DREPT PROCESUAL CIVIL. EXECUTAREA HOTARÂRILOR STRAINE. CAI DE ATAC. INADMISIBILITATE.
Articolul 1105 alin. 1 Cod procedura civila prevede faptul ca cererea de încuviintare a executarii hotarârilor straine în situatia reglementata de art. 1102 din Cod se solutioneaza prin hotarâre, dupa citarea partilor, iar potrivit art. 1106 din acelasi Cod, pe baza hotarârii definitive de încuviintare a executarii, se emite titlul executoriu, în conditiile legii române, titlu în care va fi mentionata si hotarârea de încuviintare.
Potrivit dispozitiilor legale enuntate este evident ca legiuitorul nu a stabilit vreo cale de atac împotriva solutiei aduse în judecarea unor astfel de cereri, prin urmare, devine necesar a se aplica norma generala în materie înscrisa în art. 665 Cod procedura civila, care statueaza în alineatul 8 ca încheierea prin care s-a admis cererea de încuviintare a executarii nu este supusa niciunei cai de atac, aceasta situatie fiind incidenta în speta, perspectiva din care rezulta cu puterea evidentei ca apelul declarat în cauza apare ca fiind inadmisibil.
Art. 1102 alin. 1 din Noul Cod de procedura civila
Art. 1105 alin. 1 din Noul Cod de procedura civila
Art. 1106 din Noul Cod de procedura civila
Art. 665 alin. 1, 2 si 8 din Noul Cod de procedura civila
DECIZIA CIVILA NR. 418/2015-A
din 04.06.2015 (dosar nr. 18590/271/2013*)
Prin sentinta civila nr.779/C din 8 octombrie 2014, Tribunalul B a admis cererea formulata de reclamantii K M cu domiciliul ales în O, str. G E, nr., cam.4, parter, jud. B si B E J “P E”, cu sediul în O, P T, nr., ap., jud. B, în contradictoriu cu pârâtul A C dom. în S, nr., jud. B si în consecinta a încuviintat executarea hotarârii straine – Hotarârea judecatoreasca nr. CV-060792-11/QU pronuntata de Tribunalul Civil Q C la data de 4 ian.2012, prin care debitorul A C a fost obligat sa plateasca creditoarei M K suma de 39.602,06 $.
A dispus conversia în moneda nationala la cursul de schimb al zilei când hotarârea straina a devenit executorie în statul unde a fost pronuntata – 25 septembrie 2012, pâna la data conversiei, dobânda produsa de suma stabilita în hotarârea straina fiind guvernata de legea instantei care a pronuntat-o.
Fara cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, examinând cererea de încuviintare a executarii hotarârii straine – Hotarârea judecatoreasca nr. CV-060792-11/QU pronuntata de Tribunalul Civil Q C la data de 4 ian.2012, în conditiile art.1093 – 1107 C.pr.civ., tribunalul a retinut urmatoarele:
Efectele hotarârii straine – Hotarârea judecatoreasca nr. CV-060792-11/QU pronuntata de Tribunalul Civil Q C la data de 4 ianuarie 2012, au fost recunoscute pe teritoriul României prin sentinta civila nr.58/C/2013 pronuntata de catre Tribunalul B, hotarârea fiind data fara citarea numitului C A.
În hotarârea straina în litigiu, debitorul C A a fost obligat sa plateasca catre creditoarea M K suma totala de 39.602,06 $.
Caracterul definitiv al hotarârii straine rezulta din transcrierea acesteia depusa în traducere autorizata la filele 14, 15 din dosarul Judecatoriei Oradea, din aceeasi transcriere rezultând expres nu numai caracterul definitiv al hotarârii, cât si faptul ca debitorul a fost citat, dovada acestei citarii fiind depusa la respectivul tribunal.
Asadar, s-a retinut ca, chiar daca nu a fost citat debitorul C A în fata instantei care a pronuntat recunoasterea hotarârii straine, prezenta instanta verificând îndeplinirea si a conditiilor prevazute de art.1095 – 1096 Cod procedura civila, a constatat ca acestea sunt îndeplinite si, de asemenea a constatat caracterul executoriu al hotarârii straine, acest caracter rezultând din înscrisul depus la filele 21 si 22 din dosarul Tribunalului B, data la care hotarârea a devenit executorie în statul unde a fost pronuntata fiind 25 septembrie 2012.
Principalele efecte pe care le produce o hotarâre judecatoreasca sunt:
– forta probanta egala actului autentic;
– autoritatea de lucru judecat;
– efectul declarativ, de principiu;
– puterea executorie;
– nasterea dreptului de a cere executarea silita a hotarârii supus unui termen de prescriptie;
– dezînvestirea instantei de proces.
În principiu, o hotarâre straina nu poate avea de plin drept forta executorie si autoritate de lucru judecat, deoarece se opune suveranitatea statului pe al carui teritoriu se invoca acea hotarâre.
În general, în cazul în care cel care a pierdut procesul nu executa de buna voie obligatia, hotarârea judecatoreasca este învestita cu formula executorie si se procedeaza la executarea silita. Formula executorie este ordinul dat de instanta judecatoreasca organelor de executare silita, de a duce la îndeplinire dispozitivul hotarârii. În acest fel este pusa în miscare forta de constrângere a statului pentru realizarea justitiei, forta de constrângere nu se poate desfasura decât pe teritoriul statului care o exercita, iar organele de executare ale unui stat nu se pot supune ordinului dat de instanta altui stat, deoarece statele sunt suverane si egale. De aceea, forta executorie a unei hotarâri judecatoresti are un caracter strict teritorial, neputând opera de plin drept pe teritoriul altui stat decât acela a carui instanta a învestit hotarârea cu formula executorie. Asadar, s-a opinat ca hotarârea judecatoreasca straina dobândeste, în general, forta executorie, întocmai ca si o hotarâre proprie a statului pe teritoriul caruia se cere executarea, prin procedura denumita exequatur.
Hotarârea judecatoreasca straina produce efecte în alta tara daca se îndeplinesc cerintele stabilite de legea statutului unde se invoca acele efecte, aceste cerinte legale constau, de regula, în recunoasterea hotarârii judecatoresti straine sau în obtinerea exequatur-ului pentru acea hotarâre.
Fata de considerentele expuse, tribunalul în temeiul art.1095 – 1096, 1102 – 1107 Cod procedura civila, a admis cererea formulata de reclamantii K M si B E J “P E”, în contradictoriu cu pârâtul A C si a încuviintat executarea hotarârii straine – Hotarârea judecatoreasca nr. CV-060792-11/QU pronuntata de Tribunalul Civil Q C la data de 4 ianuarie 2012, prin care debitorul A C a fost obligat sa plateasca creditoarei M K suma de 39.602,06 $, urmând a se dispune conversia în moneda nationala la cursul de schimb al zilei când hotarârea straina a devenit executorie în statul unde a fost pronuntata – 25 septembrie 2012 -, pâna la data conversiei, dobânda produsa de suma stabilita în hotarârea straina fiind guvernata de legea instantei care a pronuntat-o.
A constatat ca reclamantii nu au solicitat cheltuieli de judecata.
Împotriva acestei hotarâri, a declarat apel, în termen, legal timbrat cu 50 lei, solicitând admiterea acestuia, schimbarea în tot a hotarârii atacate, în principal în sensul de a respinge cererea de încuviintare a executarii silite, iar în subsidiar, de a respinge în contradictoriu cu apelantul, cererea.
Prin motivele de apel s-au invocat urmatoarele:
– se cere încuviintarea executarii silite a unui titlu executoriu reprezentând exequator, care, potrivit art. 1103 Cod procedura civila, se va cu respectarea prevederilor art. 1095 si urm. Cod procedura civila;
– în principiu, potrivit teoriei si literaturii de specialitate, o hotarâre straina nu poate avea de plin drept forta executorie si autoritate de lucru judecat, deoarece se opune suveranitatea statului pe al carui teritoriu se invoca acea hotarâre;
– hotarârea judecatoreasca straina, dobândeste, în general, forta executorie întocmai ca si o hotarâre proprie a statului pe teritoriul caruia se cere executarea, prin procedura denumita exequator;
– conditiile cerute pentru a obtine exequaturului sunt stabilite de legea locului unde urmeaza sa intervina executarea hotarârii judecatoresti straine, conditii prevazute de art. 174 din Legea nr. 105/1992;
– în prezent nu exista un titlu executoriu împotriva apelantului, el nefiind parte în dosarul nr. 10353/111/2012 al Tribunalului B, nu a fost citat, nu a cunoscut de existenta procesului, nu a putut sa-si faca apararea, nu a putut exercita caile de atac;
– hotarârea judecatoreasca ce se urmareste a fi executata nu îi este opozabila si nu constituie titlu executoriu împotriva sa.
În subsidiar, solicita respingerea cererii în contradictoriu cu el, cererea de chemare în judecata fiind formulata în contradictoriu cu A F.
În drept au fost invocate dispozitiile art. 480 alin. 2 Cod procedura civila.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea apelului, mentinerea în totalitate a sentintei, cu motivarea ca în cursul judecatii s-a aratat instantei de fond si s-a dovedit faptul ca indicarea prenumelui F, în loc de C, a fost o eroare materiala a executorului judecatoresc, din toate înscrisurile depuse la dosar rezultând ca, în cauza, calitatea de debitor o are apelantul; intimata sustine, de asemenea, ca din actele dosarului nr. 10353/111/2012 al Tribunalului B si astfel cum s-a retinut în cuprinsul Sentintei civile nr. 58/C/2013, acesta figureaza, în calitate de pârât, în dosarul respectiv, iar prin neexercitarea cailor de atac împotriva sentintei, aceasta este definitiva, orice critici aduse acesteia neputând sa faca obiectul prezentului dosar, iar în prezenta cauza sunt îndeplinite toate conditiile prevazute de lege pentru a se putea dispune încuviintarea executarii silite, mai mult, instanta de fond a procedat ea însasi la verificarea îndeplinirii conditiilor privind recunoasterea hotarârilor straine, astfel cum impun dispozitiile art. 1104 Cod procedura civila.
În sedinta publica din 16 aprilie 2015, intimata, prin avocat, a invocat exceptia privind inadmisibilitatea caii de atac.
Examinând sentinta apelata, prin prisma exceptiei de inadmisibilitate a apelului, invocata de intimata reclamanta K M, cât si din oficiu, instanta de apel constata urmatoarele:
Obiectul litigiului dedus judecatii îl constituie solicitarea executorului judecatoresc P E de-a fi încuviintata executarea silita împotriva debitorului A F – apelant pârât -, pentru intimata creditoare K M, în baza titlului executoriu constând în Hotarârea nr. CV-060792-11/QU pronuntata de Statele Unite ale Americii de Tribunalul Civil Q C la data de 04.11.2012, recunoscuta în România prin sentinta civila nr. 58/C/2013 pronuntata de Tribunalul B în dosar nr. 10353/111/2012, definitiva si irevocabila, prin care debitorul apelant a fost obligat a-i plati creditoarei intimatei 39.252,06 USD reprezentând cheltuieli de judecata, obligatia nefiind executata de bunavoie.
Potrivit art. 1102 alin. 1 Cod procedura civila, hotarârile straine care nu sunt aduse la îndeplinire de buna voie de catre cel obligat a le executa, pot fi puse în executare pe teritoriul României, pe baza încuviintarii date, la cererea persoanei interesate, de catre tribunalul în circumscriptia caruia urmeaza sa fie efectuata executarea.
Art. 1105 alin. 1 Cod procedura civila prevede faptul ca cererea de încuviintare a executarii, în astfel de situatii ca si cea reglementata de art. 1102 Cod procedura civila, evocat mai sus, se solutioneaza prin hotarâre, dupa citarea partilor, iar potrivit art. 1106 Cod procedura civila, pe baza hotarârii definitive de încuviintare a executarii, se emite titlul executoriu, în conditiile legii române, mentionându-se în titlu si hotarârea de încuviintare.
Curtea retine din analiza acestor dispozitii legale faptul ca nu s-a stabilit de catre legiuitor vreo cale de atac de urmat în masura admiterii ori respingerii unei astfel de cereri, ori, în astfel de situatii este evident ca se impune verificarea si aplicarea normei generale în materie care este art. 665 Cod procedura civila.
Potrivit acestui articol, alineatul 1, executorul judecatoresc solicita instantei de executare a se dispune încuviintarea executarii, iar conform alin. 2, cererea se solutioneaza prin încheiere. Aceasta încheiere, conform alin. 8, prin care se admite cererea de încuviintare a executarii silite, nu este supusa niciunei cai de atac, iar cea prin care s-a respins cererea poate fi atacata exclusiv cu apel doar de catre creditor în 5 zile de la comunicare, situatie ultima neincidenta în cauza.
Ca urmare, câta vreme, în speta, cererea de încuviintare a executarii silite formulata de catre creditoare a fost admisa, hotarârea pronuntata nu este supusa vreunei cai de atac, deci implicit nici a apelului declarat în cauza de catre debitor, exceptia inadmisibilitatii acesteia, invocata de intimata creditoare, fiind fondata.
Fata de cele expuse, nu se mai impune analiza apararilor, criticilor apelantului, care pot fi verificate însa pe calea contestatiei la executare, iar în baza art. 480 alin. 1 Cod procedura civila, coroborat cu dispozitiile art. 1102 alin. 1, 1105 alin. 1, art. 665 alin. 1, 2, 8 Cod procedura civila, instanta de apel a respins ca inadmisibil apelul, pastrând în întregime hotarârea apelata ca fiind legala si temeinica.
Nefiind solicitate cheltuieli de judecata de catre intimata, nu au fost acordate.
