Prin Rechizitoriul nr. 1028/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Gura Humorului s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului LC sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 336 alin1. C.pen.
Instanţa reţine că în data de 11.08.2013, în preajma orei 0430, inculpatul LC a condus autoturismul marca Seat Leon cu numărul de înmatriculare SV 10 GJU, pe strada Voroneţ din oraşul Gura Humorului, după ce a consumat băuturi alcoolice şi având o alcoolemie de cel puţin 1,60 g/l alcool pur în sânge. Datorită neadaptării vitezei al condiţiile de drum inculpatul a pierdut controlul asupra direcţiei de deplasare, a acroşat un stâlp de iluminat public de pe trotuarul din dreapta, după care a virat stânga părăsind partea carosabilă ajungând la piciorul podului peste râul Moldova. Fiind testat la ora 0823, cu aparatul etilotest marca Drager seria ARZF nr. 0568, a rezultat o alcoolemie de 0,50 mg/l alcool pur în aerul expirat. Din buletinul de analiză toxicologică nr. 1420 din 13.08.2013 a rezultat că la ora 0850 inculpatul avea o alcoolemie de 0,95 g/l alcool pur în aerul expirat, iar la ora 0950 inculpatul avea o alcoolemie de 0,80 g/l alcool pur în aerul expirat. Referitor la legea penală aplicabilă în cauză instanţa arată că atât legea penală sub imperiul căreia a fost săvârşită fapta judecată cât şi noua lege penală prevăd aceleaşi limite de pedeapsă pentru fapta reţinută. Faţă de pedeapsa cu închisoarea care urmează a fi aplicată inculpatului instanţa apreciază că nu sunt motive pentru a aprecia legea penală nouă mai favorabilă pentru considerentul că aceasta prevede şi posibilitatea teoretică a stabilirii şi unei pedepse cu amenda penală, pedeapsă pe care instanţa o apreciază ca apărând prea blândă în cauză. Mai mult, instanţa apreciază că legea veche este mai favorabilă şi sub aspectul individualizării executării pedepsei. Întrucât instanţa a reţinut că inculpatul a încercat zădărnicirea aflării adevărului prin declaraţiile de consum date în cauză necorespunzătoare adevărului, instanţa apreciază că nu sunt aplicabile în cauză sub acest aspect, instituţiile prevăzute de art. 80 C.pen. actual referitor la renunţarea la aplicarea pedepsei şi art. 83 c.pen. actual referitoare la amânarea aplicării pedepsei. În schimb legea aplicabilă în momentul săvârşirii faptei este mai favorabilă inculpatului sub aspectul posibilităţii reţinerii de către instanţă a dispoziţiilor referitoare la circumstanţei atenuante judiciare prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. a C.pen. adoptat prin legea nr. 15/1968 având în vedere conduita bună a inculpatului înainte de săvârşirea infracţiunii, caracterizată prin lipsa antecedentelor penale. La individualizarea judiciară a pedepsei ce se aplică inculpatului, instanţa ţine seama de limitele de pedeapsă fixate de dispoziţiile penale speciale reduse ca urmare a judecării potrivit procedurii în cazul recunoaşterii învinuirii, de circumstanţele concrete ale săvârşirii faptei, de gradul de pericol social concret al faptei, de persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale, de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, poziţia avută în cursul urmăririi penale şi în faţa instanţei (recunoscând şi regretând săvârşirea faptei pentru care a fost trimis în judecată), poziţia procesuală a inculpatului, scopul pedepsei astfel încât să se asigure reeducarea inculpatului, dar şi conştientizarea de către inculpat a gravităţii faptelor comise. Instanţa apreciază că sunt aplicabile în cauză dispoziţiile referitoare la circumstanţei atenuante judiciare prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. a C.pen. adoptat prin legea nr. 15/1968 având în vedere conduita bună a inculpatului înainte de săvârşirea infracţiunii, caracterizată prin lipsa antecedentelor penale. În consecinţă, pentru ca pedeapsa să fie proporţională cu gravitatea faptei, instanţa îi aplică inculpatului pedeapsa închisorii de 5 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de a conduce pe drumurile publice a un autovehicul cu o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Potrivit art. 71 alin. 2 C.pen., aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a,b şi c C.pen. intervine de drept în cazul aplicării pedepsei închisorii. Totuşi, faţă de interpretarea general obligatorie dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. LXXIV/2007, instanţa va interzice inculpatului doar acele drepturi de la art. 64 C.pen. faţă de care acesta s-a făcut nedemn de a le mai exercita, în raport de criteriile prevăzute de art. 71 alin. 3 C.pen. adoptat prin legea nr. 15/1968. Astfel, faţă de pericolul social concret dovedit prin săvârşirea faptei, de forma de vinovăţie şi urmările produse, şi faţă de persoana inculpatului, care nu a înţeles importanţa valorilor sociale ocrotite de legea penală, instanţa apreciază că inculpatul nu este demn de a mai exercita dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţiile elective publice, precum şi cel de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, drepturi prevăzute la art. 64 lit. a şi b C.pen. adoptat prin legea nr. 15/1968. Instanţa apreciază că nu este necesară executarea efectivă a pedepsei cu închisoarea care urmează a fi dispusă în cauză, dat fiind împrejurările mai sus indicate. Instanţa apreciază că sunt aplicabile în cauză dispoziţiilor reglementării penale anterioare referitoare la suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale aplicate prev. art. 81 Cod Penal adoptat prin legea nr. 15/1968. În consecinţă, instanţa dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale aplicate pe un termen de încercare de 2 ani şi 5 luni astfel încât pedeapsa să-şi poată atinge scopul preventiv de a-l constrânge pe inculpat să nu mai săvârşească astfel de fapte în viitor. În temeiul art. 85 alin.3 Cod penal adoptat prin legea nr. 15/1968 şi art. 81 Cod penal adoptat prin legea nr. 15/1968, instanţa dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 2 ani şi 5 luni, conform art. 82 Cod penal adoptat prin legea nr. 15/1968, dată fiind convingerea instanţei că scopul pedepsei aplicate, reeducarea inculpatului se pot atinge şi pot fi realizate chiar fără executarea pedepsei. Această convingere s-a format din aprecierea de ansamblu a faptei săvârşite, a împrejurărilor în care ea s-a săvârşit, a personalităţii inculpatului, întreaga conduită a inculpatului înainte şi după săvârşirea faptei, în timpul judecăţii, în raport de gravitatea pedepsei aplicate şi a condiţiilor prevăzute expres în art. 81 lit. a şi b Cod penal adoptat prin legea nr. 15/1968. Instanţa atrage atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal adoptat prin legea nr. 15/1968, cu privire la revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni. În temeiul art. 71 alin.5 Cod penal adoptat prin legea nr. 15/1968, instanţa dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale. În baza art.274 alin. 1 C.pr.pen., instanţa îl obligă pe inculpat la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Instanţa reţine că în data de 11.08.2013, în preajma orei 0430, inculpatul LC a condus autoturismul marca Seat Leon cu numărul de înmatriculare SV 10 GJU, pe strada Voroneţ din oraşul Gura Humorului, după ce a consumat băuturi alcoolice şi având o alcoolemie de cel puţin 1,60 g/l alcool pur în sânge. Datorită neadaptării vitezei al condiţiile de drum inculpatul a pierdut controlul asupra direcţiei de deplasare, a acroşat un stâlp de iluminat public de pe trotuarul din dreapta, după care a virat stânga părăsind partea carosabilă ajungând la piciorul podului peste râul Moldova. Fiind testat la ora 0823, cu aparatul etilotest marca Drager seria ARZF nr. 0568, a rezultat o alcoolemie de 0,50 mg/l alcool pur în aerul expirat. Din buletinul de analiză toxicologică nr. 1420 din 13.08.2013 a rezultat că la ora 0850 inculpatul avea o alcoolemie de 0,95 g/l alcool pur în aerul expirat, iar la ora 0950 inculpatul avea o alcoolemie de 0,80 g/l alcool pur în aerul expirat. Referitor la legea penală aplicabilă în cauză instanţa arată că atât legea penală sub imperiul căreia a fost săvârşită fapta judecată cât şi noua lege penală prevăd aceleaşi limite de pedeapsă pentru fapta reţinută. Faţă de pedeapsa cu închisoarea care urmează a fi aplicată inculpatului instanţa apreciază că nu sunt motive pentru a aprecia legea penală nouă mai favorabilă pentru considerentul că aceasta prevede şi posibilitatea teoretică a stabilirii şi unei pedepse cu amenda penală, pedeapsă pe care instanţa o apreciază ca apărând prea blândă în cauză. Mai mult, instanţa apreciază că legea veche este mai favorabilă şi sub aspectul individualizării executării pedepsei. Întrucât instanţa a reţinut că inculpatul a încercat zădărnicirea aflării adevărului prin declaraţiile de consum date în cauză necorespunzătoare adevărului, instanţa apreciază că nu sunt aplicabile în cauză sub acest aspect, instituţiile prevăzute de art. 80 C.pen. actual referitor la renunţarea la aplicarea pedepsei şi art. 83 c.pen. actual referitoare la amânarea aplicării pedepsei. În schimb legea aplicabilă în momentul săvârşirii faptei este mai favorabilă inculpatului sub aspectul posibilităţii reţinerii de către instanţă a dispoziţiilor referitoare la circumstanţei atenuante judiciare prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. a C.pen. adoptat prin legea nr. 15/1968 având în vedere conduita bună a inculpatului înainte de săvârşirea infracţiunii, caracterizată prin lipsa antecedentelor penale. La individualizarea judiciară a pedepsei ce se aplică inculpatului, instanţa ţine seama de limitele de pedeapsă fixate de dispoziţiile penale speciale reduse ca urmare a judecării potrivit procedurii în cazul recunoaşterii învinuirii, de circumstanţele concrete ale săvârşirii faptei, de gradul de pericol social concret al faptei, de persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale, de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, poziţia avută în cursul urmăririi penale şi în faţa instanţei (recunoscând şi regretând săvârşirea faptei pentru care a fost trimis în judecată), poziţia procesuală a inculpatului, scopul pedepsei astfel încât să se asigure reeducarea inculpatului, dar şi conştientizarea de către inculpat a gravităţii faptelor comise. Instanţa apreciază că sunt aplicabile în cauză dispoziţiile referitoare la circumstanţei atenuante judiciare prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. a C.pen. adoptat prin legea nr. 15/1968 având în vedere conduita bună a inculpatului înainte de săvârşirea infracţiunii, caracterizată prin lipsa antecedentelor penale. În consecinţă, pentru ca pedeapsa să fie proporţională cu gravitatea faptei, instanţa îi aplică inculpatului pedeapsa închisorii de 5 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de a conduce pe drumurile publice a un autovehicul cu o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Potrivit art. 71 alin. 2 C.pen., aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a,b şi c C.pen. intervine de drept în cazul aplicării pedepsei închisorii. Totuşi, faţă de interpretarea general obligatorie dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. LXXIV/2007, instanţa va interzice inculpatului doar acele drepturi de la art. 64 C.pen. faţă de care acesta s-a făcut nedemn de a le mai exercita, în raport de criteriile prevăzute de art. 71 alin. 3 C.pen. adoptat prin legea nr. 15/1968. Astfel, faţă de pericolul social concret dovedit prin săvârşirea faptei, de forma de vinovăţie şi urmările produse, şi faţă de persoana inculpatului, care nu a înţeles importanţa valorilor sociale ocrotite de legea penală, instanţa apreciază că inculpatul nu este demn de a mai exercita dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţiile elective publice, precum şi cel de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, drepturi prevăzute la art. 64 lit. a şi b C.pen. adoptat prin legea nr. 15/1968. Instanţa apreciază că nu este necesară executarea efectivă a pedepsei cu închisoarea care urmează a fi dispusă în cauză, dat fiind împrejurările mai sus indicate. Instanţa apreciază că sunt aplicabile în cauză dispoziţiilor reglementării penale anterioare referitoare la suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale aplicate prev. art. 81 Cod Penal adoptat prin legea nr. 15/1968. În consecinţă, instanţa dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale aplicate pe un termen de încercare de 2 ani şi 5 luni astfel încât pedeapsa să-şi poată atinge scopul preventiv de a-l constrânge pe inculpat să nu mai săvârşească astfel de fapte în viitor. În temeiul art. 85 alin.3 Cod penal adoptat prin legea nr. 15/1968 şi art. 81 Cod penal adoptat prin legea nr. 15/1968, instanţa dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 2 ani şi 5 luni, conform art. 82 Cod penal adoptat prin legea nr. 15/1968, dată fiind convingerea instanţei că scopul pedepsei aplicate, reeducarea inculpatului se pot atinge şi pot fi realizate chiar fără executarea pedepsei. Această convingere s-a format din aprecierea de ansamblu a faptei săvârşite, a împrejurărilor în care ea s-a săvârşit, a personalităţii inculpatului, întreaga conduită a inculpatului înainte şi după săvârşirea faptei, în timpul judecăţii, în raport de gravitatea pedepsei aplicate şi a condiţiilor prevăzute expres în art. 81 lit. a şi b Cod penal adoptat prin legea nr. 15/1968. Instanţa atrage atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal adoptat prin legea nr. 15/1968, cu privire la revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni. În temeiul art. 71 alin.5 Cod penal adoptat prin legea nr. 15/1968, instanţa dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale. În baza art.274 alin. 1 C.pr.pen., instanţa îl obligă pe inculpat la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
