Potrivit art. 40 din Legea nr. 137/2002, cererile prin care se atacă o dispoziţie sau un act prevăzut în această lege şi în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 ori se valorifică un drept conferit de acestea sunt de competenţa secţiilor comerciale ale tribunalelor.
(.Decizia nr. 105 din 26 septembrie 2002 – Secţia a Vl-a comercială)
Prin acţiunea înregistrată sub nr. 5437 din 26.09.2000 la Curtea de Apel Cluj, reclamantul F.G. l-a chemat în judecată pe pârâtul F.P.S., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate nulitatea Deciziei nr. 665 din 30.08.2000 a F.P.S., prin care se constată rezilierea de drept a Contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni nr. MM/36 din 4.10.1999; să se dispună resciziunea preţului stabilit de către F.P.S., la suma care va rezulta în mod real după deducerea din preţul stabilit de adjudecare a plăţilor pe care le-a efectuat şi le va efectua în contul debitelor societăţii privatizate, acestea fiind ascunse de către aceasta la data licitaţiei şi neprezentate în caietul de sarcini – sumă care va fi stabilită printr-o expertiză contabilă; să se dispună de îndată ca F.P.S. să sisteze orice acţiune privind o eventuală nouă scoatere la licitaţie a obiectivului până la soluţionarea cauzei şi obligarea F.P.S. la încheierea unui nou contract de licitaţie la preţul care va fi stabilit prin expertiză sau să se emită o hotărâre care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, cu cheltuieli de judecată.
Prin Sentinţa civilă nr. 80 din 7.03.2001, Curtea de Apel Cluj- Secţia comercială şi de administrativ a respins, ca inadmisibilă, acţiunea (în contencios administrativ) privind anularea Deciziei nr. 665 din 30.08.2000.
Prin Decizia nr. 1772 din 16.05.2002, pronunţată în Dosarul nr. 1985/2001, Curtea Supremă de Justiţie – Secţia contencios administrativ a admis recursul reclamantului, a casat Sentinţa civilă nr. 80 din 7.03.2001 a Curţii de Apel Cluj -Secţia comercială şi de contencios administrativ şi a trimis cauza pentru competentă soluţionare la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia comercială.
în considerentele deciziei Curţii Supreme de Justiţie s-a reţinut că Decizia nr. 665 din 30.08.2000 a fost emisă de F.P.S. în exercitarea dreptului de administrare a proprietăţii statului asupra acţiunilor deţinute de acesta la S.C. “T.” S.A. Baia Mare şi că în temeiul acestei competenţe s-a încheiat Contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni nr. MM/36 din 4.10.1999, ce are caracter comercial. De asemenea, are caracter comercial şi Decizia nr. 665 din 30.08.2000, emisă de pârâtă. Conform art. 3231 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, modificată şi completată de Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, soluţionarea litigiilor, cum este cel în cauză, este de competenţa Curţii de Apel Bucureşti – Secţia comercială.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a Vl-a comercială, sub nr. 1148 din 28.06.2002.
La data de 12.09.2002, reclamantul şi-a precizat acţiunea în sensul că solicită anularea Deciziei nr. 665 din 30.08.2000 a F.P.S. (prin care acesta constată, în mod nelegal, rezilierea Contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni nr. MM/36 din 4.10.1999) şi, în principiu, să fie obligată A.P.A.P.S. la încheierea unui contract de vânzare-cumpărare cu resciziunea preţului iniţial, în conformitate cu datele reale ale debitelor pe care fosta S.C. “T.” Baia Mare le avea faţă de terţi şi pe care reclamantul s-a obligat să le preia odată cu încheierea contractului de vânzare-cumpărare, reducerea de preţ solicitată fiind, conform actelor de la dosar, de 4.291.000.000 lei, precum şi a datoriilor pe care eventual unitatea le-a contractat de la scurgerea termenului de încheiere a contractului şi până în prezent, cu cheltuieli de judecată, în măsura în care A.P.A.P.S. nu va înţelege să renegocieze contractul.
La termenul de judecată, reclamantul a invocat excepţia necompetenţei materiale a acestei instante.
Excepţia este fondată.
Prin art. 56 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, au fost abrogate dispoziţiile art. 3231 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr. 99/1999, care prevedeau că cererile prevăzute la art. 3213 alin. (3), art. 32 şi 3229 sunt de competenţa curţii de apel.
Pe de altă parte, potrivit art. 40 din Legea nr. 137/2002 cererile prin care se atacă o operaţiune sau un act prevăzut în prezenta lege şi în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările ulterioare, ori se valorifică un drept conferit de acestea, sunt de competenţa secţiilor comerciale ale tribunalelor şi se judecă de urgenţă şi cu precădere.
întrucât dispoziţiile de procedură sunt de imediată aplicare şi faţă de precizarea reclamantului, în sensul că pârât în cauză este A.P.A.P.S. cu sediul în Bucureşti, urmează ca în temeiul art. 158 din să se admită excepţia de necompetenţă materială a curţii de apel şi să se decline competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti – Secţia comercială.
NOTĂ:
Soluţia a devenit irevocabilă prin nerecurare.
