Faliment – Procedura insolvenţei – societăţi cu răspundere limitată.


. Faliment – Procedura insolvenţei – societăţi cu răspundere limitată.

– Legea nr. 85/2006, art. 11 alin. 1 lit. d, art. 19 alin. 21 şi art. 19 alin. 3

Judecătorul sindic are ca atribuţie confirmarea lichidatorului numit de către creditorul majoritar fără a putea face vreo evaluare a activităţii derulate de lichidatorul provizoriu ori a justeţei numirii unui alt lichidator. Faptul că legea acordă posibilitatea creditorilor de a contesta decizia creditorului majoritar referitoare la desemnarea lichidatorului definitiv nu impune concluzia că debitoarei îi este interzis să critice încheierea în faţa instanţei ierarhic superioare.

 

(CURTEA DE APEL BUCUREŞTI SECŢIA A VI-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 1142 din 30.05.2013)

Prin încheierea pronunţată de Tribunalul Ilfov la data de 26.02.2013 s-a luat act de schimbarea lichidatorului judiciar provizoriu I G SPRL şi de numirea în calitate de lichidator judiciar definitiv al debitoarei SC B P S SRL a practicianului R C E SPRL. 

Pentru a pronunţa această Încheiere, tribunalul a reţinut următoarele:

La data de 22.11.2012 SC B P S, prin administrator statutar S.C.E. a solicitat  deschiderea procedurii simplificate a insolvenţei şi numirea în calitate de lichidator judiciar a practicianului în insolvenţă I G SPRL.

Prin încheierea de şedinţă din cameră de consiliu din data de 27.11.2012 s-a admis cererea debitorului, s-a deschis procedura simplificată a insolvenţei, s-a dispus intrarea în faliment a debitorului şi  dizolvarea debitorului, s-a ridicat dreptul de administrare al debitorului, s-a numit lichidator judiciar provizoriu I G SPRL cu conducerea integrală a activităţii debitorului şi cu o remuneraţie provizorie de 1000 lei din averea debitorului.

La data de 29.01.2013 a avut loc Adunarea generală a Creditorilor prin care, printre altele a fost stabilit onorariul lichidatorului judiciar fără însă a se confirma sau numi în mod expres un anumit lichidator.

La data de 06.02.2013 creditorul majoritar B R D a adoptat decizia de numire a lichidatorului judiciar în persoana R C E SPRL în locul lichidatorului judiciar provizoriu I G SPRL, decizie publicată în BPI nr. 2375/08.02.2013.

La data de 13.02.2013 creditorul B R D a solicitat să se ia act de schimbarea lichidatorului judiciar şi numirea în calitate de lichidator a R C E SPRL.

S-a reţinut că BRD este creditor majoritar conform tabelului definitiv de creanţe şi că a decis desemnarea unui alt lichidator decât cel provizoriu numit de instanţă,  decizie  ce nu a fost atacată de către creditori în termen de 3 zile de la data publicării în BPI.

Tribunalul a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile legale de schimbare a lichidatorului provizoriu şi desemnarea unui alt lichidator definitiv, astfel că a luat act de schimbarea lichidatorului judiciar provizoriu I G SPRL cu R C E SPRL şi a numit  lichidator judiciar definitiv al debitoarei S.C. B P S SRL pe R C E SPRL.

SC B P S SRL a declarat recurs împotriva acestei hotărâri şi a solicitat  admiterea recursului si menţinerea sentinţei prin care I G SPRL a fost desemnat in calitate de lichidator judiciar.

În motivarea recursului se arată că la data de 27.11.2012, la cererea debitoarei SC B P S SRL, judecătorul sindic a dispus intrarea in procedura de faliment a societăţii in cauza si numirea ca lichidator judiciar a I G SPRL, cu atribuţiile prevăzute de legea 85/2006. Consideră că de la momentul desemnării in calitate de lichidator judiciar, I G SPRL si-a îndeplinit toate atribuţiile puse in sarcina acestuia de către judecătorul sindic, respectiv a  fost notificata debitoarea pentru predarea documentelor financiar-contabile ale societăţii; a fost publicata in BPI notificarea privind deschiderea procedurii de faliment; au fost notificaţi toti creditorii identificaţi in documentele contabile ale societăţii; au fost blocate conturile debitoarei deschise la B R D si P B; au fost întocmite tabelele de creante (preliminar si definitiv) fara ca acestea sa fie supuse vreunei contestaţii din partea creditorilor; a fost convocata Adunarea Creditorilor, data la care s-a constituit Comitetul Creditorilor, procesul verbal de şedinţa fiind trimis spre publicare la BPI si depus la dosarul cauzei; Lichidatorul judiciar a procedat la verificarea stocului de marfa aflat in proprietatea noastră, urmând ca acesta sa fie inventariat si evaluat.

Apreciază că lichidatorul judiciar nu se face vinovat de nici o încălcare a dispoziţiilor legale, indeplininindu-si atribuţiile conform dispoziţiilor legale, fara a prejudicia in vreun fel desfăşurarea procedurii sau chiar interesul vreunui creditor inscris la masa credala, prin activitatea depusa.

Cu toate acestea, creditorul majoritar B R D G S G a considerat ca se impune formularea unei cereri de înlocuire a lichidatorului judiciar fara nici un motiv întemeiat, probabil doar in virtutea faptului ca deţine calitatea de creditor majoritar si garantat si intenţionează sa lucreze cu un practician in insolventa altul decât cel cerut  prin acţiunea de declanşare a procedurii.

In eventualitatea in care, creditorul B R D G S G ar fi considerat ca activitatea lichidatorului judiciar incalca interesele sale sau dispoziţiile legale, ar fi avut posibilitatea legala de a contesta masurile luate de către acesta si pentru situaţii cu adevărat justificate ar fi solicitat înlocuirea lui cu un alt practician in insolventa.

Recurenta susţine ca cererea de înlocuire a fost făcuta in mod abuziv, fara motive temeinice si pe cale de consecinţa, solicita admiterea  recursului şi menţinerea ca temeinica si legala a sentinţei prin care I G SPRL, a fost desemnat in calitate de lichidator judiciar al SC B P S SRL.

Prin întâmpinare, intimata B R D G S G SA a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului în temeiul dispoziţiilor art. 19 alin. 2 ind. 1 şi art. 19 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, precum şi excepţia lipsei calităţii procesuale active, iar pe fond, a cerut respingerea recursului, ca nefondat.

Analizând cu prioritate excepţiile invocate, Curtea a constatat că sunt neîntemeiate pentru următoarele motive :

Prin încheierea pronunţată la data de 26.02.2013 Tribunalul a luat act de decizia creditorului majoritar al debitoarei şi a numit în calitate de lichidator definitiv pe R C E SPRL.

Debitoarea SC B P S SRL a declarat recurs împotriva acestei încheieri.

Faptul că norma prevăzută la art. 19 alin. 3 din legea nr. 85/2006 acordă creditorilor posibilitatea de a contesta decizia creditorului majoritar luată conform art. 19 alin. 2 ind. 1 referitor la desemnarea lichidatorului definitiv nu impune concluzia că debitoarei îi este interzis să critice  încheierea în faţa instanţei ierarhic superioară, dat fiind că ceea ce nu este interzis în mod expres înseamnă că este permis dar şi pentru argumentul ce decurge din împrejurarea că cererea creditorului majoritar de înlocuire a lichidatorului provizoriu cu cel pe care l-a desemnat s-a soluţionat în contradictoriu cu debitoarea, care a fost parte în cauză.

Pentru acelaşi argument constând în principiul simetriei cadrului procesual, Curtea a respins şi excepţia lipsei calităţii procesuale active, reţinând că recurenta debitoare a fost parte în cauză în faţa instanţei de fond şi prin urmare are legitimare procesuală activă pentru promovarea recursului împotriva respectivei încheieri care a soluţionat cererea creditorului majoritar.

Examinând încheierea atacată în raport de critica invocată şi având în vedere înscrisurile de la dosar precum şi prevederile legale incidente în cauză, Curtea a constatat că recursul este nefondat şi a fost respins pentru cele ce urmează :

Tribunalul a fost sesizat de către creditorul majoritar B R D S G SA al debitoarei SC B P S SRL cu cererea de a se lua act de decizia de numire în calitate de lichidator definitiv al debitoarei a practicianului în insolvenţă R C E SPRL.

Articolul 19 din Legea nr. 85/2006 reglementează modalitatea de desemnare a unui administrator sau lichidator de către creditori precum şi posibilitatea de contestare a acestei decizii, pentru motive de nelegalitate şi într-un anumit termen ce curge de la data publicării deciziei adoptate fie de creditorul majoritar fie de creditorii care deţin cel puţin 50 % din valoarea totală a creanţelor.

Tribunalul a verificat îndeplinirea celor două cerinţe exhibate de textul normativ prevăzut de art. 19 din Legea nr. 85/2006 şi a constatat că la data de 25.09. 2012, B R D G S G SA, în calitate de creditor majoritar al debitoarei SC B P S SRL, în temeiul dispoziţiilor art. 19 alin. 2 ind. 1 din Legea nr. 85/2006 a emis şi a publicat în BPI nr. 2375/2013 decizia nr. 414/06.02.2013 prin care a desemnat în calitate de lichidator al debitoarei pe R C E SPRL în locul lichidatorului provizoriu I G SPRL.

Articolul 11 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 85/2006 dispune că judecătorul sindic are ca atribuţie confirmarea, prin încheiere, a lichidatorului judiciar desemnat de creditorul care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor.

Tribunalul a verificat şi îndeplinirea celei de a doua condiţii şi anume, că împotriva deciziei nr. 414/ 06.02.2013 publicată în BPI nr. 2375/2013 nu s-a formulat nici o contestaţie în termen de 3 zile astfel că în temeiul prevederilor art. 19 alin. 4 a luat act de decizie şi a numit pe R C E SPRL lichidator definitiv al debitoarei SC B P S SRL.

Toate susţinerile recurentei referitoare la îndeplinirea în mod corespunzător de către lichidatorul provizoriu a obligaţiilor şi atribuţiilor ce îi reveneau, măsurile dispuse de acesta nefiind contestate de către creditori, nu pot fi primite ca argument valabil pentru înlăturarea deciziei adoptate de către creditorul majoritar, decizie la care îi dă dreptul legea şi care a fost luată cu respectarea dispoziţiilor legale.

Legea nr.85/2006 prevede la art.11 alin.1 lit.d) că judecătorul-sindic are ca atribuţie confirmarea lichidatorului numit de creditorul majoritar fără a putea face vreo evaluare a activităţii derulate de lichidatorul provizoriu ori a justeţii hotărârii numirii unui alt lichidator.

În considerarea celor reţinute anterior, Curtea a constatat că sunt neîntemeiate criticile recurentei şi ca urmare, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. 1 C.proc.civ., a respins recursul, ca nefondat.