Cuprins de materii: Legea nr 215/2001, OG nr 35/2002
Index alfabetic: contestaţie hotărâre de invalidare a mandatului de consilier local
Prin contestaţia formulată de reclamantul X în contradictoriu cu pârâtul Y împotriva hotărârii nr 2, a hotărârii nr 3 şi a hotărârii nr 5 adoptate în şedinţa convocată pe data de …pentru validarea mandatelor de consilier local şi pentru constituirea consiliului local.
În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că în urma alegerilor din data de 05.06.2016 a fost ales în funcţia de consilier local pe lista PSD. Cf art 3 din Legea nr 215/2001, în termen de 20 de zile de la desfăşurarea alegerilor , respectiv în data de …a fost convocată şedinţa de constituire a consiliului local. Legea dispune că pentru validarea mandatelor de consilier este aleasă o comisie de validare care analizează legalitatea alegerii fiecărui consilier şi propune consilierilor locali validarea sau invalidarea mandatelor(art 31 din Legea nr 215/2001 şi art 6 din OG nr 35/2002). Comisia de validare aleasă cf Hotărârii nr 1 a constatat că au fost respectate dispoziţiile legale, motiv pentru care a propus consilierilor locali validarea tuturor mandatelor de consilier cf anexei la procesul-verbal din data de …încheiat şi semnat de membrii comisiei de validare. Reclamantul a precizat că în procesul-verbal încheiat în şedinţa de constituire a pârâtului la pct 2 pe ordinea de zi a fost înscris : proiect de hotărâre privind validarea mandatelor de consilieri. Cu privire la acest aspect, reclamantul a menţionat că a fost încălcată procedura , fapt cea condus la invalidarea mandatului de consilier în mod discreţionar şi abuziv. În acest sens, s-a susţinut că au fost încălcate dispoziţiile art 7 şi art 8 alin 1 din OG nr 35/2002 care se referă jurământ ce se va depune după validarea mandatelor a cel puţin 2/3 din nr consilierilor stabilit cf legii, or în şedinţa din data de… s-a procedat simultan la validarea persoanei şi la depunerea jurământului şi semnarea acestuia. Mai departe reclamantul a mai precizat că hotărârea nr 2 nu este semnată de asistenţi cf art 9 alin 4 din OG nr 35/2002. De asemenea , reclamantul a susţinut că, consemnările de la pagina 3 din procesul-verbal de constituire sunt echivoce, neclare şi susceptibile de interpretări . Astfel, la pct 12 pentru reclamantă se menţionează că au existat … abţineri, fără a se cunoaşte motivul acestor abţineri. De asemenea, reclamanta a menţionat că deşi şedinţa a fost părăsită de grupul ALDE, PSD şi PMP, aspect remarcat şi de domnul judecător T , iar condiţiile de desfăşurare a procedurii prevăzute de art 31alin 2 nu mai erau îndeplinite, totuşi şedinţa a continuat.
Reclamanta a precizat că prin invalidarea sa abuzivă i s-a îngrădit dreptul de a-şi depune candidatura pentru funcţia de viceprimar. În acest sens, ca o consecinţă a nelegalităţii hotărârii nr 2 a solicitat şi anularea hotărârii nr 5 din şedinţa de la aceeaşi dată.
În drept au fost invocate dispoziţiile art 31 indice 1 din Legea nr 215/2001, art 6 , art 8, art 9 , art 11 din OUG nr 35/2002 şi art 1 din Legea nr 554/2004.
În termen legal, pârâtul Y a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii. În motivarea întâmpinării, pârâtul a arătat că cererea este inadmisibilă deoarece cf art 9 alin 4 din OG nr 35/2002 statuează că” hotărârile nr1-4 se semnează de preşedintele de vârstă … Aceste hotărâri au un caracter constatator. Ele nu produc efecte juridice , neputând forma obiectul unor acţiuni în justiţie.” Pe cale de consecinţă, pârâtul a menţionat că nu se pot ataca hotărârile nr 1-4. În acest sens a fost menţionată decizia Curţii Constituţională nr 190/2009.
Pe fondul cauzei, pârâtul a menţionat că procedura de vot adoptată este perfect legală respectând art 34 alin 1 din Legea nr 215/2001. Mai mult, procedura prin care s-a depus jurământul consilierilor validaţi a fost supusă votului consilierilor prezenţi în cvorum complet. Cu privire la lipsa semnăturilor asistenţilor, pârâtul a menţionat că una din ele aparţine chiar reclamantei care nemulţumită de rezultatul votului a refuzat să-şi mai îndeplinească obligaţiile, refuzând să semneze hotărârea nr 2. Cu privire la retragerea domnului judecător T , s-a mai arătat că acesta a revenit la o altă dată pentru depunerea jurământului de către primar.
În drept au fost invocate dispoziţiile art 34 din Legea nr 215/2001.
În prezenta cauză, instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Situaţia de fapt reţinută de instanţă constă în faptul că la şedinţa din data de… de constituire a pârâtului , desfăşurată în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor cf art 3 din Legea nr 215/2001 , au fost adoptate hotărârile nr 1, nr 2, nr 3, nr 4 , nr 5 cf dispoziţiilor din OG nr 35 /2002. Astfel, hotărârea nr 1 cuprinde membrii comisiei de validare a mandatelor de consilier, hotărârea nr 2 este cea de validare/invalidare a mandatelor de consilier, hotărârea nr 3 este cea de declarare a consiliului legal constituit, iar hotărârea nr 5 cuprinde rezultatul alegerii viceprimarului. Motivele pentru care a fost invalidat mandatul reclamantei X cf procesului-verbal al şedinţei de constituire din data de….l-a reprezentat neîntrunirea cvorumului respectiv … voturi”pentru” şi voturi de abţinere.
Referitor la admisibilitatea cererii, instanţa a apreciat ca nefondată susţinerea pârâtei cf căreia hotărârea nr 2 cf art 9 alin 4 din OG nr 35/2002 nu poate fi atacată cu acţiune în contencios-administrativ , cererea fiind inadmisibilă. Este adevărat că textul invocat prevede caracterul constatator al hotărârii şi că aceasta nu poate face obiectul acţiunii în contencios-administrativ , dar art 31 indice 1 din Legea nr 215/2001 prevede că hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacată, ceea ce înseamnă că un act normativ cu putere superioară , legea , se impune asupra unui act normativ cu putere mai restrânsă,în speţă unei ordonanţe simple , OG nr 35/2002.
Prin decizia nr 190/2009 a Curţii Constituţionale s-a prevăzut că” în ce priveşte constituirea consiliilor locale, reglementările în această materie au suferit mai multe modificări, la nivel de lege organică. Astfel, Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 – lege organică -, în cap. II secţiunea 1, reglementează o serie de dispoziţii cu privire la “Constituirea consiliului local”, care, de la data adoptării, au suferit unele modificări şi completări. Dintre acestea sunt de semnalat:
– art. 30, referitor la şedinţele de constituire a consiliilor locale, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2008 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2008 pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi pentru modificarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 394/2004 privind Statutul aleşilor locali;
– art. 31, referitor la alegerea comisiei de validare, activitatea acesteia de examinare a legalităţii alegerii fiecărui consilier şi prezentarea propunerilor de validare sau invalidare a mandatelor, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2008;
– art. 31^1, care prevede posibilitatea ca hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor să poată fi atacată de cei interesaţi la instanţa de contencios administrativ, text introdus prin art. III pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2008;
– art. 34, referitor la depunerea jurământului, după validare, în şedinţa de constituire a consiliului local. Constituirea consiliului local se constată prin hotărâre, adoptată cu votul majorităţii consilierilor locali validaţi;
– art. 35, care prevede că după declararea ca legal constituit, consiliul local alege dintre membrii săi, prin hotărâre adoptată cu votul deschis al majorităţii consilierilor locali în funcţie, un preşedinte de şedinţă, pe o perioadă de cel mult 3 luni, care va conduce şedinţele consiliului şi va semna hotărârile adoptate de acesta.
Dintre hotărârile care se adoptă în procesul de constituire a consiliului local, legea prevede că poate fi atacată cu acţiunea în justiţie, conform art. 21 din Legea fundamentală, doar hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor; în acest caz, se poate pune problema încălcării unui drept electoral sau a unui interes legitim.
Aşa fiind, rezultă că legislaţia în vigoare aplicabilă în privinţa hotărârilor de validare sau de invalidare a mandatelor de consilier local prevede posibilitatea atacării lor în justiţie. Cu toate acestea, unele aspecte ce ţin de corelarea legislaţiei în vigoare într-un anumit domeniu, pe de o parte, precum şi actul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor de lege incidente în cadrul soluţionării cauzelor, pe de altă parte, nu intră în sfera contenciosului constituţional, fiind de competenţa autorităţii legiuitoare sau, după caz, a instanţelor judecătoreşti. Pronunţându-se asupra acestor aspecte, Curtea ar încălca prevederile Legii fundamentale privind rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a ţării sau pe cele referitoare la instanţele judecătoreşti, precum şi atribuţiile şi rolul Curţii Constituţionale, de garant al supremaţiei Constituţiei.” Pe cale de consecinţă, instanţa constituţională a avut în vedere o necorelare legislativă, instanţa de judecată analizând cererea formulată în cauză.
Tribunalul Galaţi Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal – Sentinţa nr. 615/05.07.2016
Index alfabetic: contestaţie hotărâre de invalidare a mandatului de consilier local
Prin contestaţia formulată de reclamantul X în contradictoriu cu pârâtul Y împotriva hotărârii nr 2, a hotărârii nr 3 şi a hotărârii nr 5 adoptate în şedinţa convocată pe data de …pentru validarea mandatelor de consilier local şi pentru constituirea consiliului local.
În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că în urma alegerilor din data de 05.06.2016 a fost ales în funcţia de consilier local pe lista PSD. Cf art 3 din Legea nr 215/2001, în termen de 20 de zile de la desfăşurarea alegerilor , respectiv în data de …a fost convocată şedinţa de constituire a consiliului local. Legea dispune că pentru validarea mandatelor de consilier este aleasă o comisie de validare care analizează legalitatea alegerii fiecărui consilier şi propune consilierilor locali validarea sau invalidarea mandatelor(art 31 din Legea nr 215/2001 şi art 6 din OG nr 35/2002). Comisia de validare aleasă cf Hotărârii nr 1 a constatat că au fost respectate dispoziţiile legale, motiv pentru care a propus consilierilor locali validarea tuturor mandatelor de consilier cf anexei la procesul-verbal din data de …încheiat şi semnat de membrii comisiei de validare. Reclamantul a precizat că în procesul-verbal încheiat în şedinţa de constituire a pârâtului la pct 2 pe ordinea de zi a fost înscris : proiect de hotărâre privind validarea mandatelor de consilieri. Cu privire la acest aspect, reclamantul a menţionat că a fost încălcată procedura , fapt cea condus la invalidarea mandatului de consilier în mod discreţionar şi abuziv. În acest sens, s-a susţinut că au fost încălcate dispoziţiile art 7 şi art 8 alin 1 din OG nr 35/2002 care se referă jurământ ce se va depune după validarea mandatelor a cel puţin 2/3 din nr consilierilor stabilit cf legii, or în şedinţa din data de… s-a procedat simultan la validarea persoanei şi la depunerea jurământului şi semnarea acestuia. Mai departe reclamantul a mai precizat că hotărârea nr 2 nu este semnată de asistenţi cf art 9 alin 4 din OG nr 35/2002. De asemenea , reclamantul a susţinut că, consemnările de la pagina 3 din procesul-verbal de constituire sunt echivoce, neclare şi susceptibile de interpretări . Astfel, la pct 12 pentru reclamantă se menţionează că au existat … abţineri, fără a se cunoaşte motivul acestor abţineri. De asemenea, reclamanta a menţionat că deşi şedinţa a fost părăsită de grupul ALDE, PSD şi PMP, aspect remarcat şi de domnul judecător T , iar condiţiile de desfăşurare a procedurii prevăzute de art 31alin 2 nu mai erau îndeplinite, totuşi şedinţa a continuat.
Reclamanta a precizat că prin invalidarea sa abuzivă i s-a îngrădit dreptul de a-şi depune candidatura pentru funcţia de viceprimar. În acest sens, ca o consecinţă a nelegalităţii hotărârii nr 2 a solicitat şi anularea hotărârii nr 5 din şedinţa de la aceeaşi dată.
În drept au fost invocate dispoziţiile art 31 indice 1 din Legea nr 215/2001, art 6 , art 8, art 9 , art 11 din OUG nr 35/2002 şi art 1 din Legea nr 554/2004.
În termen legal, pârâtul Y a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii. În motivarea întâmpinării, pârâtul a arătat că cererea este inadmisibilă deoarece cf art 9 alin 4 din OG nr 35/2002 statuează că” hotărârile nr1-4 se semnează de preşedintele de vârstă … Aceste hotărâri au un caracter constatator. Ele nu produc efecte juridice , neputând forma obiectul unor acţiuni în justiţie.” Pe cale de consecinţă, pârâtul a menţionat că nu se pot ataca hotărârile nr 1-4. În acest sens a fost menţionată decizia Curţii Constituţională nr 190/2009.
Pe fondul cauzei, pârâtul a menţionat că procedura de vot adoptată este perfect legală respectând art 34 alin 1 din Legea nr 215/2001. Mai mult, procedura prin care s-a depus jurământul consilierilor validaţi a fost supusă votului consilierilor prezenţi în cvorum complet. Cu privire la lipsa semnăturilor asistenţilor, pârâtul a menţionat că una din ele aparţine chiar reclamantei care nemulţumită de rezultatul votului a refuzat să-şi mai îndeplinească obligaţiile, refuzând să semneze hotărârea nr 2. Cu privire la retragerea domnului judecător T , s-a mai arătat că acesta a revenit la o altă dată pentru depunerea jurământului de către primar.
În drept au fost invocate dispoziţiile art 34 din Legea nr 215/2001.
În prezenta cauză, instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Situaţia de fapt reţinută de instanţă constă în faptul că la şedinţa din data de… de constituire a pârâtului , desfăşurată în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor cf art 3 din Legea nr 215/2001 , au fost adoptate hotărârile nr 1, nr 2, nr 3, nr 4 , nr 5 cf dispoziţiilor din OG nr 35 /2002. Astfel, hotărârea nr 1 cuprinde membrii comisiei de validare a mandatelor de consilier, hotărârea nr 2 este cea de validare/invalidare a mandatelor de consilier, hotărârea nr 3 este cea de declarare a consiliului legal constituit, iar hotărârea nr 5 cuprinde rezultatul alegerii viceprimarului. Motivele pentru care a fost invalidat mandatul reclamantei X cf procesului-verbal al şedinţei de constituire din data de….l-a reprezentat neîntrunirea cvorumului respectiv … voturi”pentru” şi voturi de abţinere.
Referitor la admisibilitatea cererii, instanţa a apreciat ca nefondată susţinerea pârâtei cf căreia hotărârea nr 2 cf art 9 alin 4 din OG nr 35/2002 nu poate fi atacată cu acţiune în contencios-administrativ , cererea fiind inadmisibilă. Este adevărat că textul invocat prevede caracterul constatator al hotărârii şi că aceasta nu poate face obiectul acţiunii în contencios-administrativ , dar art 31 indice 1 din Legea nr 215/2001 prevede că hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacată, ceea ce înseamnă că un act normativ cu putere superioară , legea , se impune asupra unui act normativ cu putere mai restrânsă,în speţă unei ordonanţe simple , OG nr 35/2002.
Prin decizia nr 190/2009 a Curţii Constituţionale s-a prevăzut că” în ce priveşte constituirea consiliilor locale, reglementările în această materie au suferit mai multe modificări, la nivel de lege organică. Astfel, Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 – lege organică -, în cap. II secţiunea 1, reglementează o serie de dispoziţii cu privire la “Constituirea consiliului local”, care, de la data adoptării, au suferit unele modificări şi completări. Dintre acestea sunt de semnalat:
– art. 30, referitor la şedinţele de constituire a consiliilor locale, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2008 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2008 pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi pentru modificarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 394/2004 privind Statutul aleşilor locali;
– art. 31, referitor la alegerea comisiei de validare, activitatea acesteia de examinare a legalităţii alegerii fiecărui consilier şi prezentarea propunerilor de validare sau invalidare a mandatelor, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2008;
– art. 31^1, care prevede posibilitatea ca hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor să poată fi atacată de cei interesaţi la instanţa de contencios administrativ, text introdus prin art. III pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2008;
– art. 34, referitor la depunerea jurământului, după validare, în şedinţa de constituire a consiliului local. Constituirea consiliului local se constată prin hotărâre, adoptată cu votul majorităţii consilierilor locali validaţi;
– art. 35, care prevede că după declararea ca legal constituit, consiliul local alege dintre membrii săi, prin hotărâre adoptată cu votul deschis al majorităţii consilierilor locali în funcţie, un preşedinte de şedinţă, pe o perioadă de cel mult 3 luni, care va conduce şedinţele consiliului şi va semna hotărârile adoptate de acesta.
Dintre hotărârile care se adoptă în procesul de constituire a consiliului local, legea prevede că poate fi atacată cu acţiunea în justiţie, conform art. 21 din Legea fundamentală, doar hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor; în acest caz, se poate pune problema încălcării unui drept electoral sau a unui interes legitim.
Aşa fiind, rezultă că legislaţia în vigoare aplicabilă în privinţa hotărârilor de validare sau de invalidare a mandatelor de consilier local prevede posibilitatea atacării lor în justiţie. Cu toate acestea, unele aspecte ce ţin de corelarea legislaţiei în vigoare într-un anumit domeniu, pe de o parte, precum şi actul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor de lege incidente în cadrul soluţionării cauzelor, pe de altă parte, nu intră în sfera contenciosului constituţional, fiind de competenţa autorităţii legiuitoare sau, după caz, a instanţelor judecătoreşti. Pronunţându-se asupra acestor aspecte, Curtea ar încălca prevederile Legii fundamentale privind rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a ţării sau pe cele referitoare la instanţele judecătoreşti, precum şi atribuţiile şi rolul Curţii Constituţionale, de garant al supremaţiei Constituţiei.” Pe cale de consecinţă, instanţa constituţională a avut în vedere o necorelare legislativă, instanţa de judecată analizând cererea formulată în cauză.
Tribunalul Galaţi Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal – Sentinţa nr. 615/05.07.2016
