Iesire din indiviziune. Criterii de atribuire a bunului partajat

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Constanta la data de 04.02.2013 sub numar de dosar 3162/212/2013, reclamantul V.V. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul G.N. iesirea din indiviziune cu privire la imobilul teren în suprafata de 1000 mp si constructie în suprafata de 36 mp, situat în comuna Mihail Kogalniceanu, str. T.V. nr. (…), jud. Constanta.
În fapt, reclamantul a aratat ca prin contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 1478 din 12.10.1999 împreuna cu G.N. a dobândit în proprietate, în indiviziune, suprafata de teren de 1000 mp situata în comuna Mihail Kogalniceanu, str. T.V. nr. (…) împreuna cu o casa de locuit neterminata.
Reclamantul arata ca dupa achizitionarea imobilului a efectuat o serie de lucrari de extindere si îmbunatatire a imobilului constructie, acesta fiind transformat în magazin de desfacere pentru materiale de constructie, respectiv depozit.
Reclamantul mai arata ca în anul 2006 l-a împrumutat pe pârât cu suma de 10.000 de euro, care nu i-a fost restituita.
Reclamantul solicita iesirea din indiviziune în cote egale, tinându-se cont de suma de 10.000 de euro împrumutata, configuratia terenului, constructiile edificate si folosite exclusiv de fiecare din parti precum si de o eventuala servitute de trecere.
În drept, cererea a fost întemeiata pe dispozitiile art. 728 Cod civil.
În probatiune, reclamantul a depus la dosarul cauzei înscrisuri.
Pârâtul a depus întâmpinare prin care a aratat ca este de acord cu privire la sistarea starii de indiviziune asupra imobilului teren si constructie si a solicitat respingerea capatului de cerere privind suma de 10.000 de euro ca neîntemeiata.
Pârâtul a formulat de asemenea cerere reconventionala prin care a solicitat instantei sa constate ca îi revine o cota mai mare de 50% din imobil, respectiv 70% din valoarea imobilului teren.
Pârâtul a aratat ca imobilul a fost achizitionat cu banii sai si a efectuat o serie de lucrari de extindere si îmbunatatire a imobilului constructie si s-a ocupat de administrarea societatii si plata impozitelor.
Pârâtul solicita atribuirea imobilului cu obligarea sa la plata unei sulte catre reclamant.
În probatiune, pârâtul a depus la dosarul cauzei înscrisuri.
Prin precizarile depuse la dosar la data de 14.10.2013, reclamantul a aratat ca nu întelege sa invoce sub forma de pretentii suma de 10.000 de euro.
La termenul din 14.10.2013, instanta a dispus citarea pârâtului cu mentiunea de a suplimenta taxa de timbru cu suma de 151 lei, iar la termenul din 25.11.2013 a invocat din oficiu exceptia insuficientei timbrari a cererii reconventionale, pe care a admis-o, cu consecinta anularii cererii reconventionale formulate de pârât ca insuficient timbrata.
La termenul din 03.06.2014, reclamantul a solicitat introducerea în cauza a numitei G.A., în calitate de mostenitoare a defunctei G.D.E., sotia pârâtului.
La termenul din 02.12.2014, pârâtul G.N. a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtei G.A., având în vedere sentinta civila nr. 13206/2010 pronuntata de Judecatoria Constanta în dosarul nr. 28487/212/2009, care a fost unita cu fondul cauzei la termenul din 13.01.2015.
Prin precizarile depuse la dosar la data de 21.01.2014, reclamantul a solicitat atribuirea întregului imobil cu obligarea sa la plata unei sulte catre pârât în cuantum de ˝ din valoarea de piata a imobilului.
De asemenea, la termenul din 13.01.2015, reclamantul a solicitat iesirea din indiviziune conform raportului de expertiza, respectiv atribuirea imobilului în natura si obligarea la plata unei sulte catre reclamant.
În cauza a fost încuviintata si administrata proba cu înscrisuri, proba cu expertiza tehnica imobiliara si proba testimoniala, fiind audiat martorul propus de reclamant Ion Stelorian.
Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin contractul de vânzare-cumparare autentificat de BNP D.G. sub nr. 1478/12.10.1999, G.N., casatorit cu D.E. si V.V., necasatorit, au cumparat de la R.C. si R.D. în cote egale si în indiviziune imobilul situat în com. Kogalniceanu, str. Tudor Vladimirescu nr. (…), jud. Constanta, compus din teren în suprafata de 1000 mp si o casa de locuit neterminata, construita numai o singura camera, identificat cu numar cadastral 89.
Prin Sentinta civila nr. 13206/21.05.2010 pronuntata de Judecatoria Constanta în dosarul nr. 28487/212/2009, irevocabila, s-a dezbatut succesiunea dupa defuncta G. D.E., lotul b în suprafata totala de 1013,43 mp teren si constructie edificata pe acest teren, situata în com. N. Balcescu, str. T.V. nr. (…), fiind atribuit lui G. N..
Astfel, instanta retine ca desi la data încheierii contractului de vânzare-cumparare, pârâtul G.N. era casatorit cu G. D.E., existând astfel o prezumtie de bun comun a imobilului în cauza, pârâtul G.N. a devenit unicul proprietar al cotei de ˝ din imobil dupa dezbaterea succesiunii defunctei G. D.E..
Prin urmare, în contextul în care pârâta G.A. nu detine niciun drept de proprietate asupra imobilului în cauza, instanta va admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive si va respinge actiunea formulata si precizata de reclamantul V.V. în contradictoriu cu pârâta G.A. ca fiind îndreptata împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
În ceea ce priveste actiunea formulata în contradictoriu cu pârâtul G.N., instanta retine ca, odata retinuta starea de coproprietate asupra suprafetei de teren în discutie, cererea formulata privind iesirea din indiviziune este întemeiata, fata de dispozitiile normative incidente, respectiv prevederile art. 669 Cod civil, conform carora „Încetarea coproprietatii prin partaj poate fi ceruta oricând, afara de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotarâre judecatoreasca.”
Referitor la modalitatea de iesire din indiviziune, în drept, instanta va avea în vedere urmatoarele prevederi legale:
    Art. 6735 alin. (2) C. proc. civ. – „Instanta va face împarteala în natura. În temeiul celor stabilite potrivit alin. 1, ea procedeaza la formarea loturilor si la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o suma de bani.”
    Art. 6739 C.proc.civ. – „La formarea si atribuirea loturilor, instanta va tine seama, dupa caz, si de acordul partilor, marimea cotei-parti ce se cuvine fiecareia ori masa bunurilor de împartit, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor, faptul ca unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împarteala, au facut constructii, îmbunatatiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.”
Din concluziile raportului de expertiza întocmit de expertul desemnat de instanta, necontestat de niciuna din parti sub acest aspect, rezulta faptul ca imobilul nu este partajabil în natura, întrucât deschiderea stradala totala a imobilului este de 12,68 m si daca s-ar lotiza ar rezulta pentru lotul din spate o deschidere stradala de circa 2,20 m, sub 8,50 m care trebuie asigurata conform Regulamentului de urbanism.
Astfel, expertul propune ca imobilul sa fie atribuit în natura unei singure parti, urmând ca aceasta parte sa achite celeilalte parti o sulta în valoare de 74.000 lei, propunere cu care reclamantul a fost de acord, solicitând atribuirea în natura a imobilului.
Pentru aceste considerente instanta va admite cererea formulata si precizata de reclamantul V.V. în contradictoriu cu pârâtul G.N. si va dispune sistarea starii de indiviziune cu privire la imobilul situat în comuna Mihail Kogalniceanu, str. T.V. nr. (…), jud. Constanta, înscris în Cartea funciara a comunei Mihail Kogalniceanu la nr. 12538, compus din teren în suprafata masurata de 958,05 mp si constructie, identificate în planul de situatie anexat raportului de expertiza întocmit de expert … (f 94-99), ce face parte integranta din prezenta hotarâre, prin atribuirea imobilului teren si constructie reclamantului si obligarea acestuia la plata catre pârât a unei sulte de 74.000 lei, în termen de 6 luni de la ramânerea definitiva a hotarârii.
Având în vedere faptul ca imobilul a fost cumparat de parti în cote egale, prin Încheierea nr. 95784/24.03.2009 emisa de OCPI Constanta (f 23) fiind intabulat dreptul de proprietate asupra imobilului în cauza în favoarea lui G.N. în cota de ˝ si în favoarea lui V.V. în cota de ˝, iar prin probele administrate în cauza pârâtul nu a dovedit faptul ca ar fi avut o contributie mai mare la achizitia imobilului, instanta retine ca ambele parti au dreptul la ˝ din imobilul teren si constructie achizitionat prin contractul de vânzare-cumparare autentificat de BNP D.G. sub nr. 1478/12.10.1999.
Faptul ca pârâtul a formulat  cereri pentru obtinerea unor autorizatii de construire sau a achitat impozitul aferent imobilului, nu reprezinta o dovada a faptului ca acesta a edificat constructia de unul singur sau a avut o contributie majoritara la achizitionarea terenului si constructiei initiale.
În ceea ce priveste îmbunatatirile efectuate asupra constructiei initiale, din cuprinsul raportului de expertiza rezulta faptul ca cele doua constructii existente la momentul actual pe teren au fost construite în baza autorizatiei de construire nr. 36/27.06.2009 si receptionate în baza procesului-verbal de receptie nr. 16841/02.12.2008.
Desi a sustinut faptul ca a edificat de unul singur si pe propria cheltuiala constructia, pârâtul nu a facut dovada acestor afirmatii. Mai mult, din declaratia martorului I.S. audiat în cauza, rezulta faptul ca ambele parti au participat la edificarea constructiei, însa banii pentru materiale erau furnizati de reclamant, fiind banii pe care acesta i-a câstigat în Italia.
Fata de aceste considerente, si fata de manifestarea de vointa a reclamantului, care a nu a înteles invoce faptul ca a avut o contributie majoritara la îmbunatatirile aduse constructiei initiale, fiind de acord cu plata catre pârât a unei sulte în cuantum de ˝ din valoarea constructiei rezultate din raportul de expertiza, instanta va constata ca fiecare parte are dreptul la o cota de ˝ din valoarea constructiei existente la momentul introducerii actiunii.
În ceea ce priveste solutia de atribuire a imobilului catre reclamant, instanta va avea în vedere pe de o parte faptul ca cererea reconventionala a pârâtului prin care a solicitat atribuirea imobilului în natura si obligarea sa la plata catre reclamant a unei sulte corespunzatoare unei cote de 30% în privinta imobilului, fara obligarea la plata unei sulte pentru imobilul constructie, a fost anulata de instanta ca insuficient timbrata.
Pe de alta parte, instanta va avea în vedere si faptul ca pârâtul nu a invocat si nu a justificat niciun motiv pentru atribuirea în natura a imobilului, iar dupa realizarea raportului de expertiza cu propunerea formulata de expert în sensul achitarii unei sulte de 74.000 lei nu si-a manifestat dorinta de a-i fi atribuit imobilul si de a achita catre reclamant aceasta suma si nici nu a înteles sa conteste concluziile raportului de expertiza.
În ceea ce priveste cererea reclamantului de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecata, instanta o va admite în parte si în temeiul art. 274 C.proc.civ. va obliga pârâtul la plata catre reclamant a sumei de 2715 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentând taxa de timbru, timbru judiciar si onorariu expert.
Pentru a ajunge la aceasta suma, instanta a retinut ca pârâtul datoreaza cota parte de ˝ din taxa judiciara de timbru, timbru judiciar si onorariul de expert achitat de reclamant, si nu 100% cum solicita reclamantul, partajul profitând ambelor parti (5 lei timbru judiciar, 4425 lei taxa de timbru si 1000 lei onorariu expert).
În ceea ce priveste solicitarea reclamantului depusa la dosar la data de 27.01.2015, instanta retine faptul ca aceasta a fost depusa nu numai dupa ce instanta a ramas în pronuntare asupra fondului cauzei, ci chiar dupa ce s-a pronuntat pe fondul cauzei, astfel ca nu va fi luata în seama.
Chiar daca ar fi fost depusa dupa ce s-au terminat dezbaterile asupra fondului cauzei si dupa ce instanta a ramas în pronuntare asupra fondului cauzei, în interiorul termenului de amânare a pronuntarii, cererea reclamantului nu putea fi luata în considerare de instanta decât cu încalcarea principiului contradictorialitatii, contrar prevederilor legale.