Excepţia autorităţii lucrului judecat
Prin cererea înregistrată la data de —, sub nr.—, reclamantul P.I. a chemat în judecată pe pârâţii E.N. şi E.M. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să fie obligaţi să modifice acoperişul unui fânar şi al unui pătul pentru a evita scurgerea apelor pe proprietatea sa, să construiască un padoc de beton în închizătoarea porcilor pentru a evita deversarea reziduurilor pe terenul său, să scoată şi să mute toate viţele de vie plantate la mai puţin de 0,50 metri de hotar, să-şi mute stupii de albine, să-şi înfunde 3 geamuri vecine cu curtea sa situate la distanţă nelegală şi să mute fundaţia de beton a gardului de pe terenul său iar in cazul unui refuz, să fie autorizat să efectueze toate aceste lucrări pe cheltuia pârâţilor.
A motivat reclamantul că, deşi s-a mai judecat cu pârâţii şi deţine o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, pârâţii nu şi-au îndeplinit obligaţia constând în construirea de burlane şi jgheaburi, nu au scos pomii din rădăcină iar, mai mult, în 5.09.2006 au început construirea unui gard de beton pe terenul său.
După examinarea materialului probator instanţa a reţinut că, prin sentinţa civilă nr.2164 , pârâţii, la cererea reclamantului, au fost obligaţi să modifice acoperişurile la fânar şi pătul astfel încât apele şi zăpada să cadă pe terenul lor, să construiască la coteţul şi padocul pentru porci un zid interior pe toată lungimea coteţului pentru a evita scurgerea şi răspândirea dejecţiilor în curtea reclamantului, să taie şi să scoată din rădăcină 11 pomi fructiferi plantaţi la distanţă mică de hotarul despărţitor, iar în caz de refuz al pârâţilor, reclamantul a fost autorizat să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala lor.
Potrivit art.1201 C.civ.”Este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi, făcute între ele şi în contra lor, în aceeaşi calitate”.
Capetele de cerere privind obligarea pârâţilor să modifice acoperişurile la fânar şi pătul astfel încât apele şi zăpada să cadă pe terenul acestora şi să construiască la coteţul şi padocul pentru porci un zid interior pe toată lungimea coteţului pentru a evita scurgerea şi răspândirea dejecţiilor în curtea reclamantului, au făcut obiectul unei acţiuni civile anterioare şi au fost soluţionate irevocabil prin sentinţa civilă nr. 2164/1999 pronunţată de Judecătoria Drăgăşani, soluţia intrând în puterea lucrului judecat Reclamantul avea posibilitatea să procedeze la executarea silită a sentinţei amintite însă nu a uzat de acest beneficiu.
În consecinţă, excepţia autorităţii lucrului judecat invocată de pârâţi cu privire la capetele 1 şi 2 de cerere a fost admisă şi respinse cele două capete de cerere.
De asemenea, există autoritate de lucru judecat şi în privinţa capătului 4 de cerere, pârâţii fiind obligaţi, prin aceeaşi sentinţă civilă nr. 2164 să scoată din rădăcină pomii fructiferi aflaţi în apropierea gardului despărţitor.
În ceea ce priveşte excepţia lipsei interesului invocată de pârâţi cu privire la capătul 5 de cerere şi anume cel privind obligarea pârâţilor să mute stupii de albine, instanţa o apreciază neîntemeiată şi urmează să o respingă, întrucât reclamantul urmăreşte mutarea stupilor de albine din preajma proprietăţii sale considerând că aceştia prezintă un pericol pentru el.
Instanţa a respins însă ca neîntemeiat acest capăt de cerere întrucât din probele administrate rezultă că stupii de albine nu sunt populaţi în prezent, fapt ce infirmă existenţa disconfortului invocat de către reclamant.
Capătul de cerere privind obligarea pârâţilor să scoată viţele de vie plantate la mai puţin de 50 cm. de gardul despărţitor, a rămas fără obiect întrucât pârâţii au efectuat deja această lucrare, fapt rezultat din probatoriul administrat şi recunoscut chiar şi de către reclamant.
De asemenea, instanţa a apreciat neîntemeiat şi capătul de cerere privind obligarea pârâţilor să înfunde cele trei ferestre şi urmează să-l respingă. Aşa cum a rezult din declaraţiile martorilor, casa pârâţilor are o vechime de peste 30 de ani, ferestrele, aşa cum a precizat şi reclamantul, sunt de dimensiuni mici şi au fost create pentru aer şi lumină. În practică s-a decis că deschiderile pentru aer şi lumină se pot face la orice înălţime şi distanţă de fondul vecin, deoarece ele constituie un atribut al dreptului de proprietate şi nu pot aduce nici un prejudiciu proprietarului fondului vecin.
