Opoziţia la executare. Stabilirea competenţei materiale


În conformitate cu dispoziţiile art. 62 alin. 2 şi alin. 3 din Legea nr. 58/1934 modificată, opoziţia la se judecă de către judecătorie.

O. G. nr. 55/1999privind litigiile în legătură cu creanţele bancare neperformante preluate la datoria publică, deşi prevede o procedură specială, nu conţine dispoziţii care să modifice sau să abroge prevederile art. 62 din legea menţionată, cu privire la competenţa de judecată.

(Secţia comercială, decizia nr. 7638 din 14 decembrie 2001)
Judecătoria Bacău prin sentinţa civilă nr. 8467 din 7 octombrie 1997 a respins ca nefondată opoziţia la executare formulată în temeiul art. 62 şi art. 63 din Legea nr. 58/1934 de Societatea de Investiţii financiare „M.“ din Bacău, împotriva somaţiei ia executare emisă de „B.“ S. A. sucursala Bacău, şi a dispus eliberarea de obligaţia de plată a biletelor la ordin şi suspendarea executării lor.

Tribunalul Bacău, prin decizia nr. 776 din 23 martie 1998, a respins apelul reclamantei considerând opoziţia la executare nefondată.

Curtea de Apel Bacău, prin decizia nr. 123 din

29 octombrie 1990 a admis recursul reclamantei, a desfiinţat sentinţa primei instanţe şi a casat decizia, potrivit dispoziţiilor art. 39 din O. G. nr. 55/1999 conform cărora litigiile în curs în legătură cu creanţele bancare cedate A. V. A. B. se vor soluţiona cu aplicarea procedurii prevăzute în ordonanţă.

Or, motivează curtea de apel, art. 8 din ordonanţă prevede că cererile de orice natură privind realizarea creanţelor bancare neperformante preluate la datoria publică sunt de competenţa curţii de apel în primă instanţă.

Judecând cauza, prin sentinţa civilă nr. 7 din 22 noiembrie 1999, Curtea de Apel Bacău a admis
opoziţia la executare formulată deS. I. F.„M.“S. A., a constatat nulitatea biletelor la ordin emise de bancă în favoarea A. V. A. B. şi a exonerat de plată pe oponentă, suspendând executarea biletului la ordin până la rămânerea definitivă a hotărârii.

Pârâta a declarat recurs, susţinând că biletele la ordin sunt valabile din punct de vedere formal, întrucât au fost semnate de o persoană împuternicită.

Recursul este fondat.

în conformitate cu prevederile art. 62 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 58/1934 modificată, opoziţia la executare se judecă de judecătorie, hotărârea fiind supusă apelului.

Prevederile acestui articol nu au fost înlocuite prin dispoziţiile art. 39 coroborat cu art. 8 din O. G. nr. 55/1999 privind executarea silită a creanţelor bancare neperformante preluate la datoria publică internă.

Ca atare, în mod greşit curtea de apel a judecat cauza în primă instanţă în temeiul art. 8 din O. G. nr. 55/1999 în vigoare la acea dată.

în consecinţă, recursul a fost admis, sentinţa a fost casată şi cauza trimisă Curţii de Apel Bucureşti spre rejudecare.