Judecata. Cadrul procesual. Principiul disponibilităţii


Cadrul procesual este stabilit de către reclamant, care menţionează în cererea de chemare în judecată persoanele cu care înţelege să se judece şi obiectul cererii, adică ceea ce pretinde.

Instanţa nu poate introduce, în procesul civil, din oficiu, o altă persoană; posibilitatea de a lărgi sfera subiectivă a procesului o au numai părţile.

(Decizia nr. 377 din 13 martie 2002 – Secţia a V-a comercială)

Prin cererea înregistrată sub nr. 1861/2001 la Tribunalul Teleorman, reclamanta Banca X, prin lichidator, a chemat-o în judecată pe pârâta S.C. “C.”, solicitând instanţei obligarea acesteia la plata unei sume cu titlu de despăgubiri.

Prin Sentinţa civilă nr. 1688 din 26.11.2001, pronunţată de Tribunalul Teleorman, a fost respinsă, ca nefondată, acţiunea reclamantei.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamanta nu a invocat faptul că executarea lucrărilor imobiliare s-a datorat neîndeplinirii de către pârâtă a obligaţiei de predare a imobilului cu dotările şi funcţionalităţile conform destinaţiilor.

De asemenea, instanţa de fond a reţinut că, potrivit art. 1447 din Codul civil, locatarul are în sarcină să efectueze reparaţiile locative, care sunt reparaţii mici în scopul întreţinerii imobilului, şi nicidecum reparaţiile capitale care sunt în sarcina proprietarului, iar pe de altă parte cuantumul despăgubirilor, contestat de către pârâtă, nu a fost dovedit, cu atât mai mult cu cât actele invocate de către reclamantă nu îi sunt opozabile.

împotriva Sentinţei civile nr. 1688 din 26.11.2001, pronunţată de Tribunalul Teleorman, a declarat recurs Banca X, prin lichidator, criticând sentinţa recurată în sensul că:

Instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra întregii cereri de chemare în judecată, în sensul că pentru elucidarea şi rezolvarea corectă a cauzei trebuia introdusă în cauză şi S.C. “M.” S.R.L.

în conformitate cu dispoziţiile art. 308 pct. 2 din Codul de procedură civilă, intimata-pârâtă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea reţine că recursul este nefondat.

Critica recurentei, în sensul că nu a fost introdusă în cauză şi S.C. “M.” S.R.L., a fost înlăturată, deoarece procesul civil este caracterizat de disponibilitate, respectiv limitele cererii sunt determinate de reclamant, el fiind cel care stabileşte cadrul procesual, persoanele care sunt chemate în judecată şi obiectul, adică ceea ce pretinde prin cerere.

Din înscrisurile existente la dosarul cauzei nu rezultă că recurenta-reclamantă a formulat cerere de introducere în cauză a S.C. “M.” S.R.L., deşi avea cunoştinţă că aceasta era noua proprietară.

Având în vedere considerentele arătate, Curtea, în baza dispoziţiilor art. 312 din Codul de procedură civilă, a respins recursul ca nefondat, instanţa de fond făcând o corectă aplicare a dispoziţiilor legale în funcţie de situaţia de fapt existentă.