Cont.adm. : Contravenţie prevăzută la art. 61 alin. 1 lit. p) raportat la anexa nr. 2 din og nr. 43/1997. Nulitatea procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei


 

Deliberând asupra recursului contravenţional de faţă, constată:

1.) – Obiectul plângerii

Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Buzău sub nr.11596/200/2010 din 27.08.2010 , petenta SC X SRL cu sediul în Buda/ judeţul Buzău a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa în contradictoriu cu intimatul intimata Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale Din România SA- Direcţia Regională De Drumuri  Bucureşti-Secţia Drumuri Naţionale Buzău să se dispună anularea procesului verbal de contravenţie nr. Y din data Z în baza căruia a fost sancţionat  cu 30.000 lei amendă pentru pretins comiterea contravenţiei prevăzută la  61 alin.1 lit. p) raportat la anexa nr.2 din OG nr.43/1997.

 2.) – Motivarea plângerii

2.1.) – În apărare,  petenta a invocat nulitatea absolută a procesului verbal de contravenţie întrucât a fost încheiat cu nerespectarea dispoziţilor art.16 alin.7 şi ale art.19 alin.1 din OG nr.2/2001( sub aspectul obiecţiunilor şi a menţiunilor referitoare la lipsa semnăturii unui martor), iar pe fond netemeinicia actului întrucât autovehiculul verificat în trafic aparţine în proprietate unei persoane fizice.

2.2.) – În drept, petenta a invocat dispoziţiile OG nr.2/2001, OG nr.43/1997 şi OUG nr.109/2005.

 3.) – Întâmpinarea

Intimata a formulat întâmpinare în temeiul art.115-118 din OG nr.2/2001solicitând respingerea plângerii ca neîntemeiată, întrucât procesul verbal a fost încheiat cu respectarea cerinţelor prevăzute sub sancţiunea nulităţii ale art.17 din OG nr.2/2001, iar petenta se face vinovată de săvârşirea contravenţiei reţinute în sarcina sa întrucât autovehiculul surprins în trafic a efectuat un transport cu depăşirea masei totale maxime admise şi respectiv a maselor maxime admise pe axe (filele 19-21).

 4.) – Probe

În sprijinul susţinerilor formulate în apărare prin plângerea introductivă petenta a depus la dosar înscrisuri şi precedente judiciare în materie (filele 10-17,33-45,47-50, 55-68), încuviinţându-se şi audierea martorului Sumanaru Eugen (declaraţia consemnată la fila 69).

 5.) – Soluţia instanţei fondului

5.1.) – Prin sentinţa civilă nr.1858 din 09.03.2011 pronunţată de Judecătoria Buzău s-a admis plângerea ca întemeiată , dispunându-se anularea procesului verbal de contravenţie .

5.2.) – Pentru a hotărî astfel , instanţa fondului  a reţinut că procesul verbal de contravenţie este afectat de nulitate, întrucât a fost încheiat cu nerespectarea dispoziţiilor imperative ale art.19 alin.1 şi 3 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor sub aspectul nesemnării actului de cel puţin un martor, în condiţiile în care reprezentantul contravenientului nu s-a aflat de faţă.

5.3.) – Instanţa fondului nu a luat în considerare motivarea agentului constatator consemnată în sensul că „procesul verbal de contravenţiilor a fost încheiat în lipsa martorilor , întrucât de faţă sunt numai agenţi constatatori, iar ceilalţi participanţi în trafic refuză calitatea de martor,” având în vedere ora rezonabilă (800) şi locul încheierii ( DN 2 – Km 98- 10, pe raza localităţii Spătaru).

 6.) – Recursul

6.1.) – Împotriva sentinţei a declarat recurs intimata în termen legal conform art.34 alin.2 din OG nr.2/2001, criticând-o pentru nelegalitate şi  netemeinicie  potrivit motivelor de recurs depuse la dosar.

6.2.) – În expunerea motivelor de recurs , intimatul a invocat în esenţă că nerespectarea dispoziţiilor art.19 alin.3 din OG nr. 2/2001 ar conduce la nulitatea actului numai în condiţiile în care petenta ar fi dovedit o vătămare  ce nu s-ar fi putut înlătura decât prin anularea  procesului verbal conform art.105 alin.2 din Codul de procedură civilă, astfel cum s-a statuat prin Decizia nr. XXII/19.03.2007 pronunţată în recurs în interesul legii de ÎCCJ.  Pe fond  a susţinut că petenta se face vinovată de săvârşirea contravenţiei reţinute în sarcina sa, întrucât cu prilejul transportului de marfă efectuat s-au încălcat dispoziţiile art.41 alin.1coroborat cu art.61 alin.1 lit. p) din OG nr.43/1997.

 7.) – Întâmpinarea la recurs

Petenta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat întrucât justificarea agenţilor constatatori ai C.N.A.D.N.R SA privind lipsa martorului a devenit un stereotip, situaţie ce prejudiciază echitatea procedurii de constatare a săvârşirii unei contravenţii.

 8) – Analiză.Constatări

Examinând sentinţa atacată în raport de actele şi lucrările dosarului , de prevederile  legale incidente cauzei , de criticile formulate precum şi din oficiu conform art.304? din Codul de procedură civilă , tribunalul constată că recursul declarat este  neîntemeiat.

În acest sens se are în vedere.

8.1.) – Prin procesul verbal contestat, s-a reţinut în sarcina petentei comiterea contravenţiei prevăzută la art.41 alin.1 coroborat cu art.61 alin.1 lit. p) din OG nr.43/1997, constând în efectuarea unui transport public de marfă indivizibilă cu depăşirea masei totale maxime admise şi a masei maxime admise pe axa 2 şi pe axele 3- 5, pentru care a fost sancţionată cu 30.000 lei amendă.

8.2) – Procesul verbal de contravenţie a fost încheiat în lipsa reprezentantului societăţii comerciale,  iar conducătorului auto S. E. i s-a refuzat accesul la cântărirea autovehiculului ( declaraţie dată în instanţă, consemnată la fila 69 dosar).

8.3) – Contrar prevederilor art.19 alin.1 şi 3 din OG nr.2/2001, potrivit cărora „ În cazul în care contravenientul  nu se află de faţă, agentul constatator va face menţiunea despre aceste împrejurări , care trebuie confirmate de cel puţin un martor, iar în lipsa unui martor va preciza motivele care au condus la încheierea lui în acest mod”, procesul verbal nu a fost semnat de un martor, neregularitate justificată prin prezenţa la faţa locului doar a agenţilor constatatori şi refuzul calităţii de martor al participanţilor în trafic.

8.4) – Tribunalul  reţine că instanţa fondului a înlăturat în mod corect apărările formulate de intimată având în vedre faptul că :a) prezenţa la faţa locului doar a unor agenţi constatatori nu suplineşte cerinţa imperativă instituită la alin.3 din art.19, iar b) justificarea evocată în sensul refuzului calităţii de martor a celorlalţi participanţi la trafic a devenit un stereotip pentru agenţii constatatori ai recurentei, situaţie de natură să prejudicieze echitatea procedurii de constatare a săvârşirii unei contravenţii,  în condiţiile în care în favoarea oricărui contravenient operează prezumţia de nevinovăţie (Hot. Anghel vs.  României, cererea nr.28183/03,  pronunţată la data de 4.10.2007).

8.5) – În contextul expus se apreciază că instanţa fondului a reţinut în mod corect că procesul verbal contestat este afectat de nulitate, neprezentând credibilitate imposibilitatea asigurării unui martor asistent la momentul încheierii procesului verbal , la o oră rezonabilă şi într-un loc public, astfel cum a fost  motivată soluţia de către judecător.

8.6) – De necontestat,  încălcarea prevederilor art.19 alin.1 şi 3 din OG nr.2/2001 atrage nulitatea actului numai în condiţiile în care părţii i s-a pricinuit o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului, conform art.105 alin.2 Cod procedură civilă. Or, în cauza pendinte judecăţii, pe fondul neregularităţii constatate, petentei i s-a produs o vătămare ce se circumscrie aplicării unei amenzi în cuantum substanţial:30.000 lei (în condiţiile în care conducătorului auto i s-a interzis accesul la operaţia de cântărire a autovehiculului).

8.7) – Referitor la Decizia nr.XXII /19.03.2007 pronunţată de Î.C.C.J în recurs în interesul legii, tribunalul apreciază că nu este incidentă cauzei, în condiţiile în care partea a dovedit producerea unei vătămări.

 9.) – Soluţia tribunalului

Pentru considerentele expuse, aprecindu-se asupra legalităţii şi temeiniciei soluţiei atacate, în baza art.312 alin.2 din Codul de procedură civilă s-a respins ca neîntemeiat recursul declarat de intimată împotriva sentinţei nr.1858 din 9.03.2011 pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul nr.11596/200/2010.