Hotărârea arbitrală este rezultatul propriei convingeri a arbitrilor, potrivit art. 35811 alin. final din Codul de procedură civilă.
Motivele pentru care hotărârea arbitrală este supusă controlului judecătoresc pe calea acţiunii în anulare sunt expres şi limitativ prevăzute de art. 364 din Codul de procedură civilă.
(Decizia nr. 1694 din 11 decembrie 2002 – Secţia a V-a comercială)
Prin cererea înregistrată sub nr. 1148/2002, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti -Secţia a V-a comercială, reclamanta S.C. “S.” S.R.L. a formulat acţiune în anularea Hotărârii arbitrale nr. 253 din 10.05.2002, pronunţată de Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României.
în motivarea cererii, petenta arată că hotărârea arbitrală încalcă dispoziţii imperative ale legii, în sensul că clauza de reziliere cuprinsă în art. 10 din contract nu reprezintă un pact comisoriu de gradul doi, ci constituie o reproducere a dispoziţiilor art. 1020 din Codul civil; că la data introducerii acţiunii obligaţiile de plată erau achitate integral, astfel încât tribunalul nu putea pronunţa rezilierea contractului. De asemenea, petenta arată că tribunalul a omis să constate culpa pârâtei.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii în anulare, ca neîntemeiată.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea reţine că acţiunea în anulare este nefondată pentru următoarele considerente:
Hotărârea arbitrală este supusă unui control judecătoresc care se exercită pe cale de acţiune în anulare.
Motivele pentru care se poate formula acţiune în anulare sunt expres şi limitativ prevăzute de art. 364 din Codul de procedură civilă.
Criticile petentei în sensul că, în urma analizei probelor, tribunalul arbitrai a omis să constate culpa intimatei-pârâte, că a interpretat greşit clauza contractuală şi că, la data introducerii acţiunii, obligaţiile de plată erau achitate sunt neîntemeiate, atâta timp cât aprecierea probelor este lăsată la latitudinea tribunalului arbitrai şi în condiţiile în care hotărârea pronunţată în temeiul acestor probe nu încalcă ordinea publică, bunele moravuri sau dispoziţia imperativă a legii.
Hotărârea arbitrală este rezultatul propriilor convingeri ale arbitrilor conform art. 35811 alin. final din Codul de procedură civilă.
Având în vedere considerentele arătate, precum şi faptul că motivele invocate de către petentă sunt aspecte ce ţin de fondul litigiului, Curtea va respinge acţiunea în anulare, ca nefondată.