Litigii evaluabile, Acţiune. Acţiune în nulitate donaţie. Incidenţa art.2821 cod procedură civilă.


 

Potrivit art.2821cod procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin art.1 pct.40 din Legea 219/2005, nu sunt supuse apelului hotărârile judecătoreşti date în primă instanţă în cererile introduse pe cale principală, privind litigii al  căror obiect are o valoare de până la un miliard de lei inclusiv,  atât în materie civilă, cât şi în materie comercială.

Textul menţionat are în vedere toate acţiunile cu caracter patrimonial calificate ca atare de doctrina şi jurisprudenţa civilă, în principal prin faptul  că  obiectul lor priveşte în mod direct o valoare patrimonială, ori un act juridic al cărui obiect este un drept evaluabil în bani.

Acţiunea în constatare nulitate absolută a actului de donaţie este o acţiune cu caracter patrimonial,  având un conţinut economic, şi-n atare situaţie, este supusă reglementărilor prevăzute expres în art.2821c.pr.civilă.

Prin sentinţa civilă nr.785 din 13 aprilie 2006, pronunţată de Judecătoria Tg.Jiu, în dosarul nr.782/2005, a fost respinsă acţiunea formulată de reclamantul B.C.V. pentru constatare nulitate absolută act, împotriva pârâtei G.M.

S-a constatat că actul de donaţie este legal şi temeinic, încheiat în formă autentică ad – validitatem, fiind semnat atât de donator , cât şi de donatar, existând consimţământul ambelor părţi şi voinţa de a se produce înstrăinarea bunurilor din act .

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel părţile, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Reclamantul a susţinut că actul de donaţie este nul absolut, pentru lipsa cauzei , în sensul art.966 Teza I , fiind o obligaţie fără cauză, raportat la art. 948 pct.4 Cod civil.

În acest sens, a arătat că părţile au încheiat actul nu cu scopul şi intenţia de a transmite dreptul de proprietate, ci cu scopul de a nu fi naţionalizat ,urmare intrării în vigoare a Legii nr.9/1968.

Cu referire la simulaţie, apelantul reclamant a invocat că actul de donaţie este simulat, el ascunzând în realitate un act fictiv, fapt ce nu a fost analizat de instanţă şi mai mult, s-a invocat că autorul nu a avut intenţia de a gratifica pe donatar, respectiv pârâta, donaţia fiind fictivă, reprezentând un act simulat.

Pârâta , prin apelul declarat, a criticat sentinţa cu referire la neacordarea cheltuielilor de judecată de 300 RON , de către instanţa de fond.

Prin decizia civilă nr.670 din 31 octombrie 2006, Tribunalul Gorj a respins ca nefondate apelurile declarate de apelantul reclamant B.C.V. şi apelanta pârâtă G.M.

A fost obligat apelantul reclamant la 200 lei RON cheltuieli de judecată, către apelanta pârâtă.

S-a reţinut că în cauză a fost încheiat un act de donaţie autentic şi transcris, îndeplinind toate formele de validitate impuse de Codul civil  şi analizate de instanţa de fond.

Mai mult, autorul şi-a manifestat voinţa de donator , de transmitere a proprietăţii imobilului casă de locuit donatarei, actul reprezentând voinţa părţilor, cauza fiind certă, licită , vizând transmiterea proprietăţii imobilului către pârâtă, nesubzistând nici un caz de nulitate absolută a acestui act de donaţie  încheiat între părţi.

Cu privire la apelul formulat de apelanta pârâtă , instanţa de apel a reţinut că aceasta nu a făcut dovada cheltuielilor de judecată pretinse, situaţie în care apelul său a fost respins ca nefondat.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamantul B.C.V. şi pârâta G.M., criticând-o pentru nelegalitate.

Instanţa de recurs, din oficiu, a pus în discuţia părţilor în baza art. 306 alin.2 Cod pr.civilă , necompetenţa tribunalului de a se pronunţa ca instanţă de apel şi competenţa de soluţionare a recursurilor, în raport de dispoziţiile art. 299 raportat la art. 2821 Cod pr.civilă.

Faţă de această situaţie, Curtea constată că în cauză competenţa de soluţionare a recursurilor revine Tribunalului Gorj, având în vedere următoarele considerente:

Potrivit art. 2821 Cod pr.civilă, astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct.40 din Legea nr.219/2005, nu sunt supuse apelului hotărârile judecătoreşti date în primă instanţă în cererile introduse pe cale principală, privind litigii al căror obiect are o valoare de până la un miliard lei inclusiv , atât în materie civilă, cât şi în materie comercială.

Textul menţionat are în vedere toate acţiunile cu caracter patrimonial calificate ca atare de doctrina şi jurisprudenţa civilă , în principal prin faptul că obiectul lor priveşte în mod direct o valoare patrimonială,ori un  act juridic al cărui obiect este un drept evaluabil în bani.

Acţiunea în constatarea nulităţii absolute a actului de donaţie este o acţiune cu caracter patrimonial, având un conţinut economic , şi-n atare situaţie, este supusă reglementărilor prevăzute expres în art.2821 Cod pr.civilă.

Cum în speţă , prin acţiunea introductivă s-a solicitat constatarea nulităţii absolute a actului de donaţie autentificat de Notariatul de Stat Tg.Cărbuneşti sub nr.1027/1968, iar valoarea donaţiei estimată de reclamant este sub 1 miliard lei, în cauză devin incidente dispoziţiile art.2821 Cod pr.civilă, hotărârea instanţei de fond fiind supusă doar recursului.

Tribunalul Gorj , investit cu soluţionarea apelurilor declarate de reclamant şi pârâtă , trebuia să pună în discuţia părţilor caracterizarea corectă a căii de atac.

În ceea ce priveşte competenţa de soluţionare a recursului, în conformitate cu prevederile art.299 Cod pr.civilă , aceasta revine instanţei superioare celei care a pronunţat hotărârea atacată.

În condiţiile în care sentinţa a fost pronunţată de Judecătoria Tg.Jiu, competenţa de soluţionare a recursurilor declarate în cauză , revine Tribunalului Gorj.

Având în vedere situaţia expusă , în baza art. 312 Cod pr.civilă , raportat la art.304 pct.3 Cod pr.civilă, se vor admite recursurile declarate de reclamant şi pârâtă, se va casa decizia criticată şi se va trimite cauza Tribunalului Gorj, pentru judecarea recursurilor.

3