EXCEPŢIE DE NELEGALITATE. REVOCAREA ACTULUI
PE PARCURSUL JUDECĂŢII. CONSECINŢE.
-art. 4 din legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ
Verificarea legalităţii unui act administrativ presupune ca actul respectiv
să nu fi fost afectat de vreo cauză de ineficacitate, o cauză care afectează capacitatea
actului de a produce efectul aşteptat. Dacă actul ce face obiectul cauzei a fost revocat,
aceasta atrage inexistenţa actului revocat, astfel că excepţia de nelegalitate nu mai are
obiect.
Situaţia actului administrativ revocat nu este similară celei a actului
abrogat, întrucât în ultima ipoteză existenţa actul administrativ de până la abrogare
nu este afectată.
Eventualele efecte juridice produse de dispoziţia atacată, înainte de
revocare, vor putea fi aduse spre verificate în faţa instanţelor de drept comun în
materia în care s-au produs efectele respective.
(Curtea de Apel Piteşti – s.c.c.a.f., decizia nr. 528/R-C/16 mai
2008)
Prin sentinţa nr. 507/CA/15.10.2007 Tribunalul Argeş –
Secţia Civilă – Complet specializat pentru contencios administrativ şi
fiscal a respins excepţia de nelegalitate a dispoziţiei nr. 162/23.12.1998
emisă de pârâtul C.J. Argeş, ca inadmisibilă.
În motivarea sentinţei instanţa a reţinut că, anterior, C.J.
Argeş a promovat şi o acţiune de fond pentru constatarea nulităţii
dispoziţiei nr. 162/23.12.1998, acţiune respinsă ca tardivă prin sentinţa
nr. 320/CA/28.05.2007 a Tribunalului Argeş. Excepţia de nelegalitate
prev. de art. 4 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ
poate fi folosită în privinţa unui act administrativ unilateral cu caracter
individual emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, sub
rezerva inexistenţei unei hotărâri de fond şi, respectiv, a respectării
termenului de prescripţie pentru acţiunea de fond.
Împotriva sentinţei a formulat recurs Consiliul Judeţean
Argeş, prin Preşedinte.
În motivarea recursului s-a arătat că invocarea excepţiei de
nelegalitate nu este condiţionată de exercitarea unei acţiuni directe sau de
împlinirea termenului de prescripţie. De altfel, excepţia de nelegalitate
este imprescriptibilă.
Curtea de Apel Piteşti – Secţia comercială şi de contencios
administrativ şi fiscal a suspendat judecarea recursului până la
soluţionarea recursului formulat de Policlinica cu Plată împotriva
încheierii prin care Tribunalul Argeş a suspendat judecata la data de
21.06.2007 până la soluţionarea excepţiei de nelegalitate. Recursul
respectiv a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 129/R/28.03.2008 a
Curţii de Apel Piteşti – Secţia civilă.
În recursul formulat de Consiliul Judeţean Argeş împotriva
sentinţei nr. 507/CA/15.10.2007, a cărui judecată s-a reluat la data de
09.05.2008, a fost formulată cerere de intervenţie accesorie în folosul
recurentului (precizată la data de 27.02.2008 sub aspectul erorilor
materiale strecurate în cuprinsul ei) de către mai mulţi intervenienţi, .
În motivarea cererii lor, intervenienţii au susţinut că, în baza
H.G. nr. 884/2004 recurentul Consiliul Judeţean a încheiat cu ei
contracte de concesiune pentru exploatarea spaţiilor în care funcţionează
cabinetele lor medicale. În viitor, urmează a fi adoptat un act normativ în
baza căruia recurentul va trebui să vândă intervenienţilor spaţiile ce fac
obiectul concesiunilor. În acesta situaţie, interesul intervenienţilor este în
sensul conservării atât a dreptului de concesiune, cât şi a dreptului la
cumpărarea spaţiilor medicale. În mod greşit a fost respinsă excepţia de
nelegalitate, a cărei examinare este permisă de lege oricând, indiferent de
o acţiune de fond şi indiferent de data adoptării actului administrativ
astfel contestat.
Tot în favoarea recurentului, la data de 07.03.2008, a formulat
cerere de intervenţie accesorie şi C.M.I. Dr. C.V., care a reluat susţinerile
celorlalţi intervenienţi.
La data de 06.05.2008 a fost depusă la dosar din partea
intervenienţior dispoziţia nr. 124/02.04.2008 emisă de Preşedintele C.J.
Argeş, act prin care s-a dispus revocarea dispoziţiei nr. 162/1998 ce
face obiectul excepţiei de nelegalitate.
În raport de acest nou act administrativ depus la dosar,
Curtea apreciază că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare şi
menţinută sentinţa de fond cu alte considerente, însă.
Astfel, de vreme ce dispoziţia nr. 162/1998 ce face obiectul
excepţiei de nelegalitate nu mai există din punct de vedere juridic,
întrucât a fost revocată de către emitent, iar intimata recurentă nu a
dovedit că a contestat în justiţie dispoziţia de revocare, excepţia de
nelegalitate a rămas fără obiect.
Verificarea legalităţii unui act administrativ presupune ca actul
respectiv să nu fi fost afectat de vreo cauză de ineficacitate, o cauză care
afectează capacitatea actului de a produce efectul aşteptat. Or, în speţă,
dispoziţia nr. 162 a fost revocată, retrasă deci de către emitent prin
voinţa sa proprie. Revocarea atrage inexistenţa actului revocat, adică a
dispoziţiei nr. 162, astfel că excepţia de nelegalitate nu mai are obiect.
Situaţia actului administrativ revocat nu este similară celei a
actului abrogat, întrucât în ultima ipoteză existenţa actul administrativ de
până la abrogare nu este afectată.
Eventualele efecte juridice produse de dispoziţia nr. 162
înainte de revocare vor putea fi aduse spre verificate în faţa instanţelor de
drept comun în materia în care s-au produs efectele respective.
În privinţa cererilor de intervenţie accesorie formulate în
sprijinul recurentului C.J. Argeş, Curtea va dispune respingerea acestora,
drept consecinţă a respingerii recursului.
