Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei la data de 17.02.2015 sub nr. 15098/299/2015, creditoarea G.H.P.R. SA a solicitat, în contradictoriu cu debitoarea H.S. SRL emiterea ordonanţei de plată prin care aceasta să fie obligată la plata către creditoare a sumei 83929,66 lei reprezentând servicii prestate şi 11772,74 lei reprezentând penalităţi de întârziere, cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii creditoarea a învederat instanţei faptul că a încheiat cu debitoarea contractul nr. GHPR 392/2013 având ca obiect prestarea de servicii de consultanţă specializată şi asistenţă în domeniul relaţiilor publice, conceperea, organizarea şi derularea de evenimente. În urma derulării relaţiilor contractuale, creditoarea a emis 10 facturi exigibile neachitate de debitoare.
Conform clauzelor contractului menţionat, creditoarea a arătat că părţile au convenit, în caz de întârziere în achitarea sumelor datorate, perceperea unor penalităţi în cuantum de 0,05% pe zi de întârziere, rezultând astfel, conform fişei de debit suma de 11772,74 lei.
În drept creditoarea a invocat prevederile art. 1013 din Cpc.
În dovedirea cererii creditoarea a depus următoarele înscrisuri: somaţie (fila 22), contract nr. GHPR 392/2013 (filele 6-9), sumarizare (fila 23), facturi(filele 10-19), fişă debit (fila 23).
Debitorul, legal citat în conformitate cu prevederile art. 1018 alin. 1-3 Cod proc. civilă, nu a depus întâmpinare şi nici nu s-a prezentat în instanţă pentru a-şi face apărări.
Analizând actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
Între părţi s-a încheiat contractul nr. GHPR 392/2013 având ca obiect prestarea de servicii de consultanţă specializată şi asistenţă în domeniul relaţiilor publice, conceperea, organizarea şi derularea de evenimente. În executarea acestui contract creditoarea a emis facturi pentru serviciile prestate.
Sub aspectul admisibilităţii procedurii, în conformitate cu art. 1013 Cpc conform căruia prevederile titlului IX se aplică crenţelor certe, lichide şi exigibile, constând în obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate de un profesionist şi o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris însuşit de părşi prin semnătură, orin în alt mod admis de lege, instanţa constată procedura admisibilă, astfel:
Obiectul litigiului constă în plata unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, respectiv contractul nr. GHPR 392/2013.
Creditoarea deţine o creanţă ce constă în plata unei sume de bani, respectiv suma de 83929,66 lei şi penalităţi în cuantum de 11772,74 lei.
Sub aspectul caracterului cert al creanţei, conform art. 662 alin.2 Cpc creanţa este certă când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu. Instanţa constată că în cauză creanţa este certă, ea rezultă din prevederile contractuale fiind datorate atât o sumă lunară (retainer fee) conform art. 3 din contract şi cât costurile organizării evenimentelor.
Sub aspectul caracterului lichid, conform art. 662 alin.3 Cpc creanţa este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conţine elementele care permit stabilirea lui. Instanţa constată că, în cauză, creanţa este lichidă ea având ca obiect plata unor sume de bani pentru serviciile prestate, atât ca retainer fee, sumă lunară fixă cât şi ca servicii prestate şi individualizate prin facturi.
Sub aspectul exigibilităţii, art. 662 alin.4 Cpc prevede că creanţa este exigibilă dacă obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată. Instanţa constată sumele datorate de debitoare ca fiind exigibile, astfel, conform art. 4.1 din contract debitoarea avea obligaţia de a achita suma facturată în termen de 7 zile calendaristice de la recepţionării . În raport de data scadentă calculată în modalitatea anterior menţionată pentru fiecare factură (fila 23), instanţa constată că creanţa este exigibilă.
Instanţa constată că art. 1548 C. civ. prevede o prezumţie de vină în sarcina debitoarei prin simplul fapt al neexecutării unei obligaţii contractuale, prezumţie relativă, care, însă, în cauză, nu a fost răsturnată de către aceasta.
Totodată, instanţa reţine că din înscrisurile administrate în cauză creditoarea a făcut dovada existenţei unui contract valabil şi a executării propriilor obligaţii, afirmând în acelaşi timp neexecutarea obligaţiilor de către debitoare.
Debitoarea, deşi avea sarcina de a dovedi că şi-a executat propriile obligaţii, nu a depus niciun înscris şi nu a administrat nicio probă din care să rezulte că a achitat în întregime şi în termen obligaţiile în cauză, fapt care va avea ca şi efect rămânerea în fiinţă a prezumţiei relative a neachitării datoriilor. Astfel prin coroborarea considerentelor expuse cu dispoziţiile art. 1018 alin. 3 C.pr.civ. potrivit căruia instanţa poate aprecia nedepunerea întâmpinării de către pârât ca fiind o recunoaştere a pretenţiilor creditorului instanţa o va obliga pe debitoare la plata sumei de 83929,66.
În ceea ce priveşte capătul de cerere referitor la acordarea penalităţilor de întârziere convenţionale, în conformitate cu art. 4.3 din contract, instanţa constată că acest capăt de cerere este întemeiat, faţă de considerentele anterior menţionate. Cuantumul acestora rezultă din fişa de debit depusă la fila (23) instanţa urmând să oblige debitoarea şi la plata sumei de 11772,74 cu titlu de penalităţi de întârziere.
În temeiul art. 453 alin. 1 Cod proc. civilă, având în vedere soluţia de admitere a cererii de emitere a ordonanţei de plată şi constatând culpa procesuală a debitoarei, o va obliga pe aceasta la plata cheltuielilor de judecată angajate de creditoare, în cuantum de 200 de lei, constând în taxă judiciară de timbru .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite cererea privind emiterea ordonanţei de plată formulată de creditoarea G.H.P.R. SA cu sediul în …, în contradictoriu cu debitoarea H.S. SRL cu sediul în …
Obligă debitoarea să plătească creditoarei suma de 83929,66 lei reprezentând contravaloare servicii şi 11772,74 lei reprezentând penalităţi de întârziere, în termen de 30 de zile de la data comunicării prezentei hotărâri.
Obligă pe debitoare la plata către creditoare a sumei de 200 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru .
Cu drept de cerere în anulare pentru debitor în termen de 10 zile de la data comunicării prezentei hotărâri. Cererea se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23.03.2015.
