Prin încheierea nr. 95 din data de 14.06.2016 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Turnu Măgurele, în baza art. 348 alin. 2 rap. la art. 207 Cod procedură penală, verificând din oficiu, în procedura de cameră preliminară, legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului M. V., fiul lui Ş. şi E., născut la data de în municipiul Turnu Măgurele, judeţul Teleorman, cu domiciliul în comuna Salcia, sat Salcia, judeţul Teleorman, fără antecedente penale, măsură luată prin încheierea instanţei nr. 74 din data de 27 aprilie 2016, a constată că această măsură este legală şi temeinică şi a menţinut-o în continuare.
Pentru a dispune astfel, judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond a reţinut că prin încheierea din data de nr. 74 din data de 27 aprilie 2016, Judecătoria Turnu Măgurele a admis propunerea procurorului şi a dispus arestarea preventivă a inculpatului M. V. pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 27 aprilie 2016 şi până la data de 26 mai 2016, inclusiv. Contestaţia formulată de inculpat a fost respinsă de Tribunalul Teleorman. A fost emis mandat de arestare.
La data de 20 mai 2016 a fost înregistrat la instanţă, sub nr. 1097/329/2016 rechizitoriul nr. 513/P/2016 din 20 mai 2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele prin care a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul M. V., pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă de viol prev. de art. 32 rap. la art. 218 alin. 1 C.pen. (în noaptea de 24/25.03.2016), violare de domiciliu prev. de art. 224 alin. 1 şi 2 C.pen. (în noaptea de 24/25.03.2016), de tentativă de viol prev. de art. 32 rap. la art. 218 alin. 1 C.pen. (în noaptea de 23/24.04.2016) şi violare de domiciliu prev. de art. 224 alin. 1 şi 2 C.pen. (în noaptea de 23/24.04.2016) în dauna persoanei vătămate C. A.
Potrivit art. 207 alin. 2 C.pr.pen., în termen de 3 zile de la înregistrarea dosarului, judecătorul de cameră preliminară verifică din oficiu legalitatea şi temeinicia măsurii preventive, înainte de expirarea acesteia, cu citarea inculpatului.
Iar potrivit art. 223 alin. 2 din C.pr.pen. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta au săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, anturajului şi a mediului din care acesta provine, antecedentelor penale şi altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sade libertate este necesară pentru înlăturarea unei stării de pericol pentru ordinea publică.
Din materialul probator administrat în cauză, respectiv plângerile şi declaraţiile persoanei vătămate, certificat medico legal, declaraţii martori, înscrisuri, planşe foto coroborate cu declaraţiile inculpatului, rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată.
În concret, în fapt s-a reţinută că în noaptea de 23/24 martie 2016, inculpatul M. V., aflat sub influenţa băuturilor alcoolice, a pătruns fără drept în locuinţa persoanei vătămate C. A., în vârstă de 62 de ani, din comuna Salcia, judeţul Teleorman după care, prin constrângere fizică şi profitând de starea de sănătate şi de vârsta persoanei vătămate, a încercat să întreţină cu aceasta raporturi sexuale.
În noaptea de 23/24 aprilie 2016, în jurul orei 23,00, în timp ce se ducea spre casă, inculpatul a luat hotărârea de a întreţine relaţii sexuale cu persoana vătămată. A pătruns fără drept în curtea locuinţei persoanei vătămate şi întrucât aceasta i-a refuzat accesul în casă a scos uşa din balama apoi a încercat să întreţină relaţii sexuale cu persona vătămată împotriva voinţei acesteia. Când persoana vătămată a început să strige după ajutor, inculpatul s-a îmbrăcat şi a părăsit locuinţa acesteia
Reţinând suspiciunea rezonabilă potrivit căreia inculpatul a săvârşit infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată, judecătorul de cameră preliminară a constat că pentru infracţiunea de viol s-a prevăzut în mod expres posibilitatea luării măsurii arestării preventive şi apreciază că lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol pentru ordinea publică. Acest pericol decurge din gravitatea deosebită pe care o au infracţiunile comise. Nu în ultimul rând, s-a apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului i-ar induce acestuia impresia că poate persista în sfidarea legii.
Totodată s-a apreciat că măsura arestării preventive este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia aşa cum prevede art. 202 alin. 3 C.pr.pen.
Desfăşurarea procesului prin menţinerea stării de arest preventiv a inculpatului nu alterează în cauză prezumţia de nevinovăţie, limitarea libertăţii acestuia, încadrându-se în dispoziţiile legii, răspunzând totodată exigenţelor dispoziţiilor cuprinse în art. 5 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale.
Pentru aceste considerente şi având în vedere şi disp. art. 207 alin. 4 C.pr.pen. judecătorul de cameră preliminară a constatat că măsura arestării preventive este legală şi temeinică, subzistând temeiurile care au determinat luarea acesteia şi a menţinut în continuare această măsură.
Împotriva acestei încheieri a formulat contestaţie în termenul legal inculpatul M. V.
Contestaţia inculpatului (nemotivată) a fost înaintată de Judecătoria Turnu Măgurele şi înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 14.06.2016.
Cu ocazia judecării contestaţiei, judecătorul de cameră preliminară de la tribunal a procedat, în mod nemijlocit, la ascultarea inculpatului contestator, poziţia acestuia procesuală fiind de recunoaştere, în principiu, a acuzaţiilor, astfel cum rezultă din declaraţiile atașate la dosar.
Contestaţia formulată de inculpat nu a fost motivată în scris, motivele acesteia fiind susţinute oral de apărătorul din oficiu al inculpatului.
Sintetizând apărările formulate în dezbateri de către avocatul din oficiu al inculpatului contestator, se constată că acesta a invocat că în cauză nu se impune menţinerea măsurii arestării preventive şi, în locul acesteia, se poate lua o altă măsură preventivă, mai puţin severă, invocându-se faptul că arestarea preventivă nu este necesară pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, date fiind şi circumstanţele personale ale inculpatului şi poziţia de recunoaştere a faptelor.
Examinând contestaţia, prin prisma motivelor invocate şi în baza art. 205 şi art. 4251 Cod procedură penală, tribunalul o apreciază ca fiind întemeiată, având în vedere următoarele:
La propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele, prin încheierea nr. 74 din 27 aprilie 2016 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Turnu Măgurele s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului M. V., pentru presupusa săvârşire a infracţiunilor de tentativă la viol prev şi ped de art. 32 C. pen. rap. la art. 218 alin. 1 C. pen. (în noaptea de 24/25.03.2016), violare de domiciliu prev şi ped de art. 224 alin. 1 şi 2 C. pen. (în noaptea de 24/25.03.2016), tentativă la viol prev şi ped de art. 32 C. pen. rap. la art. 218 alin. 1 C. pen.( în noaptea de 23/24.04.2016) şi violare de domiciliu prev şi ped de art. 224 alin. 1 şi 2 C. pen. ( în noaptea de 23/24.04.2016 ), cu aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen., pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 27.04.2016 şi până la data de 26.05.2016 inclusiv. S-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 1/UP din 27.04.2016.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi a constatat, din analiza materialului probator administrat până la data formulării propunerii, că în cauză au fost îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 202 alin. 1 – 3 Cpp şi art. 223 alin. 2 Cpp., pentru luarea măsurii arestării preventive, aceasta fiind necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Prin rechizitoriul nr. 513/P/2016 din 20 mai 2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele, înregistrat la Judecătoria Turnu Măgurele cu nr. 1097/329/2016 din 20.05.2016, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului M. V., pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă la viol prev şi ped de art. 32 C. pen. rap. la art. 218 alin. 1 C. pen. (în noaptea de 24/25.03.2016), violare de domiciliu prev şi ped de art. 224 alin. 1 şi 2 C. pen. (în noaptea de 24/25.03.2016), tentativă la viol prev şi ped de art. 32 C. pen. rap. la art. 218 alin. 1 C. pen.( în noaptea de 23/24.04.2016) şi violare de domiciliu prev şi ped de art. 224 alin. 1 şi 2 C. pen. ( în noaptea de 23/24.04.2016 ), cu aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen.
În fapt, prin rechizitoriu, s-a reţinut că în seara zilei de 24.03.2016, inculpatul minor M. V. care o cunoştea pe persoana vătămată C. A., persoană în vârstă, consăteană de-a sa, s-a hotărât să meargă la locuinţa acesteia cu intenţia de a întreţine raporturi sexuale cu ea.
Astfel, după lăsarea întunericului, în noaptea de 24/25.03.2016, inculpatul minor a pus în executare hotărârea de a întreţine raporturi sexuale cu persoana vătămată C. A., mergând la locuinţa acesteia .
Ajungând aici, inculpatul minor M. V., a pătruns fără drept în curtea locuinţei persoanei vătămate, curte neîmprejmuită cu gard, a mers la locuinţă şi a ciocănit în geamul de la camera unde ştia că doarme aceasta şi i-a cerut să îi deschidă uşa de acces în locuinţă fără să-i spună pentru care motiv.
Persoana vătămată a deschis uşa de la locuinţă şi a ieşit în cadrul uşii. Aici inculpatul i-a solicitat persoanei vătămate să meargă împreună în locuinţă şi să întreţină cu el raporturi sexuale. aceasta a refuzat să întreţină raporturi sexuale cu inculpatul minor M. V. şi a început să ţipe şi să-i adreseze acestuia cuvinte jignitoare.
De teamă că persoana vătămată să nu fie cumva auzită de vreun vecin de-al său care eventual i-ar putea sări în ajutor, inculpatul minor M. V. a renunţat la hotărârea sa de a avea raporturi sexuale cu C. A. şi a mers la domiciliul său.
De asemenea, în noaptea de 23/24.04.2016, inculpatul minor M. V. a mers din nou la locuinţa persoanei vătămate C. A. din com. Salcia, sat Salcia, jud. Teleorman, cu intenţia de a avea raporturi sexuale cu aceasta.
Astfel, ajungând aici, inculpatul a pătruns fără drept în curtea locuinţei persoanei vătămate, a mers la casa de locuit şi pentru a intra în locuinţă, a scos din balama uşa de acces.
După ce a pătruns în locuinţa persoanei vătămate inculpatul minor M. V., a mers în camera în care se afla persoana vătămată C. A. şi i-a solicitat acesteia să se dezbrace pentru a întreţine raporturi sexuale cu ea.
Văzând faptul că aceasta refuză şi a început să ţipe şi să-i adreseze injurii, inculpatul minor M. V. a început să o lovească cu pumnii în zona feţei pe persoana vătămată.
După ce a lovit-o de mai multe ori cu pumnul în zona feţei pe persoana vătămată, inculpatul M. V. s-a dezbrăcat, solicitând în continuare întreţinerea de raporturi sexuale cu aceasta.
Văzând faptul că persoana vătămată se opune şi nu poate în cele din urmă să întreţină raport sexual cu aceasta inculpatul minor M. V. s-a îmbrăcat, şi a părăsit locuinţa şi curtea persoanei vătămate.
În urma examinării medico-legale a persoanei vătămate C. A., prin raportul de expertiză medico-legală nr. A1-75-689 din data de 25.04.2016 s-a concluzionat că aceasta prezintă leziuni traumatice ce au putut fi produse prin lovire cu corp dur, ce pot data din 23.04.2016 necesitând pentru vindecare 3-4 zile de îngrijiri medicale.
Prin încheierea din 23 mai 2016, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Turnu Măgurele, în baza art. 348 alin. 2 raportat la art. 207 alin. 2 Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului M. V., măsură care a fost menţinută, încheierea rămânând definitivă prin încheierea penală nr. 40 din 26.05.2016 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Teleorman, prin care a fost respinsă ca nefondată contestaţia formulată de inculpat.
Potrivit art. 348 alin. 2 raportat la art. 207 alin. 6 Cod procedură penală, prin încheierea nr. 95 din data de 14.06.2016 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Turnu Măgurele, contestată în cauză, s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului şi a fost menţinută această măsură.
În cauză, judecătorul de cameră preliminară din cadrul tribunalului apreciază că în continuare subzistă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată, infracţiuni prevăzute de dispoziţiile art. 223 alin. 2 Cod procedură penală iar pentru buna desfăşurare a procesului penal şi al împiedicării sustragerii inculpatului de la judecată se impune în continuare luarea unei măsuri preventive faţă de acesta.
Însă, în acest stadiu procesual al cauzei, pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, pentru împiedicarea inculpatului de a se sustrage de la judecată ori pentru prevenirea săvârşirii de către acesta a altor infracţiuni, se constată că scopul prevăzut de lege poate fi realizat şi prin instituirea unei alte măsuri preventive mai uşoare, măsura arestării preventive nemaifiind necesară.
Art. 242 alin. 2 Cod procedură penală prevede că măsura preventivă se înlocuieşte, din oficiu sau la cerere, cu o măsură preventivă mai uşoară, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia şi, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei şi a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai uşoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. 1 Cod procedură penală.
Astfel, deşi se apreciază că în cauză există în continuare probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit infracţiunile de violare de domiciliu şi tentativă la infracţiunea de viol, pentru care a fost cercetat şi trimis în judecată, dat fiind stadiul procesual actual în care a fost întocmit rechizitoriul şi inculpatul a fost trimis în judecată, cauza fiind în procedura de cameră preliminară şi luând în considerare durata arestării preventive, suficientă pentru a determina diminuarea eventualei rezonanţe sociale a faptelor presupus a fi fost săvârşite de inculpat şi reconsiderarea comportamentului acestuia, vârsta acestuia (16 ani), starea de minoritate, lipsa antecedentelor penale, urmare a evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei şi a conduitei procesuale a inculpatului pe tot parcursul procesului penal, se constată că pentru realizarea scopului prevăzut de art. 202 alin. 1 Cod procedură penală este suficientă măsura preventivă a controlului judiciar, privarea de libertate a acestuia nemaifiind necesară pentru înlăturarea unei eventuale stări de pericol pentru ordinea publică. S-au avut în vedere şi dispoziţiile art. 243 alin. 2 Cod procedură penală.
De asemenea, se apreciază că măsura preventivă a controlului judiciar cu privire la inculpat este suficientă pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, împiedicarea sustragerii acestuia de la judecată şi a prevenirii săvârşirii de infracţiuni, avându-se în vedere şi obligaţiile ce trebuie impuse acestuia şi a celor pe care judecătorul de cameră preliminară le poate impune în cadrul acestei măsuri.
Mai mult decât atât, se apreciază că, în actuala fază a procesului penal, când urmărirea penală a fost finalizată, întocmindu-se rechizitoriul şi dispunându-se trimiterea în judecată a inculpatului, cauza fiind în procedura de cameră preliminară, această măsură preventivă respectă şi criteriul proporţionalităţii cu gravitatea acuzaţiilor aduse, gravitate evaluată prin prisma modalităţii de săvârşire a presupuselor infracţiuni de violare de domiciliu şi tentativă la infracţiunea de viol şi al necesităţii ei pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.
Faţă de considerentele expuse, tribunalul va admite contestaţia formulată de inculpatul M. V. împotriva încheierii nr. 95 din data de 14.06.2016 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Turnu Măgurele şi în baza art. 205 şi art. 4251 alin. 7 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, va desfiinţa încheierea atacată, procedând la rejudecarea cauzei.
Astfel, se va dispune, în baza art. 242 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 211 alin. 2 Cod procedură penală şi art. 214 şi urm. Cod procedură penală, înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului M. V., dispusă prin încheierea nr. 74 din 27 aprilie 2016 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Turnu Măgurele în dosar nr. 915/329/2016, definitivă, cu măsura controlului judiciar.
În baza art. 215 alin. 1 Cod procedură penală se va impune inculpatului respectarea următoarelor obligaţii, pe durata măsurii:
a) să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;
c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa, respectiv la organele de poliţie în a căror rază teritorială locuieşte efectiv inculpatul, în comuna Salcia, jud. Teleorman, conform programului de supraveghere întocmit de organele de poliţie sau ori de câte ori este chemat.
În baza art. 215 alin. 2 Cod procedură penală, pe timpul controlului judiciar, se va impune inculpatului să respecte următoarele obligaţii:
a) să nu depăşească teritoriul României decât cu încuviinţarea prealabilă a organului judiciar pe rolul căruia se află cauza;
c) să nu se apropie de persoana vătămată C. A.;
d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.
În baza art. 215 alin. 3 Cod procedură penală se va atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Vor fi menţinute celelalte dispoziţii ale încheierii atacate.
Pentru a dispune astfel, judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond a reţinut că prin încheierea din data de nr. 74 din data de 27 aprilie 2016, Judecătoria Turnu Măgurele a admis propunerea procurorului şi a dispus arestarea preventivă a inculpatului M. V. pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 27 aprilie 2016 şi până la data de 26 mai 2016, inclusiv. Contestaţia formulată de inculpat a fost respinsă de Tribunalul Teleorman. A fost emis mandat de arestare.
La data de 20 mai 2016 a fost înregistrat la instanţă, sub nr. 1097/329/2016 rechizitoriul nr. 513/P/2016 din 20 mai 2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele prin care a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul M. V., pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă de viol prev. de art. 32 rap. la art. 218 alin. 1 C.pen. (în noaptea de 24/25.03.2016), violare de domiciliu prev. de art. 224 alin. 1 şi 2 C.pen. (în noaptea de 24/25.03.2016), de tentativă de viol prev. de art. 32 rap. la art. 218 alin. 1 C.pen. (în noaptea de 23/24.04.2016) şi violare de domiciliu prev. de art. 224 alin. 1 şi 2 C.pen. (în noaptea de 23/24.04.2016) în dauna persoanei vătămate C. A.
Potrivit art. 207 alin. 2 C.pr.pen., în termen de 3 zile de la înregistrarea dosarului, judecătorul de cameră preliminară verifică din oficiu legalitatea şi temeinicia măsurii preventive, înainte de expirarea acesteia, cu citarea inculpatului.
Iar potrivit art. 223 alin. 2 din C.pr.pen. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta au săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, anturajului şi a mediului din care acesta provine, antecedentelor penale şi altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sade libertate este necesară pentru înlăturarea unei stării de pericol pentru ordinea publică.
Din materialul probator administrat în cauză, respectiv plângerile şi declaraţiile persoanei vătămate, certificat medico legal, declaraţii martori, înscrisuri, planşe foto coroborate cu declaraţiile inculpatului, rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată.
În concret, în fapt s-a reţinută că în noaptea de 23/24 martie 2016, inculpatul M. V., aflat sub influenţa băuturilor alcoolice, a pătruns fără drept în locuinţa persoanei vătămate C. A., în vârstă de 62 de ani, din comuna Salcia, judeţul Teleorman după care, prin constrângere fizică şi profitând de starea de sănătate şi de vârsta persoanei vătămate, a încercat să întreţină cu aceasta raporturi sexuale.
În noaptea de 23/24 aprilie 2016, în jurul orei 23,00, în timp ce se ducea spre casă, inculpatul a luat hotărârea de a întreţine relaţii sexuale cu persoana vătămată. A pătruns fără drept în curtea locuinţei persoanei vătămate şi întrucât aceasta i-a refuzat accesul în casă a scos uşa din balama apoi a încercat să întreţină relaţii sexuale cu persona vătămată împotriva voinţei acesteia. Când persoana vătămată a început să strige după ajutor, inculpatul s-a îmbrăcat şi a părăsit locuinţa acesteia
Reţinând suspiciunea rezonabilă potrivit căreia inculpatul a săvârşit infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată, judecătorul de cameră preliminară a constat că pentru infracţiunea de viol s-a prevăzut în mod expres posibilitatea luării măsurii arestării preventive şi apreciază că lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol pentru ordinea publică. Acest pericol decurge din gravitatea deosebită pe care o au infracţiunile comise. Nu în ultimul rând, s-a apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului i-ar induce acestuia impresia că poate persista în sfidarea legii.
Totodată s-a apreciat că măsura arestării preventive este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia aşa cum prevede art. 202 alin. 3 C.pr.pen.
Desfăşurarea procesului prin menţinerea stării de arest preventiv a inculpatului nu alterează în cauză prezumţia de nevinovăţie, limitarea libertăţii acestuia, încadrându-se în dispoziţiile legii, răspunzând totodată exigenţelor dispoziţiilor cuprinse în art. 5 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale.
Pentru aceste considerente şi având în vedere şi disp. art. 207 alin. 4 C.pr.pen. judecătorul de cameră preliminară a constatat că măsura arestării preventive este legală şi temeinică, subzistând temeiurile care au determinat luarea acesteia şi a menţinut în continuare această măsură.
Împotriva acestei încheieri a formulat contestaţie în termenul legal inculpatul M. V.
Contestaţia inculpatului (nemotivată) a fost înaintată de Judecătoria Turnu Măgurele şi înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 14.06.2016.
Cu ocazia judecării contestaţiei, judecătorul de cameră preliminară de la tribunal a procedat, în mod nemijlocit, la ascultarea inculpatului contestator, poziţia acestuia procesuală fiind de recunoaştere, în principiu, a acuzaţiilor, astfel cum rezultă din declaraţiile atașate la dosar.
Contestaţia formulată de inculpat nu a fost motivată în scris, motivele acesteia fiind susţinute oral de apărătorul din oficiu al inculpatului.
Sintetizând apărările formulate în dezbateri de către avocatul din oficiu al inculpatului contestator, se constată că acesta a invocat că în cauză nu se impune menţinerea măsurii arestării preventive şi, în locul acesteia, se poate lua o altă măsură preventivă, mai puţin severă, invocându-se faptul că arestarea preventivă nu este necesară pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, date fiind şi circumstanţele personale ale inculpatului şi poziţia de recunoaştere a faptelor.
Examinând contestaţia, prin prisma motivelor invocate şi în baza art. 205 şi art. 4251 Cod procedură penală, tribunalul o apreciază ca fiind întemeiată, având în vedere următoarele:
La propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele, prin încheierea nr. 74 din 27 aprilie 2016 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Turnu Măgurele s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului M. V., pentru presupusa săvârşire a infracţiunilor de tentativă la viol prev şi ped de art. 32 C. pen. rap. la art. 218 alin. 1 C. pen. (în noaptea de 24/25.03.2016), violare de domiciliu prev şi ped de art. 224 alin. 1 şi 2 C. pen. (în noaptea de 24/25.03.2016), tentativă la viol prev şi ped de art. 32 C. pen. rap. la art. 218 alin. 1 C. pen.( în noaptea de 23/24.04.2016) şi violare de domiciliu prev şi ped de art. 224 alin. 1 şi 2 C. pen. ( în noaptea de 23/24.04.2016 ), cu aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen., pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 27.04.2016 şi până la data de 26.05.2016 inclusiv. S-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 1/UP din 27.04.2016.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi a constatat, din analiza materialului probator administrat până la data formulării propunerii, că în cauză au fost îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 202 alin. 1 – 3 Cpp şi art. 223 alin. 2 Cpp., pentru luarea măsurii arestării preventive, aceasta fiind necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Prin rechizitoriul nr. 513/P/2016 din 20 mai 2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele, înregistrat la Judecătoria Turnu Măgurele cu nr. 1097/329/2016 din 20.05.2016, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului M. V., pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă la viol prev şi ped de art. 32 C. pen. rap. la art. 218 alin. 1 C. pen. (în noaptea de 24/25.03.2016), violare de domiciliu prev şi ped de art. 224 alin. 1 şi 2 C. pen. (în noaptea de 24/25.03.2016), tentativă la viol prev şi ped de art. 32 C. pen. rap. la art. 218 alin. 1 C. pen.( în noaptea de 23/24.04.2016) şi violare de domiciliu prev şi ped de art. 224 alin. 1 şi 2 C. pen. ( în noaptea de 23/24.04.2016 ), cu aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen.
În fapt, prin rechizitoriu, s-a reţinut că în seara zilei de 24.03.2016, inculpatul minor M. V. care o cunoştea pe persoana vătămată C. A., persoană în vârstă, consăteană de-a sa, s-a hotărât să meargă la locuinţa acesteia cu intenţia de a întreţine raporturi sexuale cu ea.
Astfel, după lăsarea întunericului, în noaptea de 24/25.03.2016, inculpatul minor a pus în executare hotărârea de a întreţine raporturi sexuale cu persoana vătămată C. A., mergând la locuinţa acesteia .
Ajungând aici, inculpatul minor M. V., a pătruns fără drept în curtea locuinţei persoanei vătămate, curte neîmprejmuită cu gard, a mers la locuinţă şi a ciocănit în geamul de la camera unde ştia că doarme aceasta şi i-a cerut să îi deschidă uşa de acces în locuinţă fără să-i spună pentru care motiv.
Persoana vătămată a deschis uşa de la locuinţă şi a ieşit în cadrul uşii. Aici inculpatul i-a solicitat persoanei vătămate să meargă împreună în locuinţă şi să întreţină cu el raporturi sexuale. aceasta a refuzat să întreţină raporturi sexuale cu inculpatul minor M. V. şi a început să ţipe şi să-i adreseze acestuia cuvinte jignitoare.
De teamă că persoana vătămată să nu fie cumva auzită de vreun vecin de-al său care eventual i-ar putea sări în ajutor, inculpatul minor M. V. a renunţat la hotărârea sa de a avea raporturi sexuale cu C. A. şi a mers la domiciliul său.
De asemenea, în noaptea de 23/24.04.2016, inculpatul minor M. V. a mers din nou la locuinţa persoanei vătămate C. A. din com. Salcia, sat Salcia, jud. Teleorman, cu intenţia de a avea raporturi sexuale cu aceasta.
Astfel, ajungând aici, inculpatul a pătruns fără drept în curtea locuinţei persoanei vătămate, a mers la casa de locuit şi pentru a intra în locuinţă, a scos din balama uşa de acces.
După ce a pătruns în locuinţa persoanei vătămate inculpatul minor M. V., a mers în camera în care se afla persoana vătămată C. A. şi i-a solicitat acesteia să se dezbrace pentru a întreţine raporturi sexuale cu ea.
Văzând faptul că aceasta refuză şi a început să ţipe şi să-i adreseze injurii, inculpatul minor M. V. a început să o lovească cu pumnii în zona feţei pe persoana vătămată.
După ce a lovit-o de mai multe ori cu pumnul în zona feţei pe persoana vătămată, inculpatul M. V. s-a dezbrăcat, solicitând în continuare întreţinerea de raporturi sexuale cu aceasta.
Văzând faptul că persoana vătămată se opune şi nu poate în cele din urmă să întreţină raport sexual cu aceasta inculpatul minor M. V. s-a îmbrăcat, şi a părăsit locuinţa şi curtea persoanei vătămate.
În urma examinării medico-legale a persoanei vătămate C. A., prin raportul de expertiză medico-legală nr. A1-75-689 din data de 25.04.2016 s-a concluzionat că aceasta prezintă leziuni traumatice ce au putut fi produse prin lovire cu corp dur, ce pot data din 23.04.2016 necesitând pentru vindecare 3-4 zile de îngrijiri medicale.
Prin încheierea din 23 mai 2016, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Turnu Măgurele, în baza art. 348 alin. 2 raportat la art. 207 alin. 2 Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului M. V., măsură care a fost menţinută, încheierea rămânând definitivă prin încheierea penală nr. 40 din 26.05.2016 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Teleorman, prin care a fost respinsă ca nefondată contestaţia formulată de inculpat.
Potrivit art. 348 alin. 2 raportat la art. 207 alin. 6 Cod procedură penală, prin încheierea nr. 95 din data de 14.06.2016 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Turnu Măgurele, contestată în cauză, s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului şi a fost menţinută această măsură.
În cauză, judecătorul de cameră preliminară din cadrul tribunalului apreciază că în continuare subzistă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată, infracţiuni prevăzute de dispoziţiile art. 223 alin. 2 Cod procedură penală iar pentru buna desfăşurare a procesului penal şi al împiedicării sustragerii inculpatului de la judecată se impune în continuare luarea unei măsuri preventive faţă de acesta.
Însă, în acest stadiu procesual al cauzei, pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, pentru împiedicarea inculpatului de a se sustrage de la judecată ori pentru prevenirea săvârşirii de către acesta a altor infracţiuni, se constată că scopul prevăzut de lege poate fi realizat şi prin instituirea unei alte măsuri preventive mai uşoare, măsura arestării preventive nemaifiind necesară.
Art. 242 alin. 2 Cod procedură penală prevede că măsura preventivă se înlocuieşte, din oficiu sau la cerere, cu o măsură preventivă mai uşoară, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia şi, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei şi a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai uşoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. 1 Cod procedură penală.
Astfel, deşi se apreciază că în cauză există în continuare probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit infracţiunile de violare de domiciliu şi tentativă la infracţiunea de viol, pentru care a fost cercetat şi trimis în judecată, dat fiind stadiul procesual actual în care a fost întocmit rechizitoriul şi inculpatul a fost trimis în judecată, cauza fiind în procedura de cameră preliminară şi luând în considerare durata arestării preventive, suficientă pentru a determina diminuarea eventualei rezonanţe sociale a faptelor presupus a fi fost săvârşite de inculpat şi reconsiderarea comportamentului acestuia, vârsta acestuia (16 ani), starea de minoritate, lipsa antecedentelor penale, urmare a evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei şi a conduitei procesuale a inculpatului pe tot parcursul procesului penal, se constată că pentru realizarea scopului prevăzut de art. 202 alin. 1 Cod procedură penală este suficientă măsura preventivă a controlului judiciar, privarea de libertate a acestuia nemaifiind necesară pentru înlăturarea unei eventuale stări de pericol pentru ordinea publică. S-au avut în vedere şi dispoziţiile art. 243 alin. 2 Cod procedură penală.
De asemenea, se apreciază că măsura preventivă a controlului judiciar cu privire la inculpat este suficientă pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, împiedicarea sustragerii acestuia de la judecată şi a prevenirii săvârşirii de infracţiuni, avându-se în vedere şi obligaţiile ce trebuie impuse acestuia şi a celor pe care judecătorul de cameră preliminară le poate impune în cadrul acestei măsuri.
Mai mult decât atât, se apreciază că, în actuala fază a procesului penal, când urmărirea penală a fost finalizată, întocmindu-se rechizitoriul şi dispunându-se trimiterea în judecată a inculpatului, cauza fiind în procedura de cameră preliminară, această măsură preventivă respectă şi criteriul proporţionalităţii cu gravitatea acuzaţiilor aduse, gravitate evaluată prin prisma modalităţii de săvârşire a presupuselor infracţiuni de violare de domiciliu şi tentativă la infracţiunea de viol şi al necesităţii ei pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.
Faţă de considerentele expuse, tribunalul va admite contestaţia formulată de inculpatul M. V. împotriva încheierii nr. 95 din data de 14.06.2016 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Turnu Măgurele şi în baza art. 205 şi art. 4251 alin. 7 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, va desfiinţa încheierea atacată, procedând la rejudecarea cauzei.
Astfel, se va dispune, în baza art. 242 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 211 alin. 2 Cod procedură penală şi art. 214 şi urm. Cod procedură penală, înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului M. V., dispusă prin încheierea nr. 74 din 27 aprilie 2016 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Turnu Măgurele în dosar nr. 915/329/2016, definitivă, cu măsura controlului judiciar.
În baza art. 215 alin. 1 Cod procedură penală se va impune inculpatului respectarea următoarelor obligaţii, pe durata măsurii:
a) să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;
c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa, respectiv la organele de poliţie în a căror rază teritorială locuieşte efectiv inculpatul, în comuna Salcia, jud. Teleorman, conform programului de supraveghere întocmit de organele de poliţie sau ori de câte ori este chemat.
În baza art. 215 alin. 2 Cod procedură penală, pe timpul controlului judiciar, se va impune inculpatului să respecte următoarele obligaţii:
a) să nu depăşească teritoriul României decât cu încuviinţarea prealabilă a organului judiciar pe rolul căruia se află cauza;
c) să nu se apropie de persoana vătămată C. A.;
d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.
În baza art. 215 alin. 3 Cod procedură penală se va atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Vor fi menţinute celelalte dispoziţii ale încheierii atacate.
