Ţinând seama de dispoziţiile exprese ale art. 720^1C. pr. civ., de la care părţile nu pot deroga, Curtea constată că reclamantul nu s-a conformat prevederilor legale mai sus arătate, deoarece pentru adresele nr. 246.946/28.11.2002 şi 246.688/
18.11.2002 nu s-a făcut nici măcar dovada expedierii lor efective, iar adresa nr. 245.607/29.10.2002, deşi apare că ar Ti fost expediată pârâtei sub denumirea şi la sediul său iniţial, lucru ce rezultă din borderoul pentru corespondenţă recomandată, regăsindu-se în acest document la poziţia 4, totuşi, reclamantul nu face dovada că aceasta a şi fost primită efectiv de pârâta în cauză, deoarece confirmarea de primire este semnată de o cu totul altă unitate. în această situaţie, este cert că adresa în cauză nu a ajuns niciodată la pârâtă.
Celelalte adrese, din 18.11.2002 şi respectiv din 28.11.2002, dacă ar fi fost expediate ar fi constituit pentru reclamant un semnal de alarmă, deoarece la data de 14.11.2002 pârâta şi-a schimbat şi denumirea şi sediul, lucru ce rezultă din adresa O.N.R.C. nr. 22285/16.09.2003, situaţie în care pe confirmarea de primire ar fi trebuit să apară menţiunea poştei “destinatar mutat la altă adresă ”, ceea ce cu siguranţă alta ar fi fost situaţia concilierii prealabile în prezenta cauză.
(Curtea de Apel Bucureşti, secţia a Vl-a comercială, sentinţa nr. 8 din 16 ianuarie 2004)
CURTEA,
Prin acţiunea înregistrată la 13.06.2003 reclamantul a chemat în judecată pârâta SC “E.P.C.” SRL, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa în cauză, aceasta să fie obligată la plata următoarelor sume:
– sumei de 1.992.036.250 lei reprezentând contravaloarea aferentă importului de ceai în valoare de 96.350 CL USD, cu termen de scadenţă la data de 26.11.2000, import efectuat în contul de cliring pe relaţia Bangladesh;
– sumei de 10.10.389.810 lei reprezentând contravaloarea aferentă importului de piei în valoare de 399.999,60 CL USD, cu termen de scadentă la
data de 07.06.2001, import efectuat în contul de cliring pe relaţia Bangladesh;
– sumei de 7.970.208.737 lei reprezentând majorări de întârziere calculate până la data de
31.12.2002, conform HG nr. 564/2001, HG nr. 1043/ 2001 şi HG nr. 874/2002;
– sumei de 913.681.950 lei, reprezentând penalităţi de întârziere calculate de la data de
01.10.2001 şi până la data de 31.12.2002 conform OG nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare;
– dobânzilor şi penalităţilor de întârziere, în conformitate cu art. 12-14 şi 16dinOGnr. 61/2002, dobânzi şi penalităţi ce se vor calcula începând cu
data de 01.01.2003 şi până inclusiv în ziua executării integrale a obligaţiei bugetare.
In motivarea acţiunii sale reclamantul arată că la data de 02.07.1999 a încheiat cu pârâta SC “E.P.C.” SRL, convenţia nr. 342.842 potrivit căreia a fost de acord ca pârâta să deruleze, în calitate de importator, un import de ceai, piele şi iută în valoare de 2,1 milioane CL USD ce urma să se efectueze în baza conractului extern nr. H.R.:SC:001/24.06.1999 încheiat cu firma H.R.C. S. LTD, Bangladesh.
Că potrivit Convenţiei s-au stabilit obligaţii precise pentru pârâta importatoare legate de realizarea importului în cauză, cât şi în ceea ce priveşte plata. Astfel, importatorul s-a obligat să achite contravaloarea în lei a importurilor efectuate pe baza cursului de schimb LEU/USD în vigoare la data conosamentului şi/sau a certificatului de depozit, virarea acestor sume urmând a fi făcută în contul 361180000302 “Cont general al Trezoreriei Statului pentru operaţiuni de cliring” (art. 1.5 şi 1.6 din Convenţia nr. 342.842/02.07.1999).
Că în respectarea prevederilor art. 1.4 din Convenţie s-au îndeplinit obligaţiile privind garantarea importului efectuat, reclamantul încheind în acest sens cu SC “E.P.C.” SRL Contractul de Gaj nr. 2, prin care pârâta constituie în favoarea Ministerului Finanţelor un gaj cu deposedare asupra unui număr de 472.278 acţiuni detinute de SDC “E.R.H.” SRL la SC “N.” Piteşti SÂ (38,90% din totalul celor 1.214.214 acţiuni).
Că tot prin Convenţie s-a stabilit că, în cazul în care importatorul SC “E.P.C.” SRL, nu va achita la scadenţă suma datorată, Ministerul Finanţelor va calcula, conform HG nr. 354/1999 privind stabilirea cotei majorărilor de întârziere datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare, majorări de întârziere începând cu termenul de plată stabilit.
Cum pârâta nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale asumate potrivit dispoziţiilor art. 969 şi 970 C. civ., precum şi ale art. 43 C. com. şi ale altor acte normative aplicabile speţei, a introdus prezenta acţiune, solicitând obligarea pârâtei la plata sumelor aşa cum au fost evidenţiate mai sus.
Precizează şi faptul că, în discuţie sunt creanţe bugetare datorate de pârâtă statului român, având în vedere faptul că importul efectuat de SC “E.P.C.” SRL, s-a făcut cu autorizarea primită de la Comisia Interdepartamentală, comisie constituită conform OG
nr. 59/1994 şi HG nr. 202/1995 şi în contul recuperării creanţelor statului român.
în drept îşi întemeiază acţiunea pe prevederile art. 112, art. 720/1 şi următoarele C. pr. civ., art. 969-970 C. civ., art. 43 C. com., prevederile HG nr. 254/1999, HG nr. 564/2000, HG nr. 1043/2001, Legii nr. 29/18.05.1994, HG nr. 732/21.10.1994, HG nr. 362/27.06.1994, OG nr. 11/1994, OG nr. 26/2001, HG nr. 202/1995 şi OG nr. 61/2002.
Face cunoscut instanţei că potrivit art. 17 din OG nr. 30/29.01.1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi a OG nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială, Ministerul Finanţelor Publice este scutit de taxa de timbru în prezenta cauză.
Depune la dosar în dovedirea acţiunii actele pe care le evidenţiază în cuprinsul acesteia, acte ce se regăsesc anexate la dosar p. 6-85.
întrucât la termenul din 05.09.2003 s-a constatat lipsă de procedură cu pârâta care s-a mutat de la adresă, Curtea a pus în vedere reprezentantului reclamantului să facă dovada cu adresă de la
O.N.R.C. privind sediul actual al acesteia.
Conform adresei Oficiului National al Registrului Comerţului nr. 22285/16.09.2003 (p. 178-179) a rezultat că din data de 14.11.2002 pârâta şi-a schimbat denumriea în R.D. SRL, noul sediu al acesteia fiind în str. M.C. nr. 2, bl. S43, sc. 2, et. 6, ap. 48, Bucureşti, sector 5.
Ca urmare, prin închierea de şedinţă din
03.10.2003 s-a dispus citarea pârâtei sub noua denumire şi la noul sediu, urmând a sta ca parte în litigiu sub denumirea de SC “R.D.” SRL.
Prin încheierea de şedinţă din 05.12.2003, s-a admis pentru reclamantă proba cu acte punându-i-se în vedere să depună la dosar dovada îndeplinirii dispoziţiilor prevederilor art. 720/1 C. pr. civ., temei legal pe care şi-a întemeiat acţiunea.
La data prezentei, reclamantul depune la dosar actele cerute.
Curtea pune din oficiu în discuţia reclamantului excepţia prematurităţii introducerii acţiunii faţă de dispoziţiile exprese aie art. 720/1 C. pr. civ. şi după ascultarea susţinerilor reclamantului, rămâne în pronunţare pe excepţie, conform art. 137 (1) C. pr. civ.
Faţă de cele de mai sus şi având în vedere actele depuse la dosarul cauzei, Curtea constată şi reţine următoarele:
Referitor la excepţia prematurităţii acţiunii invocată din oficiu, trebuie reţinut faptul că potrivit noilor dispoziţii impuse de C. pr. civ. intrat în vigoare după 01.05.2001 cu modificările aduse de OG 138/ 2000,290/2000 şi 59/2001, pentru litigiile de natură comercială s-a introdus un capitol nou, respectiv Capitolul XIV, care pentru astfel de litigii prevede q procedură cu totul specială, respectiv concilierea prealabilă ce trebuie respectată întocmai înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, procedură ce este prevăzută de art. 720/1 C. pr. civ.
Astfel, potrivit art. 720/1 C. pr. civ. în procesele şi cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluţionarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte.
în scopul arătat mai sus, reclamantul va convoca partea adversă, comunicându-i în scris pretenţiile sale şi temeiul lor legal, precum şi toate actele doveditoare pe care se sprijină acestea.
Convocarea se va face prin scrisoare recomandată cu dovada de primire, prin telegramă, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face şi prin înmânarea înscrisurilor sub semnătură de primire.
Data convocării pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate.
Rezultatul concilierii se va consemna într-un înscris cu arătarea pretenţiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului şi a punctului de vedere al fiecărei părţi.
înscrisul despre rezultatul concilierii, sau în cazul în care pârâtul nu a dat curs convocării, dovada că de la data primirii acestei convocări, au trecut mai mult de 30 de zile, se anexează la cererea de chemare în judecată.
Cu actele depuse la dosarul cauzei reclamantul nu a făcut dovada că s-ar fi conformat întocmai prevederilor mai sus arătate, din actele depuse la dosarul cauzei rezultând următoarea situatie: cu adresele nr. 246.946/28.11.2002,246.688/18.1 i .2002 şi 245.607/29.10.2002 reclamantul tinde să facă dovada că a încercat concilierea prealabilă, acte care după părerea sa îndeplinesc cerinţele prevăzute de art. 720/1 C. pr. civ. (p. 187).
Ţinând seama de dispoziţiile exprese ale art. 720/1 C. pr. civ., de la care părţile nu pot deroga, Curtea constată însă că reclamantul nu s-a conformat prevederilor legale mai sus arătate, deoarece pentru adresele nr. 246.946/28.11.2002 şi 246.688/
18.11.2002 (p. 188-191) nu s-a făcut nici măcar dovada expedierii lor efective, iar adresa nr. 245.607/
29.10.2002 (p. 197) deşi apare că ar fi fost expediată pârâtei sub denumirea şi la sediul său iniţial, lucru ce rezultă din Borderoul pentru corespondenţă recomandată (p. 195), regăsindu-se în acest document la poziţia 4, totuşi, reclamantul nu face dovada că aceasta a şi fost primită efectiv de pârâta în cauză, deoarece confirmarea de primire este semnată de o cu totul altă unitate si anume SC “E.R.H.” SRL (p. 200).
în această situaţie este cert că adresa în cauză nu a ajuns niciodată la pârâta SC “E.P.C.” SRL.
Celelalte adrese din 18.11.2002 şi respectiv din
28.11.2002 dacă ar fi fost expediate, ar fi constituit pentru reclamant un semnal de alarmă, deoarece la data de 14.11.2002 pârâta şi-a schimbat şi denumirea şi sediul, lucru ce rezultă din adresa O.N.R.C. nr. 22285/16.09.2003 (p. 178) situaţie în care pe confirmarea de primire ar fi trebuit să apară menţiunea poştei, “destinatar mutat de la adresă”, ceea ce cu siguranţă alta ar fi fost situaţia concilierii prealabile în prezenta cauză.
Dintr-o analiză atentă a conţinutului tuturor celor trei adrese Curtea mai reţine şi faptul că în nici una din ele reclamantul nu a respectat cu stricteţe dispoziţiile imperative ale art. 720/1 (3) C. pr. civ. care prevăd că: “Data convocării pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate potrivit alin. 2), ceea ce rezultă că nici sub acest aspect încercarea de conciliere nu a fost legală.
Mai mult, nu se face dovada nici a respectării dispoziţiilor art. 720/1 (4 şi 5) C. pr. civ.
Astfel fiind şi cum reclamantul nu a putut face dovada respectării întocmai a procedurii prevăzute în mod imperativ de art. 720/1 C. pr. civ., situaţie în care dreptul reclamantului de a introduce acţiunea nu s-a născut, Curtea admite excepţia prematurităţii acţiunii şi pe cale de consecinţă acţiunea reclamantului apare ca prematur introdusă urmând a fi respinsă ca atare.
