DAUNE MATERIALE, MORALE, RENTĂ LUNARĂ VIAGERĂ SOLICITATE DE VICTIMA ACCIDENTULUI DE LA ASIGURATUL RCA AL AUTOTURISMULUI (CONDIŢII, LIMITE)
Deliberând asupra acţiunii de faţă, constată următoarele:
I) CIRCUMSTANŢELE CAUZEI
A) POZIŢIA PĂRŢILOR
1. Obiectul acţiunii
1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău – Secţia I Civilă la data de ….sub nr. , reclamantul Petrache Florin Daniel a solicitat, în contradictoriu cu pârâta SC Carpatica Asig SA, ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună obligarea pârâtei la plata în favoarea reclamantului a sumei de 500.000 lei, reprezentând despăgubiri civile constând în daune morale ca urmare a deprecierii grave a stării de sănătate şi obligarea pârâtei la plata către reclamant a unei rente lunare în cuantum de 1.000 lei, începând cu data introducerii prezentei acţiuni, cu cheltuieli de judecată.
1.2. În motivarea acţiunii, s-a învederat, în esenţă, că, la data de 24.12.2010, reclamantul se afla în autoturismul condus de numitul Petrache Valentin, fratele său, că, în timpul deplasării pe direcţia Buzău – Spătaru, autoturismul respectiv a intrat în coliziune cu un câine, fapt ce a condus la vătămarea corporală gravă a reclamantului, precum şi a mamei sale şi a conducătorului autovehiculului, că, în cauză, s-a întocmit dosarul penal nr. 6774/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău, în care s-a pronunţat rezoluţia din data de 15.11.2011, că, întrucât autoturismul respectiv avea asigurare RCA la pârâta SC Carpatica Asig SA, s-a cerut deschiderea unui dosar de despăgubire, care a fost aprobat doar parţial, reclamantul primind suma de 3072 lei, că reclamantul a obţinut încadrarea în grad de handicap, fiind paralizat total, potrivit certificatului nr. 2078/26.04.2012, precum şi că reclamantului îi sunt necesare o serie de tratamente complexe, ce implică o mare cheltuială pe o perioadă nelimitată.
1.3. În dovedirea acţiunii, s-au depus unele înscrisuri (filele 6-16, 26-28), respectiv rezoluţia din data de 15.11.2011, emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău în dosarul penal nr. 6774/P/2010, certificatul nr. 2078/26.04.2012, certificatul nr. 1901/28.04.2011, adresa nr. 16107/30.12.2011, acte de identitate ale reclamantului şi ale mamei acestuia, Petrache Vasilica, procesul-verbal de conciliere încheiat la data de 21.12.2011, procura generală autentificată cu nr. 2791/06.12.2011 de BNP Şerbănescu Corina – Luminiţa, raportul de primă expertiză pe baza actelor medicale, întocmit de Serviciul Judeţean de medicină legală Buzău, poliţa de asigurare RCA seria CHT nr. AAS0557908, emisă de pârâtă la data de 28.07.2010, adresa din data de 30.05.2012, care atestă rămânerea definitivă a rezoluţiei din data de 15.11.2011, emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău în dosarul penal nr. 6774/P/2010.
2. Apărările pârâtei
2.1. Pârâta SC Carpatica Asig SA, la data de 25.06.2012, a depus note de şedinţă (filele 38-39).
2.2. În cuprinsul acestui act de procedură, s-a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei şi s-a arătat, în esenţă, că este necesar ca reclamantul să precizeze acţiunea sub aspectul temeiului de drept invocat, pe fiecare capăt de cerere, să indice în concret suma de bani corespunzătoare despăgubirilor civile solicitate, să motiveze în fapt renta lunară de 1000 lei solicitată şi să precizeze cadrul procesual corect, mai precis cu cine înţelege să se judece în cauză.
B) ACTELE PROCESUALE ALE INSTANŢEI
3. La termenul de judecată din data de 17.09.2012, Tribunalul, cu respectarea prevederilor art. 159 pct. 2 şi ale art. 1591 alin. 2 C.proc.civ., cu modificările şi completările aduse prin Legea nr. 202/2010, a invocat din oficiu şi a pus în discuţia părţilor excepţia necompetenţei sale materiale.
S-a rămas în pronunţare pe această excepţie, având în vedere că, în raport cu prevederile art. 137 alin. 1 c.proc.civ., soluţionarea cu prioritate a acestei excepţii se impune şi ţinând seama că acest termen din data de 17.09.2012 este prima zi de înfăţişare în cauză, în sensul art. 134 alin. 1 C.proc.civ., întrucât procedura de citare cu părţile a fost legal îndeplinită, iar părţile pot pune concluzii.
Prin sentinţa civilă nr 1210/17.09.2012 Tribunalul Buzău a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cererii care face obiectul prezentei cauze, în favoarea Judecătoriei Buzău, a dispus trimiterea de îndată a dosarului de faţă la instanţa competentă
CONSIDERENTELE REŢINUTE DE TRIBUNAL ÎN FUNDAMENTAREA SOLUŢIEI ADOPTATE
4. Obiectul litigiului dedus judecăţii în prezenta cauză, declanşat de reclamantul Petrache Florin Daniel în contradictoriu cu pârâta SC Carpatica Asig SA, rezidă, în esenţă, în solicitarea de a se dispune obligarea pârâtei la plata în favoarea reclamantului a sumei de 500.000 lei, reprezentând despăgubiri civile constând în daune morale ca urmare a deprecierii grave a stării de sănătate şi de a se dispune obligarea pârâtei la plata către reclamant a unei rente lunare în cuantum de 1.000 lei, începând cu data introducerii prezentei acţiuni.
5. Este vorba, prin urmare, de o acţiune patrimonială, vizând obligarea pârâtei la plata unor despăgubiri civile pentru repararea prejudiciilor morale produse reclamantului în urma vătămării sale corporale grave cu ocazia accidentului de circulaţie produs la data de 24.12.2010 şi în care a fost implicat un autovehicul asigurat RCA la societatea pârâtă.
6. Cu alte cuvinte, instanţa de judecată a fost învestită, în prezenta pricină, cu judecarea unui litigiu civil, evaluabil în bani:
– care este izvorât din contractul de asigurare RCA încheiat între societatea pârâtă şi proprietarul autoturismului în care s-a aflat reclamantul la data producerii accidentului de circulaţie cauzator de prejudicii pentru reclamant;
– şi care este întemeiat pe dispoziţiile art. 54 alin. 1 din Legea nr. 136/1995, având în vedere că, în speţă, faţă de prevederile art. 146 din Legea nr. 71/2011 („Contractul de asigurare este supus legii în vigoare la data încheierii poliţei de asigurare, a certificatului de asigurare ori a notei de acoperire, după caz”) nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 2199 şi următoarele din Noul Cod civil, întrucât contractul de asigurare RCA şi riscul asigurat, respectiv accidentul auto s-au încheiat/s-au produs înainte de data de 1.10.2011, când Noul Cod civil a intrat în vigoare.
7. Or, având în vedere caracterul evaluabil în bani al acţiunii deduse judecăţii în prezenta cauză, Tribunalul constată că sunt pe deplin incidente prevederile art. 219 pct. 1 din Legea nr. 71/2011, coroborate cu cele ale art. 1 pct. 1 şi ale art. 2 pct. 1 lit. b) C.proc.civ.
8. Din analiza acestor dispoziţii, rezultă, pe de o parte, că, de la data de 1 octombrie 2011, moment la care a intrat în vigoare Codul civil, conform art. 220 alin. 1 din Legea nr. 71/2011, nu se mai face distincţie între cererile în materie civilă şi cererile în materie comercială, ci între litigiile civile dintre profesionişti sau dintre neprofesionişti.
9. Apoi, pe de altă parte, reiese că, prin art. 219 pct. 1 din Legea nr. 71/2011 (Legea de punere în aplicare a Codului Civil), au fost abrogate expres dispoziţiile art. 2 pct. 1 lit. a) C.proc.civ., potrivit cu care tribunalul judecă în primă instanţă procesele şi cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de peste 100.000 lei (RON), precum şi procesele şi cererile în această materie al căror obiect este neevaluabil în bani.
10. Rezultă, de asemenea, că, consecinţa acestei abrogări exprese este, în mod evident, aceea că astfel de litigii civile dintre profesionişti, dacă sunt declanşate după data de 1.10.2011 (cum este cazul acţiunii pendinte în prezenta cauză, care a fost înregistrată la data de 17.05.2012) şi dacă cererea are o valoare de până la 500.000 lei inclusiv, sunt de competenţa de judecată în primă instanţă a judecătoriei, în baza regulii cuprinse în art. 1 pct. 1 C.proc.civ., după care judecătoriile judecă în primă instanţă toate procesele şi cererile în afară de cele date de lege în competenţa altor instanţe.
11. Or, în speţă, se observă că valoarea obiectului litigiului pendinte, astfel cum a fost stabilită de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, potrivit art. 112 pct. 3 C.proc.civ., nu este mai mare de 500.000 lei.
12. O astfel de concluzie neechivocă se impune, având în vedere că este unanim admis că momentul care interesează în stabilirea valorii obiectului litigiului, pentru determinarea competenţei materiale, este acela al înregistrării cererii de chemare în judecată.
Or, la această dată, a înregistrării acţiunii, nu pot fi luate în considerare, pentru stabilirea valorii obiectului litigiului, pretenţiile reclamantului referitoare la obligarea pârâtei la plata unei rente lunare de 1000 lei, întrucât reclamantul, în acţiunea introductivă formulată, a indicat în mod expres, ca dată în raport cu care se va calcula câtimea acestor pretenţii, „data introducerii prezentei acţiuni”.
13. În consecinţă, se impune a se concluziona că judecătoria, iar nu tribunalul, este competentă să judece în primă instanţă acţiunea pendinte, faţă de obiectul acţiunii şi în raport de prevederile art. 219 pct. 1 din Legea nr. 71/2011, coroborate cu cele ale art. 1 pct. 1 şi ale art. 2 pct. 1 lit. b) C.proc.civ.
14. Pentru aceste considerente, Tribunalul va admite excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi va declina judecarea prezentei cauze spre competentă soluţionare în favoarea Judecătoriei Buzău.
15. În raport cu dispoziţiile art. 158 alin. 3 din C.proc.civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010, prezenta sentinţă nu este supusă niciunei căi de atac, iar dosarul se trimite de îndată instanţei competente, urmând ca Tribunalul să dispună în acest sens.
Textul de lege invocat mai sus este aplicabil prezentei cauze, în baza art. XXII alin. 2 din Legea nr. 202/2010, având în vedere că data înregistrării acţiunii este ulterioară datei la care Legea nr. 202/2010 a intrat în vigoare, conform art. XXVIII din aceeaşi lege.
Dosarul fiind trimis, a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Buzău la data de 10.10.2012 sub nr 27306/200/2012.
Prin precizările depuse la filele 18-19 dosar, pârâta SC Carpatica Asig SA Sibiu a invocat excepţia netimbrării acţiunii motivat de faptul că potrivit art 20 pct 1 din Legea 146/1997 şi art 20 alin 3 din lege prevăd plata anticipată a taxelor judiciare iar în cauză nu sunt incidente art 15 lit o din Legea 146, art 19 şi 20 C.p.p, art 24 lit o din normele metodologice pentru aplicarea Legii 146/1997. Pe fondul cauzei, pretenţiile reclamantului trebuie individualizate şi cenzurate faţă de art 75 al Consiliului Europei şi Consiliului de Miniştri referitor la compensaţia în caz de vătămare corporală sau deces, compensaţia acordându-se numai cu condiţia ca persoanele arătate în textul invocat să fi avut legături strânse de afecţiune cu victima la momentul decesului
Acţiunea formulată de reclamant încalcă art 54 din Legea 136/1995 care prevede că despăgubirea se stabileşte şi se efectuează conform art 43 şi 49 în cazul stabiliri prin hotărâre judecătorească cu citarea obligatorie a persoanei răspunzătoare de producerea accidentului, societatea pârâta nu stabileşte cadrul procesual şi nici nu are obligaţia să refacă acţiunea reclamantului care în cauză beneficiază de asistenţa juridică
Prin precizările depuse de pârât la filele 29-30 dosar, au fost reiterate în esenţă susţinerile din precizările anterioare ale acestuia, fiind arătat în plus că reclamantul a făcut o greşeală impardonabilă cerând sume exagerate faţă de situaţia juridică a sa din prezenta cauză, chiar dacă ele îmbracă forma unor despăgubiri morale încălcând prevederile art 2199 şi urm C. civ, promovarea unei astfel de acţiuni se coroborează cu prevederile generale din codul civil, reclamantul nu distinge între despăgubiri civile, suma acordată în totalitate de către societatea pârâta, conform actelor din dosarul de daună şi daune morale , reclamantul nu a indicat că anterior producerii accidentului suferea de un handicap, astfel că starea sănătăţii era deja deteriorată, are o culpă în producerea accidentului întrucât nu purta centura de siguranţă
La termenul de judecată din 14.01.2013 reclamantul a modificat sub raport subiectiv acţiunea prin introducerea în cauză şi a intervenientului forţat PETRACHE GEORGIAN VALENTIN.
Reclamantul prin precizările depuse la filele 32-42 dosar a arătat că potrivit art 132 C.p.civ a solicitat obligarea asiguratorului la plata sumei de 500000 lei reprezentând daune materiale, obligarea asiguratorului la plata sumei de 500000 euro daune morale în echivalent în lei la data plăţii, obligarea asigurătorului la plata sumei de 1200 euro/lună reprezentând prestaţie periodică viageră în echivalent în lei la data plăţii, obligarea la plata penalităţilor de întârziere în cuantum de 0,1% /zi de întârziere pentru sumele acordate cu titlu de despăgubire începând cu data înregistrării cererii de despăgubire la asigurator, respectiv 07.12.2011 şi până la plata integrală a despăgubirilor stabilite, în subsidiar de la data introducerii acţiunii, 17.05.2012, cu cheltuieli de judecată
Faţă de motivarea în fapt a acţiunii introductive, reclamantul a mai învederat în esenţă că din interpretarea art 48 şi 49 din Legea 136/1995 condiţiile cerute pentru a opera răspunderea civilă sunt : persoana vinovată de producerea evenimentului rutier să fie acea persoană care a condus vehiculul asigurat prin poliţa de răspundere civilă auto, să existe vătămări/si sau prejudicii pentru a fi atrasă răspunderea asiguratorului, să existe refuzul asiguratorului de a acorda despăgubire, condiţii îndeplinite în cauză sumele solicitate de reclamant se încadrează în prevederile art 25 alin 1 din Norele metodologice din 2010, în cauză operează condiţiile art 998-999 C. civ, art 1385 NCciv, reparaţia prejudiciului trebuie să fie integrală
Prin certificatul de încadrare în grad de handicap nr 2078/26.04.2012 emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, reclamantul a fost încadrat în gradul de handicap grav, cu deficienţă funcţională, fiind necesar un asistent personal, suma solicitată cu titlu de daune va fi menită să acopere cheltuielile de achiziţionare a unui fotoliu electric, pentru urmarea tratamentului cu celule stem şi pentru procurarea unui autoturism adaptat stării fizice a reclamantului, contravaloarea cheltuielilor efectuate şi a cheltuielilor viitoare pentru redobândirea chiar parţială a stării de sănătate, daunelor morale cauzate şi a rentei viagere în condiţiile în care nu mai are capacitatea de a-şi procura singur mijloacele de trai
Penalităţile de întârziere sunt datorate în acord cu art 37 din Ordinul CSA, prin acordarea de pârâta a modicei sume de 3072 lei acesta şi-a recunoscut obligaţia de plată a despăgubirilor
În drept au fost invocate C. civ vechi, Legea 136/1995, Ordin CSA nr 5/2010
Pârâta prin notele de şedinţă depuse la filele 74-76 dosar, a mai arătat că solicitarea sumei de 500000 lei a fost realizată după propunerea probatoriilor, depunerea notelor de şedinţă şi a întâmpinării, a acordat reclamantului cheltuieli materiale, pentru diferenţa solicitată reclamantul să probeze existenţa chetuielilor, prestaţia periodică ar fi trebuit solicitată de la intervenientul forţat, capăt de cerere ce ar trebui respinsă întrucât anterior accidentului reclamantul nu realiza 1200 euro/lună, suma de 500000 euro daune morale şi penalităţile de întârziere nu sunt dovedite, urmând a fi respinse întrucât la dosarul de daună ceea ce reclamantul a depus ca şi acte doveditoare a cheltuielilor efectuate au fost analizate iar suma solicitată remisă, pârâta apreciind că în cauză se aplică principiul îmbogăţirii fără justă cauză
Instanţa a luat act de modificarea sub raport obiectiv a acţiunii precizatoare depuse la filele 32-42 dosar, pentru motivele arătate în încheierea de şedinţă din 25.03.2013.
Intervenientul deşi legal citat nu a formulat întâmpinare potrivit art 115 şi urm C.p.civ
Instanţa după ce a pus în discuţia părţilor potrivit art 137 alin 1 C.p.civ a respins excepţia netimbrării acţiunii invocată de pârâtul SC Carpatica Asig SA, potrivit art 137 alin 2 C.p.civ a unit cu fondul excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtul SC Carpatica Asig SA.
Reclamantul a formulat cerere de ajutor public judiciar, admisă pentru motivele arătate în încheierea de şedinţă din 20.05.2013
Instanţa a administrat la solicitarea părţilor proba testimonială ( depoziţiile martorilor Mustaţea Marta şi Halcu Mihail fiind consemnate la filele 132-133 dosar) şi proba cu înscrisuri în cadrul căreia au mai fost ataşate în copie filele 5-6, 26, 43-66, 83-85, 92-96, 106-11, 129-141 dosar.
De asemenea, la solicitarea instanţei a fost înaintat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău dosar nr 6774/P/2010, ce a fost ataşat prezentei cauze.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt şi de drept:
Examinând excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtului SC Carpatica Asig SA, potrivit art 137 alin 1 C.p.civ, instanţa urmează să o respingă având în vedere pe de o parte că legitimarea procesuală reprezintă o condiţie ce trebuie să fie îndeplinită în orice proces civil, indiferent de obiectul acestuia, aceasta nu se raportează cu necesitate la raportul juridic dedus judecăţii, ci la dreptul de a reclama în justiţie şi la obligaţia de a răspunde faţă de pretenţiile formulate prin actul de învestire al instanţei.
Pe de altă parte, instanţa faţă de pretenţiile deduse judecăţii, cum pârâtul era la data producerii evenimentului rutier era asigurător RCA , faţă de dispoziţiile art 49 din Legea 136/1995, apreciază că societatea de asigurare are calitate procesual pasivă în cauză
Pe fondul cauzei, din cuprinsul Referatului cu propunere de a nu se începe urmărirea penală emis de IPJ Buzău în dosarul 6774/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău, ataşat, instanţa reţine că la data de 24.12.2010 , în jurul orei 17 intervenientul Petrache Georgian Valentin a condus autoturismul marca Dacia 1310 cu numărul de înmatriculare BZ 16 VIO pe Soseaua Spataru din direcţia Buzău către Spătaru, iar când a ajuns la kilometrul 4+200m a intrat în coliziune cu un câine fără stăpân, după care a pierdut controlul asupra direcţiei de mers, a părăsit partea carosabilă răsturnându-se în afara acesteia
Din accident a rezultat vătămarea corporală a conducătorului auto şi a pasagerilor reclamantul Petrache Florin Daniel şi Petrache Vasilica, precum şi avarierea autoturismului.
Din raportul de expertiză medico legală întocmit de SML Buzău la data de 15.06.2011 , filele 16-17 dosar ataşat, a rezultat că reclamantul a suferit leziuni ce necesită 90-100 zile îngrijiri medicale.
Ulterior, reclamantul a fost diagnosticat cu Tetraplagie completă FRANKEL A cu nivel 5, fiind încadrat în gradul de handicap grav, cu deficienţă funcţională gravă, cu asistent , permanent, nerevizuibil, corespunzător gradului I de invaliditate, astfel cum rezultă din actele medicale ataşate şi Certificatul de încadrare în grad de handicap nr 2078/26.04.2012 emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte Buzău, fila 5 dosar.
În dosarul penal de mai sus constituit , prin rezoluţia emisă la 15.11.2011 s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intervenient pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, prev de art 184 alin 1.3 C.p. întrucât a lipsit plângerea penală a persoanei vătămate, neînceperea urmăririi penale faţă de intervenient pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă prev de art 184 al 2, 4 C.p. întrucât a intervenit împăcarea părţilor.
Din nici o probă administrată în cauză, nici din declaraţiile date de părţi ori depoziţia martorului la accident Lemnaru Constantin în dosarul penal, nu a rezultat că reclamantul ce ocupa locul din dreapta faţă a autoturismului, la data evenimentului rutier nu purta centura de siguranţă, astfel că susţinerile contrare ale pârâtului vor fi înlăturate.
În acest context, instanţa reţine că sunt întrunite în persoana intervenientului condiţiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, constând în vătămarea corporală a reclamantului în urma accidentului rutier produs în data de 24.12.2010 prin conducerea necorespunzătoare a autoturismului marca Dacia 1310 cu numărul de înmatriculare BZ 16 VIO, respectiv prin neadaptarea vitezei de deplasare la condiţiile de drum până la limita evitării oricărui pericol, putând fi angajată răspunderea acestuia pentru prejudiciul produs, în baza art 998-999 C. civ
Instanţa va mai avea în vedere, că până la închiderea dezbaterilor în fond, reclamantul a solicitat obligarea la despăgubiri a pârâtului SC Carpatica Asig SA, intervenientul fiind citat în cauză pentru respectarea prevederilor art 54 alin 1 din Legea 136/1995, potrivit cărora drepturile persoanei păgubite se exercită împotriva asigurătorului de răspundere civilă, cu citarea obligatorie a celui răspunzător de producerea pagubei.
Din examinarea poliţei de asigurare seria RO/17/G17/HRO, nr 01579800 emisă de pârâtul SC Carpatica Asig SA, rezultă că la data producerii accidentului, autoturismul condus de intervenient era asigurat pentru răspundere civilă delictuală, asigurator fiind pârâtul, fila 27 dosar 2758/114/2012.
Potrivit art 49 din Legea 136/1995 „ Asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asiguraţii răspund faţă de terţe persoane păgubite prin accidente de vehicule, precum şi tramvaie şi pentru cheltuielile făcute de asiguraţi în procesul civil.”, iar art 50 alin 1 şi 2 din acelaşi act normativ prevăd că : „ (1) Despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare şi cheltuielile de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum şi prin avarierea ori distrugerea de bunuri. (2) În caz de vătămare corporală sau deces, despăgubirile se acordă atât pentru persoanele aflate în afara vehiculului care a produs accidentul, cât şi pentru persoanele aflate în acel vehicul, cu excepţia conducătorului vehiculului respectiv.”
Instanţa va mai avea în vedere că la data producerii accidentului era în vigoare art 49 din Ordinul CSA nr 5/2010 care prevede că la stabilirea despăgubirilor în cazul vătămării corporale se au în vedere următoarele: „ a) diferenţa dintre veniturile nete ale persoanei vătămate, probate cu documente fiscale, şi indemnizaţia primită din fondurile persoanei juridice sau fizice la care salariatul îşi desfăşoară activitatea şi/sau, după caz, din fondurile bugetului asigurărilor sociale de stat, pe perioada spitalizării şi a concediului medical b) venitul mediu lunar net realizat din activităţi desfăşurate de persoana vătămată, probat cu documente justificative, în cazul persoanelor care nu au calitatea de salariat; c) salariul de bază minim brut pe economie, în cazul persoanelor păgubite aflate la data producerii accidentului în ultimul an de studii sau de calificare; d) eventualele cheltuieli prilejuite de accident – cheltuieli cu transportul persoanei accidentate, cu tratamentul, cu spitalizarea, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentaţie suplimentară, conform prescripţiilor medicale, probate cu documente justificative, şi care nu sunt suportate din fondurile de asigurări sociale prevăzute de reglementările în vigoare; e) cheltuielile cu îngrijitori pe perioada incapacităţii de muncă, dacă prin certificatul medical se recomandă acest lucru, însă nu mai mult decât salariul de bază minim brut pe economie; f) daunele morale: în conformitate cu legislaţia şi jurisprudenţa din România”
Martorii audiaţi în cauză au arătat că anterior accidentului reclamantul nu suferea de vreo boală cronică, fusese student, nu avea venituri din muncă, astfel că pe de o parte vor fi înlăturate susţinerile pârâtului potrivit cărora pârâtul anterior evenimentului rutier ar fi avut o sănătate deteriorată, iar pe de altă parte sunt incidente art 49 pct 1 lit c din Ordin CSA 5/2010. Actualmente salariul minim brut pe economia naţională care actualmente, potrivit HG 23/2013 este de 750 lei/lunar.
În ceea ce privesc cheltuielile cu medicamentele, instanţa va avea în vedere că o parte sunt eliberate gratuit în cadrul sistemului asigurărilor sociale potrivit Ordinului nr 743/2010 al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, faţă de medicamentaţia lunară recomandată prin înscrisurile fila 62 , 63-66 dosar , probele efectuate în condiţiile art 129 C.p.civ , instanţa apreciază că suma de 400 lei/lunar este necesar reclamantului pentru acoperirea costului medicamentelor a căror administrare este impusă de starea sănătăţii acestuia.
Din coroborarea depoziţiilor martorilor audiaţi în cauză, înscrisurile depuse la filele 62-66, 51-58 dosar, fila 9 dosar 2758/114/2012, starea de sănătate a reclamantului impune asigurarea unei terapii permanente, masaj, kinetoterapie, asistenţă medicală la domiciliu, gimnastică medicală, condiţii ambientale, asigurarea igienei zilnice cu caracter special faţă de cele ale unei persoane fără grad de handicap, tratamente în staţiuni specializate, analize medicale periodice, urmând a se acorda suma de 2000 lei/lunar , raportat la actele depuse la dosar.
Accidentul produs a cauzat reclamantului un prejudiciu de agrement, îngreunând posibilităţile de deplasare şi accesul la viaţa socială a acestuia, prejudiciu ce impune pentru acoperirea lui asigurarea posibilităţii reclamantului de compensare a imposibilităţii deplasării zilnice în afara locuinţei pentru agrement şi socializare, faţă de pregătirea profesională anterioară a reclamantului, o sumă lunară de 300 lei pentru cărţi, reviste, telefon, internet, televiziune, benzină, faţă de înscrisurile depuse la filele 105-110, depoziţiile martorilor audiaţi în cauză.
În ceea ce privesc cheltuielile de achiziţionare a unui fotoliu electric, urmarea tratamentului cu celule stem, instanţa va reţine din înscrisurile medicale depuse la filele 62-66 dosar, cu depoziţiile martorilor audiaţi că acesta este necesară , reclamantul neputând să se deplaseze în altă modalitate, neputând nega dreptul reclamantului de a efectua un astfel de tratament . Cât priveşte cuantumul pentru achiziţionarea scaunului şi a tratamentului cu celule stem, instanţa va avea în vedere înscrisul de la fila 57 dosar, urmând a obliga pârâta la plata către reclamant a sumei de 496950 lei cu titlu de daune materiale pentru achiziţionarea unui scaun rulant electric pentru urmarea tratamentului medical cu celule stem.
În ceea ce privesc pretenţiile reclamantului la daune materiale pentru achiziţionarea unui autoturism adaptat nevoilor medicale ale acestuia, instanţa urmează să le respingă ca neîntemeiate întrucât pe de o parte instanţa a acordat sume lunare pentru a acoperi costul benzinei, reclamantul nu a probat în condiţiile art 129 C.p.civ că însoţitorul permanent al acestuia ar avea permis de conducere, iar pe de altă parte aceste cheltuieli nu sunt incluse în art 49 pct 1 din Ordin CSA nr 5/2010 .
În ceea ce privesc cheltuielile lunare cu alimentaţia specială a reclamantului, alte cheltuieli lunare, instanţa apreciază că acestea se pot achiziţiona cu salariul minim brut pe economia naţională care actualmente, potrivit HG 23/2013 este de 750 lei/lunar.
Instanţa urmează să nu scadă din suma ce va fi acordată reclamantului suma de 293 lei /lunar pentru însoţitor întrucât acesta nu este acordată reclamantului în vederea atenuării obligaţiei pârâtului de răspundere pentru fapta delictuală a intervenientului, aspect ce reiese din cuprinsul art 49 pct 1 din Ordinul CSA 5/2010.
Din valoarea daunelor materiale astfel cum au fost detaliate mai sus, instanţa urmează a scădea suma plătită de pârât reclamantului cu titlu de despăgubiri materiale în cuantum de 3072 lei, fila 10 dosar nr 2758/114/2012.
În ceea ce priveşte momentul de la care se vor acorda daunele materiale, instanţa va avea în vedere pe de o parte că potrivit dispoziţiilor legale în caz de vătămare a sănătăţii ori a integrităţii corporale urmare a răspunderii civile delictuale, data când trebuie să fie plătite despăgubirile este aceea a producerii vătămării. Cu toate acestea, în speţă faţă de principiul disponibilităţii părţii în procesul civil, cum prin cererea precizatoare a indicat ca dată ziua înregistrării cererii de despăgubire la asigurator, respectiv 07.12.2011, instanţa urmează a da eficienţă acestui principiu.
Faţă de cele ce preced, instanţa, în temeiul art 998-999 C. civ coroborat cu dispoziţiile cap III din Legea 136/1995 , art 49 pct 1 din Ordin CSA nr 5/2010, va admite în parte capătul de cerere analizat referitor la daunele materiale solicitate şi va obliga pârâtul la plata către reclamant a sumelor de câte 3050 lei/lunar începând cu data de 07.12.2011, pe toată durata vieţii reclamantului, de 493878 lei cu titlu de daune materiale, urmând a respinge ca neîntemeiată diferenţa de până la 500000 lei reprezentând daune materiale solicitate.
Referitor la capătul de cerere privind obligarea asigurătorului la plata sumei de 1200 euro/lună reprezentând prestaţie periodică viageră în echivalent în lei la data plăţii, faţă de probele ce au fost administrate în cauză, a dispoziţiilor art 49 pct 1 din Ordin CSA nr 5/2010,pentru diferenţa de la suma lunară plătibilă reclamantului pentru restul vieţii acestuia astfel cum a fost stabilită mai sus, instanţa urmează să il respingă ca neîntemeiat .
În examinarea capătului de cerere privind obligarea asiguratorului la plata sumei de 500000 euro daune morale în echivalent în lei la data plăţii, instanţa va avea în vedere pe de o parte dispoziţiile art. 24 din Ordin CSA nr 5/2010 care prevede că: „- (1) Asigurătorii RCA au obligaţia de a stabili limite de despăgubire, care nu pot fi mai mici decât limitele de despăgubire stabilite de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. (2) Limitele de despăgubire stabilite de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor sunt: a) pentru pagubele materiale produse în unul şi acelaşi accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabileşte, pentru accidente produse în anul 2010, la un nivel de 500.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieţei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Naţională a României. b) pentru vătămări corporale şi decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial produse în unul şi acelaşi accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabileşte, pentru accidente produse în anul 2010, la un nivel de 2.500.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieţei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Naţională a României.”
Pe de altă parte, instanţa va ţine seama de gravitatea urmărilor faptei intervenientului în ceea ce priveşte caracterul ireversibil al degradării stării de sănătate a reclamantului, de faptul că acestuia i s-a cauzat un handicap grav, de vârsta reclamantului, de suferinţele medicale şi psihice, morale ce impun îngrijiri medicale pe toată viaţa, limitarea sau îngreunarea posibilităţii reclamantului de satisfacere a nevoilor fizice şi psihice ale acestuia, de necesitatea compensării suferinţelor cauzate de starea de handicap continuu.
În acest context, instanţa va admite în parte capătul de cerere analizat şi va obliga pârâtul la plata către reclamant a daunelor morale în sumă de 1.300.000 lei, respingând ca neîntemeiată diferenţa solicitată de până la 500000 euro în echivalent în lei la data plăţii.
Referitor la capătul de cerere privind obligarea la plata penalităţilor de întârziere în cuantum de 0,1% /zi de întârziere pentru sumele acordate cu titlu de despăgubire începând cu data înregistrării cererii de despăgubire la asigurator, respectiv 07.12.2011 şi până la plata integrală a despăgubirilor stabilite, instanţa urmează să îl admită ca întemeiat întrucât sunt întrunite condiţiile art 37, art 36 din Ordin CSA nr 5/2010 cu referire la art 46 din acelaşi act normativ.
În ceea ce priveşte capătul de cerere accesoriu referitor la cheltuielile de judecată, instanţa urmează să îl respingă întrucât până la închiderea dezbaterilor în fond reclamantul nu a depus dovezi cu privire la cuantumul acestora, deşi sarcina probei îi incumba potrivit art 129 C.p.civ.
Instanţa având în vedere pe de o parte principiul disponibilităţii părţii în procesul civil, iar pe de altă parte art 274 C.p.civ, urmează să ia act că în cauză pârâtul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
După rămânerea definitivă şi irevocabilă a prezentei hotărâri se va restitui dosarul ataşat nr …/P/ 2010 Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău.
