la legalitatea Deciziei nr. 5395/12.05.2010, organul fiscal procedând legal la suspendarea soluţionării contestaţiei formulate împotriva Deciziei nr. 55/13.05.2010 până la soluţionarea irevocabil de către instanţă a acţiunii având ca obiect anularea Deciziei nr. 5395/12.05.2010.
În consecinţă, instanţa urmează a respinge ca nefondat capătul de cerere având ca obiect anularea Deciziei nr. 168/29.09.2010, cu atât mai mult cu cât reclamanta nu a arătat în cuprinsul acesteia care sunt condiţiile impuse de art .214 al.1 lit b din OG nr. 92/2003 şi pe care organul fiscal nu le-a respectat prin emiterea sus- aratatei decizii.
În ceea ce priveşte cererea subsidiară având ca obiect anularea Deciziei nr.55/13.05.2010, instanţa constată că această cerere este prematură în condiţiile în care, potrivit art. 218 al.2 din OG nr.92/2003, obiectul acţiunii în instanţă îl poate constitui decizia de soluţionare a contestaţiei emisă de către organul fiscal, ori în speţă nu există o astfel de decizie, soluţionarea contestaţiei fiind suspendată până la pronunţarea irevocabilă a instanţei cu privire la acţiunea vizând anularea Deciziei nr. 5395/12.05.2010.
În consecinţă,capătul de cerere subsidiar vizând anularea Deciziei nr. 55/13.05.2010 urmează a fi respins ca prematur formulat.
