Succesiuni
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Constanta la data de 22.07.2013, sub numar de dosar 19253/212/2013, reclamantul M.V. a solicitat în contradictoriu cu pârâtii M.T. si C.V., sa constate ca este unicul mostenitor care a a acceptat succesiunea de pe urma defunctei M.I., sa se constate ca masa succesorala ramasa de pe urma defunctei se compune din cota de ˝ din imobilul cladire reprezentat de casa de locuit alcatuita din 5 camere, bucatarie, magazie si anexe gospodaresti situata în Lumina, str. (…), jud. Constanta, cu cheltuieli de judecata.
În fapt, reclamantul a aratat ca sotia sa a decedat la data de 01.06.1993 si împreuna au avut doi descendenti – pârâtii.
Reclamantul a aratat ca în timpul casatoriei au achizitionat imobilul constructie situat în Lumina, str. (…), jud. Constanta, iar terenul în suprafata de 2500 mp pe care se afla situat imobilul este proprietatea sa exclusiva conform titlului de proprietate nr. 24344/1719/12.04.2001.
S-a mai aratat ca, dupa decesul sotiei sale, a fost singurul care a acceptat succesiunea ramasa de pe urma defunctei, prin preluarea posesiei si folosintei, a platit taxele si impozitele aferente imobilului, a suportat organizarea funeraliilor, plata cheltuielilor de înmormântare si a organizat ulterior celelalte ritualuri religioase cuvenite, astfel ca în termenul de optiune succesorala a efectuat acte pe care nu le putea savârsi decât în aceasta calitate.
În drept, reclamantul si-a întemeiat cererea pe dispozitiile art. 689 Cod civil, art. 104, 105, 118 C.proc.civ.
În probatiune, reclamantul a depus la dosarul cauzei înscrisuri.
Reclamantul a evaluat terenul si constructia la valoarea de 18759,61 lei si a depus dovada achitarii taxei de timbru în cuantum de 713 lei.
Pârâta C.V. a depus întâmpinare, prin care a aratat ca este de acord cu actiunea introdusa de reclamant, precum si faptul ca dupa decesul mamei sale nu a fost interesata de dezbaterea succesiunii întrucât are domiciliul stabil din anul 1989 pe str. Sirenei nr. (…).
Pârâtul M.T. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca inadmisibila, întrucât reclamantul tinde la o actiune care are ca obiect dezbatere succesorala si nu este o actiune în constatare.
Pârâtul a solicitat respingerea ca nefondat a capatului I de cerere, aratând ca tatal sau nu este unicul mostenitor, întrucât si acesta a acceptat tacit mostenirea de pe urma mamei sale, fapt ce rezulta din urmatoarele: la decesul mamei sale a efectuat cheltuieli privind obiceiurile crestinesti de înmormântare, a locuit în casa atât înainte de deces, cât si dupa deces si locuieste si în prezent, a achitat impozitele si taxele aferente imobilului, s-a ocupat personal de reconstructia partilor din imobil distruse în urma incendiului din luna mai 1993, platind materialele si personalul muncitor.
Cu privire la capatul 2 de cerere, pârâtul a aratat masa succesorala se compune si din suprafata de teren de 2500 mp conform titlului de proprietate nr. 24344/1719/12.04.2001.
Pârâtul a solicitat suspendarea cauzei pâna la solutionarea dosarului nr. 19550/212/2013, înregistrat pe rolul Judecatoriei Constanta, care are ca obiect anularea acestui titlu de proprietate.
În probatiune, pârâtul a depus la dosarul cauzei înscrisuri.
La termenul din 28.01.2014, instanta a pus în vedere pârâtului sa precizeze daca întelege sa formuleze cerere reconventionala fata de cererea reclamantului.
La termenul din 18.03.2014, pârâtul a depus la dosar o cerere reconventionala, prin care a solicitat instantei sa constate ca are calitatea de mostenitor al defunctei M.I., iar cu privire la capatul 2 de cerere, a solicitat includerea în masa succesorala si a terenului în suprafata de 2500 mp conform titlului de proprietate nr. 24344/1719/12.04.2001.
Fata de aceste precizari, instanta a stabilit taxa de timbru aferenta cererii reconventionale la suma de 7312,5 lei si a stabilit în sarcina pârâtului obligatia de a suplimenta taxa de timbru cu suma de 7284,5 lei.
La termenul din 06.05.2014 instanta a invocat din oficiu exceptia netimbrarii cererii reconventionale, pe care a admis-o la acelasi termen, având în vedere ca la dosarul cauzei nu a fost depusa de pârât dovada suplimentarii taxei de timbru în cuantumul stabilit de instanta.
Astfel, ca efect al admiterii exceptiei, instanta va anula cererea reconventionala formulata de pârâtul-reconvenient M.T., ca insuficient timbrata.
La termenul din 06.05.2014, pârâtul a aratat ca nu mai insista în cererea de suspendare a cauzei pâna la solutionarea dosarului civil nr. 19550/212/2013.
La termenul din 17.06.2014, pârâtul a aratat ca nu mai insista în solutionarea exceptiei inadmisibilitatii actiunii invocata prin întâmpinare.
Instanta a administrat proba cu înscrisuri si proba testimoniala în cadrul careia au fost audiati martorii (…)
Instanta a dispus si atasarea dosarului civil nr. 10923/212/2007 al Judecatoriei Constanta.
Analizând probele administrate în cauza, instanta retine urmatoarele:
În fapt, din certificatul de deces nr. 1502/02.06.1993 emis de Primaria Mun. Constanta, instanta retine ca la data de 01.06.1993 a decedat numita M.I..
Din certificatele de nastere si casatorie depuse la dosar, reiese ca defuncta a avut 2 copii, respectiv pârâtii M.T. si C.V., iar la data decesului aceasta era casatorita cu reclamantul M.V..
Din contractul de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 2153/25.03.1976 (fila 9), instanta retine ca în timpul casatoriei, reclamantul M.V. si sotia sa M.I. au cumparat imobilul constructie situat în sat Lumina, str. (…), jud. Constanta, reprezentând o casa de locuit, compusa din 5 camere, bucatarie, magazie, grajd si anexe gospodaresti.
Imobilul a fost identificat prin raportul de expertiza tehnica efectuat de expert G.M. în dosarul nr. 10923/212/2007 (f 82-92), ca fiind situat în localitatea Lumina, str. (…), jud. Constanta si compus din 6 camere si dependinte.
În ceea ce priveste dosarul nr. 10923/212/2007, instanta retine ca acesta a avut ca obiect cererea formulata de M.V. în contradictoriu cu M.T. si C.F., prin care a solicitat instantei sa stabileasca masa succesorala a defunctei M.I., calitatea de mostenitori a tuturor partilor, cotele care se cuvin fiecaruia si atribuirea lor catre mostenitori.
Instanta constata ca desi în acest dosar s-au administrat probe si s-a pronuntat inclusiv o încheiere de admitere în principiu, nu se poate retine o autoritate sau putere de lucru judecat, întrucât prin Sentinta civila nr. 12749/27.11.2014 instanta a constatat perimata actiunea, prin urmare nu s-a pronuntat o hotarâre asupra fondului cauzei.
Însa, conform prevederilor art. 254 alin. 2 C.proc.civ., „partile pot folosi dovezile administrate în cursul judecarii cererii perimate, în masura în care noua instanta socoteste ca nu este de trebuinta refacerea lor.” Prin urmare, instanta va da eficienta raportului de expertiza efectuat de expert G.M.în dosarul nr. 10923/212/2007, în ceea ce priveste identificarea imobilului constructie.
În drept, potrivit art.651 C.civ, succesiunea se deschide prin moarte, astfel ca data deschiderii unei succesiuni este data decesului celui care lasa mostenirea, iar locul deschiderii acesteia este dat de ultimul domiciliu al defunctului, potrivit art. 118 C.Proc.Civ.
Numita M.I. a decedat la data de 01.06.1993, în localitatea CONSTANTA, decesul fiind înregistrat la data de 02.06.1993, sub numarul 1502, în Registrul de stare civila al Primariei Constanta, astfel ca, retinând ca procedura succesorala notariala nu a fost dezbatuta, aspect ce reiese din încheierea nr. 01/20.03.2013 (fila 10), instanta va constata deschisa succesiunea de pe urma defunctei M.I. la data de 01.06.1993.
Potrivit celor mai sus retinute, instanta retine ca de pe urma defunctei M.I. a ramas o cota de 1/2 din imobilul constructie situat în localitatea Lumina, str. (…), jud. Constanta, cealalta cota de 1/2 din dreptul de proprietate asupra imobilului apartinând reclamantului M.V., având în vedere ca imobilul este un bun comun dobândit în timpul casatoriei cu defuncta, iar din probele administrate în cauza nu rezulta faptul ca cei doi soti ar fi avut o contributie inegala la achizitionarea acestui imobil.
În ceea ce priveste imobilul teren pe care este construita casa, instanta retine ca în conformitate cu mentiunile din titlul de proprietate nr. 24344/1719/12.04.2001 (f8), s-a reconstituit dreptul de proprietate al reclamantului pentru suprafata de 2500 mp, din probele administrate în cauza nerezultând faptul ca defuncta ar fi avut vreun drept cu privire la aceasta suprafata de teren.
Fata de aceste considerente, instanta va constata ca masa succesorala ramasa de pe urma defunctei M.I. se compune din cota de ˝ din dreptul de proprietate asupra imobilului-constructie, situat în com. Lumina, str. Mare, nr.178A, jud. Constanta, compusa din 6 camere si dependinte, astfel cum a fost identificat prin raportul de expertiza tehnica efectuat de expert G.M.în dosarul nr. 10923/212/2007 (f 82-92).
În ceea ce priveste calitatea de mostenitori ai defunctei M.I., instanta constata ca partile au calitate de mostenitori ai defunctei M.I., dupa cum urmeaza: M.T., în calitate de sot supravietuitor, cu cota de 1/4 din masa succesorala si M.T., în calitate de fiu, cu cota de 3/4 din masa succesorala.
În ceea ce o priveste pe pârâta C.V., instanta retine faptul ca prin întâmpinarea formulata aceasta a aratat ca este de acord cu actiunea introdusa de tatal sau, prin care a solicitat instantei sa constate ca este unicul mostenitor care a acceptat succesiunea, si ca dupa decesul mamei sale nu a fost interesata de dezbaterea succesiunii întrucât are domiciliul stabil din anul 1989 pe str. Sirenei nr. 12. Prin urmare, instanta va lua act pe de o pare de manifestarea de vointa a pârâtei, iar pe de alta parte va constata ca din probele administrate în cauza nu a rezultat faptul ca aceasta ar fi acceptat succesiunea dupa mama sa.
Cu privire la constatarea calitatii numitilor M.V. si M.T. de mostenitori ai defunctei M.I., instanta retine ca, în cauza de fata, transmiterea patrimoniului succesoral a operat în baza legii.
Fiind vorba despre o mostenire legala, instanta retine ca art. 659 C.civ. confera calitatea de mostenitori legali descendentilor în linie directa ai defunctului, în speta de fata M.T., iar conform Legii nr. 319/1944 sotul supravietuitor are dreptul la mostenire în concurs cu rudele defunctului.
În ceea ce priveste calitatea de unic mostenitor a reclamantului, instanta constata ca prin probele administrate în cauza, acesta nu a facut dovada acestei stari de fapt si de drept, motiv pentru care actiunea va fi admisa în parte, instanta constatând ca si pârâtul M.T. a acceptat succesiunea dupa mama sa defuncta.
În ceea ce prieste calitatea de mostenitor a reclamantului, instanta retine ca din declaratiile martorilor audiati în cauza, rezulta faptul ca dupa decesul sotiei, reclamantul a continuat sa locuiasca în casa pâna în anul 1997, când a plecat în urma unor neîntelegeri cu fiul sau, iar dupa decesul sotiei sale a participat prin munca si bani la reconstruirea acoperisului distrus în urma incendiului.
Aceasta declaratie se coroboreaza cu cea a martorului D.V. (f 66), precum si cu afirmatiile pârâtei C.V., care a aratat în întâmpinare faptul ca tatal sau a locuit în imobil dupa decesul mamei sale, pâna în anul 1997 când în urma unor altercatii si neîntelegeri cu fratele sau a fost obligat de acesta din urma sa paraseasca imobilul.
Desi sotul supravietuitor nu face parte din nicio clasa de mostenitori legali, acesta vine în concurs cu mostenitorii din fiecare clasa, conditia speciala pe care trebuie sa o îndeplineasca fiind cea a detinerii calitatii de sot la data deschiderii succesiunii, conditie îndeplinita în speta.
Legea nr. 319/1944 stabileste si cota care îi revine sotului supravietuitor în concurs cu descendentii defunctului, respectiv Ľ.
În ceea ce priveste calitatea de mostenitor a pârâtului M.T., instanta retine ca din probele administrate în cauza, a rezultat faptul ca acesta a acceptat tacit succesiunea, prin efectuarea unor acte pe care nu le-ar fi putut îndeplini decât în calitate de mostenitor: a continuat sa locuiasca în imobil dupa decesul mamei sale (declaratia martorului M.C. – f 67), a participat prin munca la reconstruirea acoperisului distrus în urma imobilului si a adus materiale de la societatea unde lucra (declaratia martoruluiC.C.– f 65 si a martorului C.E. – f 68).
Instanta retine si faptul ca pârâtul M.T. are domiciliul stabilit si în prezent la adresa imobilului în litigiu.
Instanta va avea în vedere si probele administrate în dosarul nr. 10923/212/2017, respectiv raspunsurile la interogatoriu formulate de cele parti si declaratiile martorilor audiati în acest dosar.
Astfel, prin raspunsul la interogatoriu aflat la fila 43 din dosar, pârâtul M.T. a recunoscut faptul ca tatal sau a contribuit cu munca la reconstructia casei.
Pârâta C.V. a aratat ca lemnaria a fost primita de fratele sau de la serviciu si tot acesta a platit tigla si gresia, precum si faptul ca fratele sau a construit pe lânga locuinta si un garaj si o magazie în locul uneia care a fost distrusa, pe cheltuiala sa (f44 si 46).
Prin urmare, instanta constata faptul ca atât reclamantul M.V. cât si pârâtul M.T. au efectuat acte care au presupus intentia de a accepta succesiunea, si pe care nu le-ar fi putut realiza decât în calitate de mostenitor.
În ceea ce priveste cheltuielile de judecata, instanta va obliga pârâtul M.T. la plata catre reclamant a sumei de 515,65 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentând taxa de timbru si onorariu avocat si va respinge solicitarea pârâtului M.T. de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecata, ca neîntemeiata.
Pentru a ajunge la aceasta suma, instanta va avea în vedere faptul ca taxa datorata de reclamant pentru cererea de chemare în judecata este 50 de lei pentru primul capat de cerere si 281,3 lei pentru capatul doi de cerere ( 3% din 1/2 din valoarea impozabila a imobilului constructie, adica 3% din 9379,8 lei). Pentru taxa de timbru achitata în plus, reclamantul are dreptul la restituire.
În ceea ce priveste onorariul de avocat în cuantum de 1500 lei solicitat de reclamant, instanta apreciaza ca reclamantul are dreptul doar la ˝ din aceasta suma, având în vedere faptul ca actiunea a fost admisa doar în parte.
Având în vedere faptul ca pârâta C.V. a achiesat la pretentiile reclamantului, aceasta nu poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata, conform prevederilor art. 454 C.proc.civ.
Instanta apreciaza ca pârâtul M.T. datoreaza cota parte de ˝ din taxa judiciara de timbru achitata de reclamant pentru al doilea capat de cerere si onorariul de avocat (adica ˝ din 281,3 lei si ˝ din 750 lei, în total 515,65 lei), stabilirea masei succesorale profitând ambelor parti.
Reclamantul nu are dreptul la cheltuielile de judecata efectuate pentru primul capat de cerere, întrucât actiunea sa a fost admisa doar în parte.
Având în vedere faptul ca cererea reconventionala formulata de pârâtul M.T. a fost anulata ca netimbrata, iar actiunea reclamantului a fost admisa în parte, instanta va respinge solicitarea pârâtului M.T. de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecata, ca neîntemeiata.
De asemenea, instanta va lua act de faptul ca pârâta C.V. nu solicita cheltuieli de judecata.
