TITLU:
Infractiunile prevazute de art. 84 alin. (2) si (3) din Legea nr. 59/1934 (legea cecului). Înselaciunea prin emiterea unui cec fara acoperire. Deosebiri. Emiterea cecului ca si garantie. Pericolul social al faptei. Infractiune de pericol. Consecinte cu privire la solutionarea laturii civile
C. pen., art.181, art. 215 alin. (1), (3), (4)
Legea nr. 59/1934, art. 84 alin. (2) si (3)
C. civ., art. 998
REZUMAT:
Fapta de emitere a unui cec fara acoperire nu întruneste elementele constitutive ale infractiunii de înselaciune, în conditiile în care partile, de comun acord, au procedat la transformarea cecului din mijloc de plata în mijloc de garantie, iar cecul a fost emis la insistentele partii vatamate, ai carei reprezentati cunosteau împrejurarile privind lipsa disponibilului la momentul emiterii si au fost expres de acord cu necompletarea rubricilor privind data emiterii si valoarea. Fapta se circumscrie însa dispozitiilor de incriminare de la art. 84 alin. (2) si (3) din Legea nr. 59/1934 (legea cecului).
În consecinta, nici inducerea în eroare, ca fapta ilicita în sensul art.998 si urm. C.civ., privita a o conditie a angajarii raspunderii civile delictuale nu exista. De altfel, infractiunile prevazute de art.84 alin. (2) si 84 alin. (3) din Legea nr. 59/1934 sunt infractiuni de pericol (valoarea sociala protejata fiind relatiile sociale referitoare la încrederea participantilor la circuitul juridic civil în validitatea cecului, ca instrument de plata), astfel ca nu se poate pune problema antamarii laturii civile.
(Tribunalul Bucuresti – Sectia I Penala, Decizia nr.545/A din 16.10.2009, nedefinitiva)
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PRESEDINTE: MATEI DOREL GEORGE
JUDECATOR: MALALIU ANDI MIHAI
CONSIDERENTE:
Prin sentinta penala nr.486/06.06.2008 pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti în dosarul penal nr.18963/299/2007, conform art.11 pct.2 lit.a, 10 lit.b1 C.proc.pen. a fost achitat inculpatul C.R.M., cercetat sub aspectul infractiunii prevazute de art.84 alin.2 si 84 alin.3 din Legea nr.59/1934, cu aplicarea art.33 lit.b C.pen.
Conf.art.181 C.pen., art.91 lit.c C.pen. i-a fost aplicata acestuia 150 RON amenda administrativa.
S-au anulat formele de executare emise în baza ordonantei nr.15032/P72006 din 04.04.2007 a Parchetului de pe lânga Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti.
Conform art.14, 346 C.proc.pen., s-a respins actiunea civila formulata de partea civila SC T.D. SRL.
Conform art.192 alin.1 lit.d C.proc.pen., inculpatul a fost obligat la 80 lei cheltuieli judiciare catre stat.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre instanta de fond a retinut ca prin plângerea împotriva solutiei procurorului astfel cum a fost admisa prin încheierea din 07.11.2007 instanta a fost sesizata conf.art.2781 alin.8 lit.c C.proc.pen., 2781 alin.9 C.proc.pen. în vederea cercetarii inculpatului C.R.M. sub aspectul infractiunii prevazute de art.84 pct.2, 84 pct.4 Lg.59/1934.
Prin actul de sesizare s-a retinut în esenta ca: inculpatul a eliberat fila cec seria seria BA nr. 33600042258, pe care a completat-o numai la rubrica semnatura si stampila emitentului, fara a completa si celelalte elemente esentiale (data emiterii, valoare), forma agreata de catre societatea partea vatamata, potrivit întelegerii dintre parti celelalte mentiuni urmând a fi completate de catre beneficiar ulterior, înaintea introducerii la plata.
Tot potrivit întelegerii dintre parti, fila cec în cauza a fost eliberata cu titlu de garantie, pentru plata ce urma a fi efectuata, si pentru care inculpatul daduse din nou asigurari la data de 8.07.2007.
Tot potrivit întelegerii dintre parti, fila cec în cauza a fost eliberata cu titlu de garantie, pentru plata ce urma a fi efectuata, si pentru care inculpatul daduse din nou asigurari la data de 8.07.2007.
Fila cec a fost predata reprezentantilor societatii parte vatamata prin intermediul numitului C.R.
La data de 13.07.2005 fila cec în cauza a fost completata de reprezentantii partii vatamate si introdusa la plata, fiind refuzata la plata pentru lipsa disponibilului din cont.
La data de 13.07.2005 fila cec în cauza a fost completata de reprezentantii partii vatamate si introdusa la plata, fiind refuzata la plata pentru lipsa disponibilului din cont.
S-a retinut prin încheiere ca exista indicii în sensul savârsirii infractiuni, astfel încât, în mod gresit procurorul a facut aplicarea disp.art.181 C.pen., deoarece fapta prezinta pericolul social al unei infractiuni.
Pentru acest motiv, a fost admisa plângerea formulata de persoana vatamata împotriva ordonantei prin care s-a facut aplicarea disp.art.181 C.pen., retinându-se cauza în vederea judecarii în fond.
Conform art.14, 320 C.proc.pen. partea vatamata s-a constituit partea civila cu suma de 104.913,60 RON reprezentând contravaloare prejudiciu.
Conform art.320 raportat la art.16 C.proc.pen., la cererea partii civile a fost introdusa în cauza partea responsabila civilmente SC N.R. SRL, instanta retinând ca inculpatul a actionat în calitate de prepus al acesteia.
Desi în cursul cercetarii judecatoresti, prin note scrise inculpatul a precizat ca este de acord sa achite în parte prejudiciul, ulterior dupa încheierea dezbaterilor, inclusiv prin concluziile scrise a solicitat respingerea ca neîntemeiata a actiunii civile si „în subsidiar” admiterea în parte a actiunii civile.
Actul de sesizare a instantei îl reprezinta plângerea persoanei vatamate, împotriva ordonantei prin care s-a aplicat inculpatului o amenda administrativa pentru savârsirea faptei incriminate de dispozitiile art.84 pct.2, 84 pct.4 din Legea nr..59/1934, astfel cum aceasta plângere a fost admisa prin încheiere în sensul art. 2781 alin.8 lit.c C.proc.pen., 2781 alin.9 C.proc.pen.
Admitând plângerea s-a stabilit ca sunt indicii în sensul savârsirii faptei si a desfiintat ordonanta prin care procurorul a dispus achitarea în temeiul art.11 pct.2 lit.a si art. 10 lit.b1 C.proc.pen. raportat la art.181 C.pen.
Prin esenta sa plângerea împotriva solutiei procurorului este o cale de atac, astfel încât se supune exigentelor principiului neagravarii situatiei în propria cale de atac, consacrat de art.272 C.proc.pen., 3858 C.proc.pen.
Acest aspect, privind aplicarea principiului „non reformatio in peius” desi este controversat în doctrina, iar textul disp.art.2781 C.proc.pen. este confuz din aceasta perspectiva, a fost consacrat si admis de practica judiciara (ex: decizia penala nr.174/2004 a Tribunalului Bistrita Nasaud, publicata în CPJ semestrul II 2004, Ed.Lumina Lex, Bucuresti 2005, pg.360).
În consecinta ceea ce instanta stabileste în fond, în prezenta cauza, nu este daca fapta exista, este prevazuta de legea penala si este savârsita cu vinovatie de inculpat, ci doar daca aceasta prezinta pericolul social al unei infractiuni.
Din aceasta perspectiva, s-a retinut ca la data de 16.06.2005 a fost încheiat între societatea parte vatamata SC T.D. SA în calitate de vânzator si societatea SC N.R. SRL în calitate de cumparator, reprezentata legal de inculpatul C.R.M., în calitate de administrator, un contract privind comercializarea a 7 unituri stomatologice complete (detaliate în anexa la contract), valoarea totala a contractului fiind de 881.064.000 lei si TVA aferent (în cuantum de 167.511.600 lei).
S-a procedat ulterior la semnarea contractului de vânzare-cumparare, în data de 16.06.2007, în baza acestui contract fiind emisa si factura BR XJF nr.7207817 în valoare de 1.049.136.000 lei.
Întrucât nici dupa semnarea acestui contract plata nu a fost efectuata la insistentele reprezentantilor legali ai societatii partii vatamate (aspect recunoscut si în declaratiile date de acestia pe parcursul urmaririi penale), inculpatul a eliberat fila cec seria BA nr. 336 00042258, pe care a completat-o numai la rubrica semnatura si stampila emitentului, fara a completa si celelalte elemente esentiale (data emiterii, valoare), forma agreata de catre societatea partea vatamata, potrivit întelegerii dintre parti celelalte mentiuni urmând a fi completate de catre beneficiar ulterior, înaintea introducerii la plata.
Fila cec a fost predata reprezentantilor societatii partii vatamate prin intermediul numitului C.R.
Situatia de fapt expusa mai sus a fost retinuta în baza declaratiilor reprezentantilor societatii partii vatamate date în cursul urmaririi penale si ale inculpatului C.R.M. cât si a actelor aflate la dosarul cauzei.
În acelasi sens, potrivit concluziilor raportului de expertiza tehnico-stiintifica grafoscopica scrisul ce completeaza rubricile de pe aversul filei cec mentionata mai sus a fost executat de catre numitul D.N. (reprezentant al SC T.D. SA), iar semnatura tragatorului a fost executata de catre inculpatul C.R.M.
Astfel, faptele inculpatului sunt prevazute de dispozitiile art.84 alin.2 si ale art.84 alin.3 din Legea nr.59/1934.
Potrivit art. 84 alin.2 din Legea nr.59/1934 se pedepseste oricine emite un cec fara a avea la tras disponibil suficient, sau dupa ce a tras cecul si mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune altfel, în total sau în parte de disponibilul avut cu amenda de la 5.000-100.000 lei si închisoare de la 6 luni pâna la 1 an, afara de cazul când faptul constituie un delict sanctionat cu o pedeapsa mai mare, în care caz se aplica aceasta pedeapsa.
Potrivit art.84 alin.3 din Legea nr.59/1934 aceeasi pedeapsa se aplica pentru oricine emite un cec cu data falsa sau caruia îi lipseste unul din elementele esentiale aratate de alineatele 1, 2, 3 si 5 al art. 1 si art. 11.
Din punct de vedere formal ele alcatuiesc un concurs ideal în sensul art.33 lit.b C.pen. (actiunea savârsita de inculpat fiind incriminata de ambele texte de lege).
Din perspectiva art.181 C.pen., în raport de limitele sesizarii sale, instanta fondului a retinut urmatoarele: partile de comun acord au procedat la transformarea cecului din mijloc de plata în mijloc de garantie, iar cecul a fost emis la insistentele petentei, ai carei prezentati cunosteau împrejurarile privind lipsa disponibilului la momentul emiterii si au fost expres de acord cu necompletarea rubricilor privind data emiterii si valoarea.
Pe de alta parte, infractiunile prevazute de art.84 alin.2 si 84 alin.3 din Legea nr.59/1934 sunt infractiuni de pericol (valoarea sociala protejata fiind relatiile sociale referitoare la încrederea participantilor la circuitul juridic civil în validitatea cecului, ca instrument de plata).
Or, în speta, cu acordul partii vatamate cecul a fost transformat din instrument de plata în instrument de garantie, aspect, care, prin el însusi e de natura sa duca la concluzia ca atingerea adusa încrederii în cec ca instrument de plata e minima.
În ceea ce priveste persoana inculpatului, prima instanta a retinut ca acesta a avut o atitudine sincera si nu are antecedente penale; motiv pentru care s-a dispus achitarea inculpatului cercetat sub aspectul infractiunii prevazute de art.84 alin.2 si 84 alin.3 din Legea nr.59/1934, cu aplicarea art.33 lit.b C.pen. si aplicarea unei amenzi administrative în cuantum de 150 lei.
În ceea ce priveste actiunea civila formulata prima instanta a constatat ca în cererea formulata partea civila pretinde acordarea de despagubiri ca urmare a savârsirii de catre inculpat a infractiunii de înselaciune.
Or, potrivit actului de sesizare si în raport de situatia de fapt retinuta apoi de instanta nu s-au identificat elemente în sensul inducerii în eroare a partii civile de catre inculpat.
Nici partea civila, nici procurorul nu au cerut extinderea procesului penal fata de inculpat si cu privire la infractiunea de înselaciune, iar prima instanta nu a identificat elemente de fapt, în sensul ca inculpatul a indus în eroare pe partea vatamata cu privire la situatia disponibilului banesc pentru achitarea cecului.
Asadar, inducerea în eroare, ca fapta ilicita în sensul art.998 si urm. C.civ., privita a o conditie a angajarii raspunderii civile delictuale nu exista.
Pe de alta parte, fapta ilicita savârsita nu face parte din categoria infractiunilor de prejudiciu, ci face parte din categoria infractiunilor de pericol.
Împotriva acestei hotarâri a declarat apel partea civila SC T.D. SRL, care a criticat solutia primei instante sub aspectul achitarii dar si în ceea ce priveste latura civila. A aratat ca în mod nejustificat i s-au respins pretentiile civile, având o paguba în patrimoniu de 104.846,616 lei.
S-a precizat ca nici încadrarea juridica nu este corecta, faptele savârsite de inculpat fiind cea prevazuta de art.215 alin.1, 3 si 4 C.pen. si nu art.84 alin.2 si 3 din Legea nr. 59/1934.
În faza apelului s-a procedat la reaudierea inculpatului si la administrarea probei cu martori si înscrisuri.
Examinând hotarârea apelata prin prisma motivelor de apel invocate cât si din oficiu, conform art.371 alin.2 C.proc.pen., Tribunalul constata urmatoarele:
Prima instanta a retinut în mod corect situatia de fapt si de drept, aceasta constând în activitatea de emitere a unui cec completat partial fara semnatura si stampila emitentului, fara data emiterii sau valoare având valoarea de garantie, pentru executarea unui contract în temeiul caruia SC T.D. SRL vindea catre SC N.R. SRL un numar de 7 unitati stomatologice pentru suma de 167.511.600 lei, Tribunalul retine ca datorita blocajului financiar inculpatul, administrator al SC N.R. SRL nu a mai avut posibilitatea sa faca platile.
Toti participantii la raportul fundamental au cunoscut faptul ca prin intermediul emiterii filei cec fara datele esentiale nu s-a urmarit efectuarea platii ci efectiv actul emiterii a reprezentat doar o garantie de bonitate.
În timpul procesului penal inculpatul a achitat suma de 35.050 lei favoarea apelantei.
Nu exista date din care sa rezulte ca la data încheierii contractului inculpatul a avut luata rezolutia infractionala de a însela partea vatamata ci pur si simplu a încercat sa obtina rapid unitatile medicale pentru a-si onora alte contracte fiind importator ale unor astfel de obiecte.
De retinut este si faptul ca apelata a devenit distribuitor al unitatilor medicale stomatologice braziliene în conditiile în care initial inculpatul era cel care avea aceasta calitate.
Instanta nu este investita sa analizeze presupusele acte de concurenta neloiala ale apelantei si nici daca practic folosindu-se de dificultatile financiare ale inculpatului l-a determinat sa piarda calitatea de distribuitor ale produselor medicale sus-amintite.
Partea responsabila civilmente derula în mod constant astfel de operatiuni comerciale si nu se pune problema ca ar fi fost o societate comerciala fantoma sau cel putin una special creata pentru a însela alti comercianti.
Infractiunea de înselaciune în conventii nu a fost creata pentru a introduce în mediu penitenciar comercianti cu dificultati financiare ci pentru a sanctiona acei faptuitori care încearca sa însele partile vatamate prin intermediul contractelor.
Încadrarea juridica stabilita de prima instanta apare ca fiind una corecta iar infractiunile fiind de pericol nu pot pune problema antamarii laturii civile.
Drept urmare, în temeiul art.379 pct.1 lit.b C.proc.pen., Tribunalul va respinge apelul partii civile.
În baza art.192 alin.2 C.proc.pen., va obliga apelanta la 400 RON, cheltuieli judiciare catre stat.
DISPOZITIV:
Respinge apelul declarat de partea civila SC T.D. SRL împotriva sentintei penale nr.486/06.06.2008 pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti în dosarul penal nr.18963/299/2007, ca nefondat.
Obliga apelanta la 400 RON, cheltuieli judiciare catre stat.
Cu recurs.
