Fond funciar-reconstituire drept de proprietate


SENTINŢA CIVILĂ NR.1099/ 21.12.2012

Pe rol pronunţarea cauzei civile având ca obiect „fond funciar-reconstituire drept proprietate”, acţiune formulată de reclamantul X, împotriva pârâţilor X.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de X, fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea cauzei la data de X şi apoi pentru astăzi, X.

I N S T A N Ţ A 

Deliberând asupra cauzei civile de faţă:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe, sub nr.X/249/2012, reclamantul X (cu domiciliul în mun. X) le-a chemat în judecată pe pârâtele X solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună  reconstituirea dreptului de proprietate asupra următoarelor suprafeţe de teren:

– de la X (bunici) 6 ha extravilan şi 0,19 ha + 0,12 ha + 0,125 ha intravilan;

– de la X (unchi): 5, 50 teren extravilan şi 0,40 ha intravilan;

– de la X (tată): 0,10 ha teren intravilan luat prin Decret nr. 388/1978.

În motivare cererii, reclamantul arată că înţelege să cheme în judecată:

-X, întrucât prin toate modurile i-a refuzat reconstituirea dreptului de proprietate pe Legea 247/2005 unde a adresat următoarele cereri: nr. 62/2005, nr. 287/2005, nr.3131/2009, nr. 3674/2011, care prin abuz în funcţie i-a respins cererile cu toate că suprafeţele solicitate se aflau în borderoul agricol al populaţiei pe anul 1948 la poziţia 51 şi 52 (X – unchi) şi la poziţia 85 şi 86 (X – bunici);

-X, întrucât i s-a adresat cu mai multe contestaţii, memorii, i-a trimis copii ale actelor ce dovedeau dreptul de a solicita aceste suprafeţe, cereri respinse ca neîntemeiate, motivând că se bazează pe hotărârile Comisiei Locale X iar când comisia locală a recunoscut dreptul său asupra suprafeţelor solicitate, a motivat că nu-i poate elibera o nouă hotărâre, urmând să-şi obţină drepturile în conformitate cu art. 53 alineatul 2 din Legea 18/1991;

-X pentru gestiune frauduloasă şi abuz în serviciu, întrucât la cererea nr. X din X i-a eliberat un act în care arată că nu deţine documente privind proprietăţile rudelor mele, încercând să se adreseze din nou cu cererea nr. X i s-a eliberat un extras din care a aflat că bunicul său apare cu o suprafaţa de 11 ha teren arabil ceea ce a făcut să nu poată intra în posesia suprafeţelor solicitate.

Apreciază că, X, se face vinovată de faptul că nu şi-a îndeplinit menirea de a controla, verifica şi sancţiona pe cei care au greşit în aplicarea legislaţiei şi care au întârziat punerea în posesie a suprafeţelor solicitate.

Consideră că, au săvârşit un abuz în serviciu, chiar şi în situaţia în care le-a transmis copii ale actelor care demonstrau adevărul celor solicitate.

Arată că, suprafeţele solicitate sunt:

– de la X-bunici 6 ha extravilan şi 0,19 ha + 0,12 ha + 0,125 ha intravilan;

– de la X- unchi 5, 50 teren extravilan şi 0.40 ha intravilan;

– de la X-tata 0,10 ha teren intravilan luat prin decret 388/1978.

Menţionează că a depus o plângere penală la Parchetul X şi s-a format dosarul nr. 481/VIII/1/2011 instrumentat de inspectorul X, dosar care se află în lucru.

Cererea reclamantului nu este întemeiată în drept.

Alăturat cererii, reclamantul a anexat în fotocopie următoarele acte: Memoriul nr. X, certificatul de deces seria DS, nr. X, adeverinţa din data de X, adresa nr. X, filele din registrul agricol, adresa nr. X, certificatul de deces seria B2, nr. X  adresa nr. X certificatul de deces seria D5, nr. X, schiţa imobilului, certificatul de deces seria DP, nr. X, adresa nr. X, adresa nr.X, fila din registrul agricol, planul de cultură nr. X, înfiinţarea de plată nr. X, obligaţiunea de predare nr. X, adeverinţa emisă în anul 1964, fila din registrul agricol, Titlul de proprietate nr. X, adresa nr. X, schiţa imobilului, adresa nr. X, adresa nr. X, adresa nr.X, Memoriul nr. X, adresa nr. X, Memoriul nr. X, Hotărârea nr. X, fila din registrul agricol, înştiinţarea nr. X, chitanţa nr. X, certificatul de moştenitor nr. X, extrasul de la Arhivele Naţionale Călăraşi, adresa nr. X, adresa nr. X, adresa nr. X, adresa nr. X, Memoriul nr. X, M-X, M-370/11.07.2012, cartea de identitate a reclamantului şi a soţiei acestuia, precum şi cupoanele de pensie, adeverinţa nr. X.

La data de X pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) a formulat în cauză întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive cu privire la capetele de cerere formulate de reclamant.

În motivarea întâmpinării, pârâta arată că prin cererea introductivă reclamantul X a chemat în judecată Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, Primăria comunei Săruleşti, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din Călăraşi şi Arhivele Naţionale – Direcţia Judeţeană Călăraşi, susţinând că nu i-a fost recunoscut dreptul de proprietate, pentru mai multe suprafeţe de teren ce au aparţinut autorilor săi: X

Solicită instanţei să-i pună în vedere reclamantului să îşi precizeze pretenţiile faţă de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, având în vedere că în cererea introductivă acesta aduce doar învinuiri autorităţii, iar dosarul reclamantului nici măcar nu a fost predat Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor arată că, potrivit art.2 lit. g din H.G. nr.361/2005, cu modificările şi completările ulterioare, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor are atribuţii în coordonarea şi controlul aplicării legislaţiei din domeniul restituirii proprietăţii funciare de către instituţiile administraţiei de stat şi comisiile de fond funciar, asigurând aplicarea unitară de către acestea a reglementărilor în domeniu.

În procedura administrativă de acordare a despăgubirilor prevăzută de Titlul VII din Legea nr. 247/2005, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor asigură Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Potrivit alin. 3 al art. 1 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005: „Despăgubirile acordate în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, vor urma procedura şi se vor supune dispoziţiilor privind acordarea despăgubirilor din această lege.”

Astfel, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor nu are competenţe nici în reconstituirea dreptului de proprietate, nici în emiterea titlului de despăgubire,  asigurând doar Secretariatul Comisiei Centrale, atribuţii ce constau numai în centralizarea dosarelor transmise, de către comisiile judeţene de fond funciar ce au validat propunerile comisiilor locale de fond funciar de acordare a despăgubirilor pentru persoanele îndreptăţite respectiv, verificarea în privinţa legalităţii respingerii cererii de restituire în natură a dreptului de proprietate asupra terenurilor.

Potrivit art. 6 alin. 9 din O.U.G. nr. 25/2007, privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului: „Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, constituită prin Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare, funcţionează în subordinea Ministerului Economiei şi Finanţelor.”

În cuprinsul art.13 alin. 1 Titlul VII din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente se arată că „pentru analizarea şi stabilirea cuantumului final al despăgubirilor care se acordă…, se constituie Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, denumită în continuare Comisia Centrală, care are, în principal, următoarele atribuţii: dispune emiterea deciziilor referitoare la acordarea de titluri de despăgubire; ia alte măsuri, necesare aplicării prezentei legi.”

În acest context, precizează că Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, modifică şi completează Legea nr. 18/1991 a fondului funciar cu modificările şi completările ulterioare, iar în cuprinsul Titlului VII este reglementat Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.

Aşadar, decizia de acordare a despăgubirilor se emite de către Comisia Centrală în urma parcurgerii procedurii administrative prevăzute de Titlul VII din Legea nr. 247/2005.

Pe fondul cauzei, arată că în cadrul procedurii administrative reglementată prin Titlul VII din Legea nr.247/2005, cu modificările şi completările ulterioare, sunt parcurse mai multe etape: etapa transmiterii şi a înregistrării dosarelor, aceasta etapă fiind prevăzută de dispoziţiile art.16 alin.l şi 2 Capitolul V Titlul VII, modificat şl completat prin O.U.G nr.81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv; etapa analizării dosarelor de către Secretariatul Comisiei Centrale sub aspectul posibilităţii restituirii în natură a imobilului ce face obiectul notificării; etapa evaluării, etapă în care, dacă după analizarea dosarului se constată că, în mod întemeiat cererea de restituire în natură a fost respinsă, dosarul va fi transmis, evaluatorului sau societăţii de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare; etapa emiterii de către Comisia Centrală a deciziei reprezentând titlul de despăgubire şi valorificarea acestui titlul în condiţiile prevăzute de pct. 26 din O. U. G nr.81/2007, prin care este introdus, în cuprinsul Titlului VII din Legea nr.247/2005, Capitolul V1, Secţiunea I intitulată “Valorificarea titlurilor de despăgubire”.

În speţă, etapa transmiterii şi înregistrării dosarelor nu a fost parcursă, în sensul că dosarul reclamantului nu a fost transmis de către Comisia Judeţeană de fond funciar Călăraşi, în vederea soluţionării acestuia potrivit procedurii administrative prevăzute de Titlul VII din Legea nr. 247/2005, în consecinţă, nu a fost înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Arată că, până la data întocmirii acţiunii, dosarul nu a fost transmis instituţiei.

Având în vedere atribuţiile acestei instituţii, precum şi lipsa obiectului prezentei cereri de chemare în judecată, solicită să se observe că A.N.R.P. nu are calitate procesuală pasivă, astfel încât, solicită admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

Probe: înscrisuri şi orice alte probe a căror necesitate ar reieşi din dezbateri.

În drept: O.U.G. nr. 4/2012, Hotărârea Guvernului nr. 361/2005, Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, art. 115-119 din Codul de procedură civilă.

La termenul din X, pârâta Comisia Locală X a precizat că reclamantul a formulat cererea cu nr. X, prin care solicita suprafaţa de 800 mp teren loc de casă de la Radu I. Constantin; un loc de casă de 1200 mp de la autor X; un loc de casă de 3600 mp şi altul de 1250 mp, fără a preciza de la cine provin aceste două suprafeţe.

Comisia locală a respins cererea, motivat de faptul că petentul nu a depus acte prin care să facă dovada suprafeţelor solicitate, în registrul agricol din anul 1959 autorul X figurând cu 5,03 ha teren arabil extravilan şi 0,10 ha curţi.

Se arată că a fost emis titlul de proprietate nr. X, prin care s-a reconstituit suprafaţa de 5,03 ha teren agricol, şi că autorul nu a fost expropriat.

În continuare, Comisia Locală X  a precizat că în registrul agricol din anul 1959, X  figura înscris cu suprafaţa de 4,50 ha teren extravilan şi 0,10 ha curţi, reconstituindu-i-se suprafaţa de 4,65 ha, din care 0,10 ha curţi.

Se mai arată şi că reclamantul a depus cererea cu nr. X, prin care solicita reconstituirea dreptului de proprietate asupra diferenţei de suprafaţă de la 5,03 ha la 17,50 ha teren agricol, 2,50 ha de la autor X şi 2,00 ha de la X – cerere respinsă de Comisia Locală X, motivat de faptul că nu se face dovada asupra suprafeţelor solicitate şi nici nu se depun acte de stare civilă prin care să se facă dovada gradului de rudenie.

La data de X s-a înregistrat la dosar întâmpinarea formulată de Arhivele Naţionale – Biroul Judeţean Călăraşi, prin care s-a solicitat respingerea cererii reclamantului îndreptată împotriva acestei instituţii, ca neîntemeiată.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Istoricul reconstituirii dreptului de proprietate:

X (decedat la 01.01.1978) şi X (decedată la 26.02.1971), soţi, i-au avut ca fii pe X  (născut la 10.11.1916 – decedat la data de 29.05.1962), X (născut la 12.10.1922), X (născut la 06.02.1926), astfel după cum se arată în adresa nr. X şi după cum rezultă din certificatele de stare civilă aflate la dosar.

La data de X a decedat X, tatăl reclamantului.

La dosar s-a depus certificat de moştenitor doar de pe urma defunctei X, nu şi de pe urma vreunuia dintre defuncţii X.

Conform titlului de proprietate nr. X, de pe urma autorului X (care în perioada 1959-1963 a figurat în registrul agricol cu suprafaţa de 5,13 ha, din care 0,10 ha curţi) s-a reconstituit pe numele X dreptul de proprietate pentru 5,03 ha şi, ca urmare a memoriului adresat de reclamant Instituţiei Prefectului Jud. Călăraşi, s-a reanalizat cererea şi s-a dispus şi înscrierea în Anexa 3 la Legea 247/2005 cu suprafaţa de 0,10 ha teren intravilan, deci exact suprafaţa de 5,13 ha cu care acest autor apare în evidenţe registrului agricol în perioada 1951-1958.

În ceea ce priveşte adeverinţa de la fila 8, instanţa constată că nu are forţa probantă pe care o afirmă reclamantul, în sensul că nu poate fi avută în vedere ca dovedind dreptul de proprietate al autorului X în detrimentul înscrierilor succesive din registrul agricol.

În această ordine de idei, instanţa apreciază că cei mai în măsură să pretindă eventual  reconstituirea dreptului de proprietate pentru 17,5 ha şi nu doar pentru 5,03 ha ar fi fost X, or nu există nicio dovadă în acest sens.

În ceea ce-l priveşte pe X, reclamantul nu a dovedit faptul că este moştenitorul unchiului său, în măsură să pretindă reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma acestuia, în lipsa unui certificat de moştenitor. Astfel, simpla rudenie dintre cei doi, reclamantul fiind faţă de X nepot de frate (colateral de grad III) nu îl transformă automat pe reclamant în moştenitor al unchiului său pentru a putea solicita să i se reconstituie vreun drept de proprietate de pe urma defunctului X.

Instanţa reţine faptul că reclamantul nu a depus dovezi în acest sens, acte sau declaraţii de martori, sarcină care îi revenea – nici atunci când i-au fost solicitate de Comisia Locală X şi nici în prezenta cauză, dar şi că reclamantul a solicitat în mod expres soluţionarea cauzei numai pe baza înscrisurilor de la dosar.

Conform extrasului din registrul agricol pe anii 1951 şi 1953-1955 (fila 17), X (n. 1926), tatăl reclamantului, figura înscris cu suprafaţa totală de 4,60 ha, din care 4,50 ha „în câmp” şi 0,10 ha „clădiri şi curţi”.

La data de X Comisia Judeţeană Călăraşi de fond funciar a eliberat pe numele X, la cererea acestuia, titlul de proprietate nr. X pentru suprafaţa totală de 4,65 ha, ceea ce înseamnă +500 mp faţă de  suprafaţa cu care figura în anii 1951 şi 1953-1955 sau 1958.

Procedura urmată de reclamant:

La data de X, sub nr. 61, s-a înregistrat la Primăria com. X, cererea reclamantului de „retrocedare a următoarelor suprafeţe ce reprezintă locuri de casă: un loc de casă al defunctului Xin în suprafaţă de 800 m2, un loc de casă în suprafaţă de 1200 m2 al bunicului meu X, un loc de casă în suprafaţă de 3600 m2, un loc de casă în suprafaţă de 1250 m2.”

La data de X, sub nr. 287, s-a înregistrat la Primăria com. X cererea reclamantului de a i se retroceda suprafeţele de teren deţinute de bunicii săi „după cum urmează:

I – diferenţa de la 5,0300 ha la 17,50 ha deţinute de bunicul meu X) conform titlului de proprietate nr. 66469 şi a adeverinţei din 10.AUG.1952

II – de la autorul X 2,50 ha

III – de la autorul X 2,00 ha teren arabil extravilan”

Menţiona şi faptul că restul terenurilor au fost solicitate prin cererea nr. 61/29.08.2005.

La data de X, Comisia Locală X de fond funciar adopta hotărârea nr. 50, prin care respingea cererea reclamantului, înregistrată sub nr. X, pentru că „nu face dovada proprietăţii solicitate pentru a fi reconstituite.”

La data de X, Comisia Locală X de fond funciar adopta hotărârea nr. X prin care respingea cererea reclamantului, înregistrată sub nr. X de reconstituire a dreptului de proprietate pentru 16,97 ha pentru că „nu face dovada proprietăţii solicitate pentru a fi reconstituite.”

Reclamantul a contestat în faţa Comisiei Judeţene Călăraşi hotărârile nr. X şi nr. X

Prin hotărârea nr. X Comisia Judeţeană X a respins contestaţia reclamantului împotriva modului de soluţionare a cererii nr. X de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 800 mp de la autor X, 1200 mp de la autor X, un loc de casă de 3600 mp şi un loc de casă de 1250 mp pe raza com X, ca fiind neîntemeiată.

Prin hotărârea nr. X Comisia Judeţeană Călăraşi a respins contestaţia reclamantului împotriva modului de soluţionare a cererii nr. X de reconstituire a dreptului de proprietate pentru o diferenţă de suprafaţă de la 5,03 ha la 17,50 ha, de la autor X, 2,50 ha de la autor X şi 2,00 ha de la autor X teren solicitat a fi reconstituit la com. X.

Potrivit art. 53 din Legea nr. 18/199, hotărârile comisiei judeţene asupra contestaţiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, conform dispoziţiilor cuprinse în cap. II, şi cele asupra măsurilor stabilite de comisiile locale se comunică celor interesaţi prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire (alin.1). Împotriva hotărârii comisiei judeţene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare (alin.2).

Cum reclamantul nu a respectat dispoziţiile legale citate mai sus, plângerea de faţă, vizând faptul că i-au fost respinse cererile de reconstituire a dreptului de proprietate înregistrate la Primăria com. X sub nr. X şi X, fiind adresată instanţei la data de X, urmează a fi respinsă ca tardivă.

În ceea ce priveşte pct. 3 din cererea de chemare în judecată, cu referire la pârâta Arhivele Naţionale – Direcţia Judeţeană X, instanţa constată că reclamantul formulează o învinuire de natură penală, pe care o şi încadrează „gestiune frauduloasă şi abuz în serviciu”, astfel că faţă de această pârâtă cererea de chemare în judecată urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, cu atât mai mult cu cât conform adresei de la fila 196, la Parchetul de pe lângă Judecătoria X există înregistrat dosarul penal nr. X în care se efectuează acte premergătoare urmăririi penale faţă de funcţionari ai Comisiei Locale de fond funciar X, ai Comisiei Judeţene de fond funciar X şi din cadrul Arhivelor Naţionale – Direcţia Judeţeană X„sub aspectul comiterii infracţiunilor prevăzute de art. 249 C.pen., respectiv art. 246 C.pen.”

În ceea ce priveşte pct. 4 din cererea de chemare în judecată, cu referire la pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor instanţa constată de asemenea că reclamantul aduce doar învinuiri de natură penală pe care le şi încadrează ca „abuz în serviciu”, astfel că şi faţă de această pârâtă cererea de chemare în judecată urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. Pentru aceste motive, întrucât cererea urmează a fi respinsă ca inadmisibilă faţă de această pârâtă şi excepţia lipsei calităţii sale procesual pasive urmează a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

Respinge cererea reclamantului X (cu domiciliul în mun. X) faţă de pârâtele Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (cu sediul în mun. X) şi Arhivele Naţionale – Biroul Judeţean X – fosta Direcţie Judeţeană Xi (cu sediul în mun. X) ca inadmisibilă.

Respinge cererea formulată de reclamantul X  în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală X de fond funciar (cu sediul în com. X) şi  Comisia Judeţeană X de fond funciar (cu sediul în mun. X) ca tardivă.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21.12.2012.