Comercial: Acţiune în pretenţii. Insuficienţa probatoriului administrat în cauză. Nelămurirea situaţiei în fapt dedusă judecăţii. Casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleaşi instanţe


Deliberând asupra recursului de faţă, constată:

1.) – Obiectul acţiunii

Prin acţiunea înregistrată la Judecătoria Rm. Sărat sub nr. 1171/287/2011 din 1.04.2011 reclamanta SC ,,L. B.” SRL Vâlcelele /judeţul Buzău a chemat în judecată pe pârâta S. A. ,,A” Vâlcelele/judeţul Buzău, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată la plata sumei de 10.446 lei reprezentând contravaloare lucrări agricole, cu cheltuieli de judecată.

2.) – Motivarea acţiunii

 2.1.) – În fapt, reclamanta a susţinut că deşi , în baza unei înţelegeri anterioare, la începutul anului 2009 a executat în beneficiul pârâtei lucrări agricole de discuit pe 190 ha teren şi lucrări de arat pe 7,70 ha , în valoare totală de 16.894 lei , aceasta a refuzat în mod sistematic să-i plătească preţul serviciului prestat în sumă de 10.446 lei (stabilit urmare deducerii contravalorii motorinei subvenţionate).

2.2.) – În drept reclamanta a invocat dispoziţiile art. 998 din Codul civil, precum şi ale art. 720? din Codul de procedură civilă.

3. ) – Întâmpinarea

Legal citată, pârâta a formulat întâmpinare conform art. 115 -118 din Codul de procedură civilă, invocând excepţia autorităţii lucrului judecat sub motivaţia în esenţă că suma solicitată prin acţiunea formulată de reclamantă a făcut obiectul dosarului nr. 15991/287/2010 al Judecătoriei Rm. Sărat soluţionat prin sentinţa nr. 1320 din 13.07.2010 , prin care a fost obligată pe calea somaţiei la plata sumei de 21.860,8 lei – contravaloare lucrări agricole ( fila 13 ).

4.) – Probe

În sprijinul susţinerilor formulate prin acţiunea introductivă şi prin întâmpinare , părţile în proces au depus la dosar înscrisuri ( f. 4- 9, 14-18,24,25,33 ), instanţa încuviinţând probatoriul testimonial (filele 32,45) şi administrarea probei cu interogatoriul pârâtei ( fila 31).

5.) – Soluţia instanţei fondului

5.1.) – Prin sentinţa nr. 1980 din 15.07.2011 pronunţată de Judecătoria Rm. Sărat s-au respins ca neîntemeiată excepţia autorităţii lucrului judecat invocată de pârâtă şi ca nedovedită acţiunea în pretenţii formulată de reclamantă.

5.2.) .- Hotărând astfel, instanţa fondului a reţinut :

5.2.1.) – Pe excepţie : în raport de precizările făcute de admionistratorul societăţii pârâte la termenul dde judecată din 3.06.2011 , sub aspectul obiectului prezentei acţiuni şi al somaţiei de plată, instanţa a apreciat că în cauză nu operează autoritatea lucrului judecat.

5.2.2.) – Pe fond : reclamanta nu a dovedit existenţa unei convenţii privind executarea de lucrări agricole, natura acestor lucrări şi întinderea suprafeţelor pe care urmau să se execute, precum şi preţul convenit de părţi.

Declaraţiile martorilor audiaţi în cauză nu au oferit elemente suficiente şi convingătoare privind convenţia părţilor, în lipsa unor înscrisuri încheiate între părţi cum ar fi : procesele verbale de recepţie ale lucrărilor si respectiv factura pentru plata lucrărilor efectuate.

6.)-  Recursul

6.1.) – Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta în termen legal conform art. 301 din Codul de procedură civilă, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie potrivit motivelor de recurs depuse în scris la dosar.

6.2.) – În expunerea motivelor de recurs reclamanta  a invocat :

6.2.1.) – Instanţa fondului a respins în mod greşit acţiunea ca nedovedită, în condiţiile în care nu a valorificat răspunsurile administratorului societăţii pârâte la interogatoriul luat în şedinţa publică din 3.06.2011 , acesta confirmând efectuarea lucrărilor de arat şi discuit în cursul anului 2009, în baza unei înţelegeri prealabile , precum şi preţul stabilit, urmând ca procesele verbale de receptie să se întocmească ulterior (răspuns la întrebările nr. 1,2,3).

6.2.2.)- Deşi relevante, instanţa fondului nu a luat în considerare declaraţia martorului S.Gh. care a confirmat executarea lucrărilor de discuit şi arat ( fila 32) şi nici a martorului V.M. care a confirmat încheierea proceselor verbale privind efectuarea lucrărilor de discuit şi arat , prezentarea acestor documente la sediul societăţii pârâte şi refuzul administratorului acesteia de a le semna (fila 45).

6.2.3.) – S-au ignorat în tot facturile depuse la filele 24 şi 25 privind motorina subvenţionată, achiziţionată la 5.03.2009 în cantitate de 2311,98 litri  şi respectiv la data de 28.05.2009 în cantitate de 2720 litri , utilizată la lucrările agricole efectuate în beneficiul pârâtei.

6.2.4.) – Deşi prin  întâmpinarea formulată , pârâta nu a contestat existenţa convenţiei părţilor în proces, preţul lucrărilor şi nici întinderea suprafeţelor de teren pe care s-au efectuat lucrările , susţinând doar că preţul lor a fost achitat, instanţa fondului nu a făcut nici o referire sub acest aspect în considerentele sentinţei pronunţate.

6.2.5.) – La termenul de judecată din 15.07.2011, instanţa a păşit la soluţionarea pe fond a pricinii , respingând în mod nejustificat cererea formulată de reclamantă în sensul completării probatoriului testimonial.

7.) – Analiză. Constatări

Examinând sentinţa atacată în raport de actele şi lucrările dosarului, de prevederile legale incidente cauzei, de criticile formulate, precum şi din oficiu conform art. 304? din Codul de procedură civilă, tribunalul constată că recursul declarat este întemeiat .

În acest sens se are în vedere :

7.1.) – Deşi instanţa fondului a reţinut prin considerentele hotărârii că reclamanta nu a dovedit existenţa pretinsei convenţii încheiate între părţile în proces sub aspectul executării unor lucrări agricole de către reclamantă în beneficiul pârâtei, natura acestor lucrări, întinderea suprafeţelor de teren şi preţul stabilit şi că martorii audiaţi nu au furnizat suficiente informaţii , totuşi, la termenul din 15.07.2011, a păşit la judecarea pe fond a cauzei, fără să-şi exercite rolul activ conferit de art. 129 din Codul de procedură civilă.

7.2.) – Respingând, la acest termen de judecată, cererea formulată de reclamantă în sensul suplimentării probei testimoniale, instanţa fondului „a apreciat că sunt probe suficiente la dosar, iar cererea nu se justifică”, reţinând astfel poziţia procesual culpabilă a reclamantei prin modul de soluţionare a acţiunii în sensul respingerii acesteia ca nedovedită.

7.3.) –  Contrar considerentelor sentinţei, tribunalul apreciază că în cauză se impunea completarea probelor administrate în cauză, fie cu acte, fie cu martori, fie cu orice alte probe pertinente , în vederea lămuririi raporturilor juridice deduse judecăţii , în condiţiile în care parte din dovezile deja administrate s-au materializat în informaţii certe, sens în care se au în vedere răspunsurile administratorului societăţii pârâte la întrebările nr. 1, 2 şi 3 din interogatoriul consemnat la fila 31 dosar, precum şi întâmpinarea depusă la fila 13 dosar  prin care nu se contestă existenţa convenţiei, întinderea suprafeţelor si preţul stabilit pentru lucrările pretins executate .

7.4.) – Pe de altă parte martorii deja audiaţi au făcut unele relatări care , coroborate cu celelalte probe justifică completarea probatoriului testimonial în vederea stabilirii corecte a situaţiei în fapt dedusă judecăţii.

8. ) – Soluţia tribunalului

Pentru considerentele ce preced, în baza art. 312 alin. 5 din Codul de procedură civilă , apreciindu-se că nu s-a intrat în cercetarea fondului, s-a  admis recursul ca întemeiat şi s-a casat sentinţa atacată dispunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare aceleeaşi instanţe.