Calitate procesuală pasivă a Asociaţiei de Proprietari în materia Legii nr.10/2001. (art.22 şi art.26 din Legea nr.10/2001).
Obligaţia legală de restituire impusă de Legea nr.10/2001 unităţii deţinătoare, justifică calitatea procesual pasivă a acesteia în acţiunile ce au ca
obiect contestaţia împotriva deciziei ori dispoziţiei emise cu privire la cererea de restituire a imobilului.
Contestatoarea-apelantă, în baza art.22 din Legea nr.10/2001, a notificat Municipiul R.V., Asociaţia de proprietari şi S.C. „H.” S.A., solicitând
restituirea imobilului, cerere faţă de care, tribunalul a apreciat că avea această obligaţie numai primul pârât.
În raport de textul de lege enunţat, aprecierea instanţei de fond cu privire la excepţia calităţii procesual pasive faţă de asociaţia de proprietari
este greşită, deoarece la data intrării în vigoare a Legii nr.10/2001, terenul în suprafaţă de 320 m.p. se afla în posesia acestei persoane juridice,
stare de fapt care o obliga să răspundă la notificare şi să emită o decizie motivată.
stare de fapt care o obliga să răspundă la notificare şi să emită o decizie motivată.
Pentru imposibilitatea restituirii în natură a imobilului, asociaţia de proprietari, ca entitate investită în mod legal cu soluţionarea notificării,
era obligată în baza art.26 din actul normativ evocat, să emită o decizie motivată şi să propună acordarea de despăgubiri în condiţiile legii speciale
pentru suprafaţa de 320 m.p.
(Decizia civilă nr.97/A din 5 iunie 2009)
Prin contestaţia înregistrată la data de 2.10.2007, C.V. a solicitat în contradictoriu cu Comisia de Aplicare a Legii nr.10/2001 R.V., S.C. „H.” S.A.
Rm.V. şi Asociaţia de Proprietari M.T., solicitând pronunţarea unei hotărâri prin care să se desfiinţeze dispoziţia nr.5530/6.09.2007, emisă de Primarul
R.V., în sensul restituirii în natură a suprafeţei de teren trecută în proprietatea statului, situat în strada dr. S. nr.2 de pe raza Municipiului R.V.
În motivarea acţiunii s-a arătat că statul a preluat în mod abuziv suprafaţa de 632 mp şi casa situată pe acesta, astfel că, prin dispoziţia contestată,
în mod greşit nu s-a restituit suprafaţa de 312 mp, liberă de construcţii şi nu s-a indicat valoarea construcţiei demolate.
În cursul cercetărilor judecătoreşti, intimata S.C. „H.” S.A. Rm.V. a formulat cerere de chemare în garanţie Autorităţii pentru Valorificarea Activelor
Statului.
Prin sentinţa civilă nr.1137 pronunţată la 18.12.2008, a fost respinsă contestaţia împotriva S.C. „H.” S.A. şi a Asociaţiei de Proprietari M.T. Rm.V.,
precum şi cererea de chemare în garanţie.
A fost admisă contestaţia faţă de Municipiul Rm. V., fiind obligat primarul să facă propunere de despăgubiri pentru întreaga suprafaţă de
632, 5 mp.
Pentru a pronunţa o astfel de soluţie, instanţa de fond a reţinut că C.P. şi C.C. au fost autorii contestatoarei ce au deţinut în proprietatea lor
suprafaţa de 632 mp pe raza municipiului Rm. V., str. Dr. S. nr.2.
Din suprafaţa totală de 632 mp a fost expropriată suprafaţa de 320 mp în vederea edificării unor locuinţe, restul proprietăţii fiind trecută în
patrimoniul statului în mod abuziv.
După expropriere a fost demolată construcţia şi edificate blocuri de locuinţe pe suprafaţa de 312 mp, iar restul suprafeţei de până la 632 mp asigură
folosinţa normală a acestor construcţii, motiv pentru care nu se mai poate restitui în natură întregul imobil.
Împotriva sentinţei au formulat apel, contestatoarea şi Municipiul Rm. V., criticând-o pentru motive de nelegalitate şi netemeinicie.
Contestatoarea, în dezvoltarea motivelor de apel a arătat că tribunalul, în mod greşit a respins contestaţia faţă de S.C. „H.” S.A. Rm. Vâlcea şi
Asociaţia de Proprietari M.T. Rm. V., ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
De asemenea, nu s-au analizat obiecţiunile la raportul de expertiză tehnică, referitoare la suprafaţa de teren rămasă liberă, respectiv evaluarea
acestuia, iar procesul-verbal de cercetare la faţa locului nu a fost semnat de către contestatoare.
Municipiul Rm. V. la rândul său a criticat sentinţa pentru motivul că în mod greşit a fost obligat să propună despăgubiri pentru suprafaţa de teren
ce nu se afla în patrimoniul său, ci în acela al asociaţiei de proprietari.
Ambele apeluri au fost privite ca întemeiate şi admise ca atare, cu consecinţa schimbării în parte a sentinţei, în sensul că a fost modifică
ispoziţia nr.5530/6.09.2007 a Primarului Municipiului Rm.V. şi obligat acesta să propună acordarea de despăgubiri în condiţiile legii speciale şi
pentru suprafaţa de 312,50 m.p., ocupată de blocul de locuinţe nr.82 din str. M.T.
A fost obligată Asociaţia de Proprietari M.T. Rm.V. să propună acordarea de despăgubiri în condiţiile legii speciale pentru suprafaţa de
320 m.p.
S-a constatat că S.C. „H.” S.A. a renunţat la plata cheltuielilor de judecată.
A fost menţinută în rest sentinţa.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a reţinut următoarele:
Contestatoarea a notificat Municipiul Rm. V. şi Asociaţia de Proprietari pentru a-i restitui în natură suprafeţele de 320 m.p., respectiv
312,5 mp, trecute în proprietatea statului de la autorii acesteia C.C. şi C.P.
Prin dispoziţia nr.5530, emisă de Primarul Municipiului Rm. V. la data de 6.09.2007, s-a propus acordarea de despăgubiri în condiţiile legii speciale
pentru construcţia demolată de pe teren şi s-a respins cererea de restituire a imobilului în suprafaţă de 312,5 mp cu argumentul că acesta se află în
patrimoniul asociaţiei de proprietari.
Contestatoarea a dovedit că în proprietatea statului a trecut o suprafaţă totală de 632 mp. În parte această suprafaţă a fost expropriată în vederea
edificării unui bloc de locuinţe, iar diferenţa de 320 mp, constituie suprafaţa normală pentru folosinţa blocului de locuinţe.
Cu privire la dreptul contestatoarei de a i se restitui imobilul preluat de către stat şi obligaţia părţilor la o asemenea operaţiune juridică,
tribunalul a apreciat că Asociaţia de Proprietari nu are calitate procesual pasivă, singura persoană pentru care s-a justificat această calitate
fiind Municipiul Rm. V.
Potrivit art.21 din Legea nr.10/2001 privind imobilele preluate abuziv de către stat în perioada 6 martie 1945 -22.12.1989, au obligaţia de a dispune
restituirea unităţile deţinătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Obligaţia legală de restituire impusă de lege unităţii deţinătoare justifică calitatea procesual-pasivă a acesteia în acţiunile ce au ca obiect contestaţia
împotriva deciziei ori dispoziţiei emise cu privire la cererea de restituire a imobilului.
La data notificării, suprafaţa de 312,5 mp era ocupată de blocul nr.82 şi spaţiile verzi din faţa imobilului, iar suprafaţa de 320 mp era ocupată de cele 7
garaje, curtea interioară şi aleea de acces la blocul de locuinţe mai sus indicat.
Contestatoarea apelantă în baza art.22 din Legea nr.10/2001, a notificat Municipiul Rm. V., Asociaţia de Proprietari şi S.C. „H.” S.A., solicitând
estituirea imobilului, cerere faţă de care, tribunalul a apreciat că avea această obligaţie numai primul pârât.
În raport de textul de lege enunţat, aprecierea instanţei de fond cu privire la excepţia calităţii procesual – pasive faţă de Asociaţia de proprietari
este greşită, deoarece la data intrării în vigoare a Legii nr.10/2001, terenul în suprafaţă de 320 mp se afla în posesia acestei persoane juridice,
Fiindcă suprafaţa de 320 mp este curtea aferentă blocului de locuinţe fără de care nu s-ar putea asigura o exploatare normală a imobilului, nu poate
fi restituită în natură, nefiind liberă în înţelesul art.10 alin.2 din Legea nr.10/2001.
Pentru imposibilitatea restituirii în natură a imobilului, Asociaţia de proprietari ca entitate investită în mod legal cu soluţionarea notificării er
a obligată în baza art.26 din actul normativ evocat să emită o decizie motivată şi să propună acordarea de despăgubiri în condiţiile legii speciale
pentru suprafaţa de 320 mp.
Neavând calitatea de persoană juridică deţinătoare a imobilului, S.C. „H.” S.A. Rm. V. nu a avut nici calitate procesual pasivă, motiv pentru care în
mod corect, instanţa a respins cererea cu această menţiune, lipsind astfel un element esenţial al dreptului la acţiune al reclamantei.
Ultimul motiv de apel al contestatoarei se referă la rolul activ al instanţei, constând în aceea că a refuzat să încuviinţeze obiecţiuni la raportul
de expertiză precum şi nulitatea procesului-verbal la faţa locului pentru lipsa semnăturii acestuia.
La termenul de judecată din 11.09.2008, au fost admise obiecţiuni la raportul de expertiză tehnică şi potrivit acestora s-a dispus refacerea lucrării,
instanţa manifestând rol activ în aflarea adevărului, potrivit art.129 alin.5 Cod procedură civilă.
Cu privire la procesul-verbal încheiat la cercetarea la faţa locului, nu există nici o obligaţie de semnare a actului procedural şi de către părţile
în cauză, fiind un act al instanţei, ca regulă trebuie semnat numai de preşedintele completului de judecată şi grefier, atunci când alături de aceştia
trebuie să semneze şi alte persoane, legiuitorul prevede în mod expres.
Primăria Municipiului Rm. V. a contestat calitatea sa procesual pasivă cu motivarea că la data notificării nu se afla în posesia imobilului.
În ipoteza în care apelantul nu se afla în posesia imobilului avea obligaţia să comunice apelantei toate datele privind persoana juridică deţinătoarea
acestuia, respectiv obligaţia ca în termen de 30 de zile să identifice unitatea deţinătoare în cazul în care aceasta nu cunoştea în posesia cui se află
imobilul la data notificării şi nu să respingă cererea de restituire motivat.
La data notificării suprafaţa de 312,5 mp era ocupată de bl.82, singura modalitate de restituire a acesteia fiind acordarea de măsuri prin echivalent
în baza art.10 alin.2 din Legea nr.10/2001.
Pentru aceste argumente, în baza art.296 Cod procedură civilă au fost admise apelurile, aşa cum s-a arătat.
