Deliberând asupra cauzei deduse judecăţii, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de …. sub nr. …. reclamanta … a solicitat instanţei să dispună evacuarea pârâţilor …. . din imobilul situat în localitatea …, str. …, pe care îl ocupă în mod ilegal.
În motivarea în fapt a acţiunii, reclamanta a arătat că pârâţii locuiesc fără drept în imobil de aproximativ 2 ani, iar după decesul soţului său în luna …, aceştia au refuzat în mod nejustificat să părăsească locuinţa, aducând-o într-o stare avansată de degradare.
În drept au fost invocate prevederile art. 1.035 – 1.042 din Codul de procedură civilă, iar în susţinerea acţiunii au fost depuse la dosar înscrisuri (filele nr. 4 – 10).
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 100 lei.
Pârâtul … a formulat întâmpinare prin care a invocat pe cale de excepţie lipsa calităţii procesuale active a reclamantei şi inadmisibilitatea acţiunii, pe considerentul că acesta are titlu de proprietate, deţinând doar o cotă indiviză din imobil în baza unui certificat de moştenitor. Pârâtul a arătat că va cere anularea certificatului printr-o acţiune separată, întrucât imobilul a fost construit de defunct înaintea căsătoriei cu reclamanta împreună cu un unchi de-al său care va solicita de asemenea constatarea unui drept de creanţă printr-o acţiune în justiţie.
Totodată, pârâtul a arătat că va cere la rândul său să se constate că pasivul succesoral este alcătuit şi din contribuţia sa la întreţinerea imobilului, dar şi la îngrijirea defunctului înainte de moarte şi la cheltuielile de înmormântare.
Cele două excepţii invocate de pârâţi au fost unite cu fondul cauzei, prin încheierea din data de….. .
În probaţiune instanţa a încuviinţat proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei şi audierea martorilor ….
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
În fapt, prin certificatul de moştenitor testamentar şi legal nr. … din data de … emis de Biroul Notarului Public „…” din Tulcea, reclamanta … a dobândit în calitate de soţie supravieţuitoare şi legatar universal al defunctului …, dreptul de proprietate asupra imobilul situat în localitatea …, compus din teren în suprafaţă de 150 mp şi dreptul de proprietate asupra cotei de 1/4 din construcţiile edificate pe teren.
Potrivit certificatului de moştenitor, reclamanta mai deţine o cotă de 1/4 din dreptul de proprietate asupra construcţiilor, restul cotei de 2/4 aparţinând numitului …, fiul reclamantei.
Din declaraţia martorului …, propus de reclamantă, rezultă că pârâţii s-au mutat în imobil din perioada în care era în viaţă defunctul …, cu acordul acestuia, dar nu are cunoştinţă de existenţa vreunui contract sau alt înscris care să le permită ocuparea în continuare a locuinţei. Martorul a afirmat că pârâţii locuiesc efectiv în partea de construcţie deținută de reclamantă, au o atitudine necorespunzătoare faţă de aceasta, iar în acelaşi timp deţin o altă locuinţă în localitatea ….
Martorul …, propus de pârâţi, afirmă că aceştia s-au mutat în imobil cu acordul defunctului, cu condiţia de a îl îngriji înainte de moarte, iar în această perioadă reclamanta ar fi locuit în municipiul Tulcea.
Reclamanta a depus la dosar certificatul de atestare fiscală nr. … eliberat de Primăria …, din care rezultă că figurează în evidenţele fiscale cu clădiri în suprafaţă de 38,3 mp şi respectiv 5,6 mp la adresa respectivă.
În soluţionarea cauzei, instanţa reţine că acţiunea în evacuare este un mijloc juridic pus la dispoziţia proprietarului unui imobil sau titularul unui alt drept real sau de creanţă care îi conferă folosinţa imobilului, prin care solicită, după dovedirea dreptului său, să se constate lipsa oricărui drept al pârâtului în baza căruia acesta să poată folosi bunul şi să îl oblige să înceteze această folosinţă abuzivă prin părăsirea imobilului. Evacuarea nu constituie numai o sancţiune aplicabilă raporturilor locative, ci reprezintă şi o modalitate concretă de apărare de dreptului de proprietate.
Măsura evacuării poate fi dispusă şi în ipoteza în care pârâtul nu produce în faţa instanţei niciun înscris din care să rezulte că ar avea vreun drept locativ asupra imobilului în discuţie, drept care şi-ar avea izvorul într-un contract încheiat cu titularul dreptului de proprietate, sau în baza legii.
Ca situaţie premisă ce trebuie constatată de instanţă înaintea oricărei analize a modului abuziv de folosire a imobilului de către pârât, reclamantul trebuie să demonstreze existenţa în patrimoniul său a unui drept care să includă şi prerogativa folosinţei exclusive a imobilului.
Dreptul de proprietate este un drept real, care permite titularului său, potrivit art. 555 din Cod civil, să posede, să folosească şi să dispună de acel lucru, în mod exclusiv şi perpetuu, în limitele stabilite de lege.
Dreptul de a folosi bunul, ca un atribut al dreptului de proprietate, presupune exercitarea de către titularul acestuia a stăpânirii efective asupra bunului în materialitatea sa, direct şi nemijlocit prin putere proprie şi în interes propriu, ceea ce implică şi posesia asupra bunului.
Sub aspectul celor arătate, instanţa constată că reclamanta … a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilul situat în localitatea …, dobândit în baza certificatului de moştenitor testamentar şi legal nr. … din data de … emis de Biroul Notarului Public „…”, respectiv asupra întregii suprafeţe de teren şi asupra unei cote părţi de 1/2 din clădirile edificate pe acesta. Moştenirea legală sau testamentară este un mod de dobândire a dreptului de proprietate privată consacrat prin dispoziţiile art. 557 alin. 1 din Codul civil, care conferă toate drepturile proprietarului.
Prin probatoriul administrat, pârâţii … nu au făcut dovada faptului că au un drept de a locui în imobil, exercitând practic o folosinţă a acestuia cu îngăduinţa fostului proprietar în calitate de „ocupanţi”, noţiune care potrivit art. 1.033 alin. 1 lit. e din Codul de procedură civilă este definită ca „oricare persoană, alta decât proprietarul sau locatarul, care ocupă în fapt imobilul cu sau fără permisiunea ori îngăduinţa proprietarului”.
Sunt nefondate argumentele aduse de pârâţi prin întâmpinare în sensul că reclamanta nu ar avea calitate procesuală activă, iar acţiunea ar fi inadmisibilă pe considerentul că deţine doar o cotă indiviză din imobil în baza certificatului de moştenitor.
În acest sens, instanţa reţine că reclamanta … deţine construcţiile edificate pe teren în coproprietate cu fiul său, …, fără a exista un act de partaj între cei doi, împrejurare în care niciunul dintre ei nu are un drept exclusiv asupra unei părţi determinate din bunul privit în materialitatea sa, ci asupra cotei sale ideale si abstracte din dreptul de proprietate.
Chiar dacă în privinţa coproprietăţii pe cote părţi este aplicabilă regula unanimităţii, fiecare coproprietar poate face acte de conservare sau de administrare asupra bunului comun, cu condiţia de a nu schimba destinaţia acestuia şi a nu împiedica exerciţiul folosinţei celorlalţi coproprietari.
Sub acest aspect, una dintre excepţiile de la regula unanimităţii în privinţa coproprietăţii pe cote părţi, consacrată în doctrină şi jurisprudenţă, este acţiunea în evacuare, ca un act de administrare a bunului aflat în coproprietate.
Este admisibilă promovarea unei astfel de acţiuni în justiţie de către un singur coproprietar, această măsura servind păstrării si valorificării bunul comun si profitând ambilor copărtaşi. Dezvoltarea acestei excepţii de la regula aplicabilă coproprietăţii pe cote părţi s-a realizat prin recunoaşterea unui mandat, chiar tacit, acordat de celalalt coproprietar pentru încheierea unor asemenea acte care profita ambilor coproprietari.
Ca atare, excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocate de pârâţi, vor fi respinse ca nefondate.
Pe de altă parte, susţinerile pârâţilor în sensul că vor promova pe viitor acţiuni în justiţie pentru anularea titlului de proprietate sau pentru constatarea unui drept de creanţă, nu au nicio relevanţă în cauză, în condiţiile în care aceştia nu au dovedit existenţa unui drept de a locui în imobil la momentul formulării prezentei acţiuni.
Faţă de argumentele expuse, se constată că cererea reclamantei este admisibilă pe calea procedurii speciale reglementată de art. 1.033 – 1.048 din Codul de procedură civilă, fiind îndeplinită inclusiv cerinţa leală privind notificarea prealabilă a ocupanţilor pentru a elibera imobilul în termen de 5 zile, conform înscrisurilor depuse la dosar.
Ca atare, constatând existenţa dreptului de proprietate al reclamantei şi lipsa oricărui drept al pârâţilor … în folosinţa imobilului situat în localitatea …, instanţa va admite acţiunea şi va dispune evacuarea acestora.
Instanţa constată că sunt îndeplinite şi condiţiile de admisibilitate a cererii reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată, potrivit art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă, în sensul că „partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată”. Pe cale de consecinţă, vor fi obligaţi pârâţii la plata cheltuielilor de judecată către aceasta în cuantum de … lei, din care … lei reprezentând taxa judiciară de timbru şi … lei onorariu avocat.
