Deliberând asupra recursului de faţă, constată:
1.) – Obiectul acţiunii.
Prin acţiunea înregistrată la Judecătoria Pătârlagele sub nr. 987/277/2011 din 20.04.2011, reclamanta Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură – Centrul Judeţean Buzău a chemat în judecată pe pârâtul S.V. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligat la plata sumei de 435 lei reprezentând sprijin financiar acordat în temeiul OUG nr. 123/2006 precum şi la plata majorărilor şi penalităţile de întârziere calculate în conformitate cu OUG nr.92/2003, de la data întocmirii procesului verbal de recepţie şi restituire până la data efectivă a plăţii debitorului.
2. – Motivarea acţiunii.
2.1.) – În fapt: reclamanta a susţinut ca în aplicarea prevederilor OUG nr. 123/2006 şi ale OMADR nr. 687/2007 pârâtul, deşi a beneficiat urmare cererii înregistrată sub nr. 57/01.10.2007 la Centrul Local Pătârlagele, de bonuri valorice în sumă de 435 lei pentru înfiinţarea în toamna anului 2007 a culturii grâului pe o suprafaţă de 0,87 ha., acesta nu a realizat şi nu a înfiinţat cultura grâului, astfel cum rezultă din procesul verbal de recepţie şi restituire nr. X/16.06.2008.
2.2) – În drept, reclamantul a invocat prevederile actelor normative menţionate în cuprinsul cererii introductive.
3.) – Întâmpinarea
Legal citat, pârâtul nu a formulat întâmpinare conform art. 115 – 118 din Codul de procedură civilă.
4.)– Probe
În sprijinul acţiunii introductive, reclamanta a depus înscrisuri la filele 6-9, iar pârâtul a prezent în instanţă, a formulat apărări fundamentate pe înscrisurile depuse la filele 12-14.
5.) – Soluţia instanţei fondului
5.1.) – Prin sentinţa nr. 1027 din 07.06.2011 pronunţată de Judecătoria Pătârlagele s-a respins acţiunea ca neîntemeiată.
5.2.) – Hotărând astfel, instanţa fondului a reţinut în baza probatoriului administrat că pârâtul şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin cererea de acordare de sprijin financiar, formulată în temeiul OUG 123/2006, sens în care a evocat cele 3 facturi fiscale depuse la filele 13, 14 şi poliţa de depusă la fila 12 dosar, astfel încât, cererea de restituire a sumei de care a beneficiat nu este justificată.
6.) – Recursul
6.1.) – Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta în termen legal conform art. 301 din Codul de procedură civilă, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie potrivit motivelor de recurs depuse la dosar în baza art. 303.
6.2.) – În expunerea motivelor de recurs, reclamanta a invocat în esenţă că înscrisurile depuse la dosar de către pârât nu fac dovada îndeplinirii obligaţiilor asumate, având în vedere faptul că nu s-a asigurat cultura în termenul prevăzut de lege.
7.) – Întâmpinarea la recurs
Pârâtul a formulat întâmpinare conform art. 115 – 118 din Codul de procedură civilă, solicitând motivat respingerea recursului ca neîntemeiat.
8.) – Analiză. Constatări
8.1.) – Examinând sentinţa atacată în raport de actele şi lucrările dosarului, de prevederile legale incidente cauzei, de criticile formulate precum şi din oficiu conform art. 3041 din codul de procedură civilă, tribunalul constată că recursul declarat este neîntemeiat.
8.2.) – În baza probatoriului administrat, instanţa fondului a reţinut în mod corect şi motivat că pârâtul şi-a îndeplinit obligaţiile asumate în procedura de acordare a sprijinului financiar în temeiul dispoziţiilor OUG 123/2006, sens în care a evocat cele 3 facturi şi poliţa de asigurare depuse la filele 12 – 14 dosar
8.3.) – Deşi reclamanta a susţinut prin cererea introductivă drept temei al acţiunii nerealizarea şi neînfiinţarea culturii grâului ( potrivit procesului verbal de recepţie şi restituire nr. 57/16.06.2008, nesemnat de pârât, depus la fila 7 dosar ), prin cererea de recurs a invocat un alt temei, ce nu a făcut obiect de discuţie la fond şi anume: neasigurarea în termen a culturii ( şi nemenţionat în procesul verbal respectiv) .
8.4.) – Or, în contextul expus, însăşi contradicţiile opuse de reclamanta recurentă conduc la necredibilitatea susţinerilor formulate la nivelul ambelor cicluri procesuale, context în care înscrisurile prezentate de pârât sunt calificate drept probe certe şi pertinente pentru cauză.
9) – Soluţia tribunalului
În raport de considerentele expuse, apreciindu-se asupra legalităţii şi temeiniciei sentinţei atacate, în baza art. 312 alin.1 din codul de procedură civilă, s-a respins recursul ca neîntemeiat.
