Acţiunea prin care un reprezentant al statului, în speţă A.P.A.P.S., solicită obligarea pârâtei la plata dividendelor cuvenite este o acţiune de drept comun, fiindu-i aplicabile dispoziţiile prevăzute de art. 1 şi 3 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripţia extinctivă, şi nu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, respectiv art. 97 şi 98 care stabilesc un termen special de prescripţie de 5 ani, termen de prescripţie aplicabil în materia executării silite a creanţelor bugetare.
(Decizia nr. 1366 din 25 octombrie 2002 – Secţia a Vl-a comercială)
Prin acţiunea înregistrată la 26.04.2002, reclamanta A.P.A.P.S. a chemat-o în judecată pe pârâta S.C. “M.” S.A., solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 1.331.293 lei, daune-interese moratorii pentru plata cu întârziere a dividendelor cuvenite pentru exerciţiul financiar al anului 1997.
Prin Sentinţa civilă nr. 7793 din 6.06.2002, Tribunalul Bucureşti a respins cererea formulată ca prescrisă, întrucât bilanţul a fost aprobat la 14.04.1998, iar acţiunea a fost formulată la 25.04.2002.
împotriva acestei sentinţe, reclamanta a declarat recurs, solicitând casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe, invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 şi art. 3041 din Codul de procedură civilă.
Recurenta a susţinut următoarele critici:
Din interpretarea coroborată a art. 1 alin. (3) şi art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat şi a art. 97 şi 98 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare rezultă că, în cazul dividendelor datorate instituţiilor publice implicate, termenul de prescripţie este de 5 ani. Astfel, potrivit art. 3 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2001, penalităţile şi majorările de întârziere calculate pentru plata cu întârziere a obligaţiilor de plată urmează regimul juridic al creanţelor bugetare.
Or, în conformitate cu art. 97 şi 98 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996, dreptul de a cere executarea silită a creanţelor bugetare începe de la data când se naşte acest drept şi se prescrie în termen de 5 ani de la naşterea dreptului de a cere executarea silită pentru creanţele bugetare provenind din impozite, taxe, alte contribuţii stabilite potrivit legii, precum şi din majorările aferente.
Intimata, legal citată, a solicitat respingerea recursului.
Recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare.
Potrivit art. 1 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2001, societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat au obligaţia să vireze dividendele la instituţia publică implicată, în termen de 30 zile de la data termenului legal de depunere a bilanţului contabil.
Obligarea pârâtei la plata daunelor-interese moratorii pentru plata cu întârziere a dividendelor aferente anului 1997, calculate în speţă pentru perioada 16.04.1998- 20.05.1998, poate fi realizată în cadrul termenului general de prescripţie de 3 ani, prevăzut de Decretul nr. 167/1958, şi nu în termenul de 5 ani, invocat de recurentă.
Dispoziţiile art. 97 şi 98 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996 prevăd că dreptul de a cere executarea silită a creanţelor bugetare începe la data când se naşte acest drept şi se prescrie în termen de 5 ani de la naşterea dreptului de a cere executarea silită pentru creanţele bugetare provenind din impozite, taxe, alte contribuţii stabilite potrivit legii, precum şi din majorările aferente.
Prevederile legale invocate reglementează însă termenul de prescripţie din materia executării silite a creanţelor bugetare, or, în speţă, acţiunea formulată este o acţiune de drept comun, şi nu o cerere de silită.
Sunt astfel aplicabile dispoziţiile prevăzute de art. 1 şi 3 din Decretul nr. 167/1958, privind termenul de 3 ani.
Prin urmare, în mod corect, instanţa de fond a respins acţiunea reclamantei ca prescrisă, în condiţiile în care cererea a fost introdusă la 26.04.2002, iar perioada avută în vedere pentru obligarea la plată este cuprinsă între 16.04.1998-20.05.1998.
în consecinţă, pentru motivele arătate, Curtea va constata recursul nefondat şi îl va respinge, conform art. 312 din Codul de procedură civilă, nefiind aplicabile dispoziţiile art. 304 pct. 9 din raportat la art. 3041 din Codul de procedură civilă.
NOTĂ:
Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996 a fost abrogată prin Ordonanţa Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare, care a menţinut, în materia executării silite a creanţelor bugetare, termenul de prescripţie de 5 ani – art. 138.
