Prin sentinţa nr.669 din 16 octombrie 2008, pronunţată de judecătorul-sindic, s-a respins planul de reorganizare propus de debitoarea SC E C SRL şi s-a acordat termen la data de 6 noiembrie 2008 pentru a se pune în discuţie cererea de trecere la faliment, formulată de administratorul judiciar N SPRL.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul-sindic a reţinut că debitoarea SC E C SRL CALAFAT a formulat contestaţie la cererea de deschidere a procedurii la data de 07.07.2005, susţinând că nu se află în insolvenţă. Contestaţia a fost respinsă prin sentinţa nr.217 din 03 mai 2007, rămasă irevocabilă prin respingerea recursului la Curtea de Apel Craiova. Ca urmare, cererea prin care debitoarea a propus un plan de reorganizare este inadmisibilă, în raport de dispoziţiile art.33 alin. 2 şi 6 şi ale art.94 alin. 1 din Legea nr.85/2006.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs debitoarea arătând că administratorul judiciar desemnat în cauză a susţinut, încă de la deschiderea procedurii, intenţia de reorganizare, astfel încât a propus planul de reorganizare întocmit de experţii debitoarei şi l-a comunicat creditorilor.
Curtea a găsit recursul nefondat, pentru următoarele considerente:
Susţinerea recurentei referitoare la faptul că planul de reorganizare depus în cauză este propus şi ştampilat de administratorul judiciar este lipsită de suport.
Dimpotrivă, Curtea constată că raportul de evaluare şi planul de reorganizare depuse la data de 28.07.2008, sunt parafate şi semnate de debitoare prin asociaţi şi semnate de expertul evaluator MN, fără a purta vreo semnătură sau parafă din partea administratorului judiciar N SPRL.
Potrivit consemnărilor făcute în încheierea din 18.09.2008, judecătorul-sindic a luat act că s-a propus un plan de reorganizare din partea debitoarei şi a dispus înregistrarea acestui plan la grefa tribunalului, precum şi citarea debitorului, a administratorului judiciar şi a creditorilor, în conformitate cu dispoziţiile art.98 alin. 1 şi 2 din Legea nr.85/2006.
În procesul verbal al adunării generale a creditorilor, încheiat de administratorul judiciar la data de 17.09.2008, s-a consemnat că se examinează planul de reorganizare propus de debitoare şi aceeaşi menţiune apare în adresa de la fila nr.624 emisă de administratorul judiciar către creditoarea DGFP DOLJ, precum şi în raportul întocmit de N SPRL la data de 16.10.2008.
De altfel, la fond, reprezentantul administratorului judiciar a formulat concluzii de respingere a propunerii planului de reorganizare ca inadmisibilă, potrivit dispoziţiilor art.33 din Legea nr.85/2006, motivat de faptul că debitoarea a contestat starea de insolvenţă, aşa cum rezultă din consemnările făcute în hotărârea recurată, cu privire la cuvântul părţilor.
Cu prilejul dezbaterii pe fond a recursului, reprezentantul administratorului judiciar a precizat, de asemenea, că planul de reorganizare a fost întocmit şi propus exclusiv de către parte, fără acordul practicianului în insolvenţă.
În aceste condiţii, Curtea constată că în speţă nu îşi găsesc aplicarea dispoziţiile legale invocate de recurentă, ale art.94 alin. 1 lit. b, respectiv art.59 alin. 2 din Legea nr.85/2006, referitoare la condiţiile în care administratorul judiciar poate propune un plan de reorganizare, ci prevederile art.94 alin. 1 lit. a, potrivit cărora debitorul are posibilitatea de a propune reorganizarea activităţii sale în termen de 30 de zile de la afişarea tabelului definitiv de creanţe, precum şi ale art.33 alin. 2 din Legea nr.85/2006, conform cărora „ dacă debitorul contestă starea de insolvenţă, iar contestaţia sa este ulterior respinsă, el nu va mai avea dreptul să solicite reorganizarea judiciară”.
Ca urmare, judecătorul-sindic a apreciat în mod just că propunerea debitoarei de reorganizare a activităţii este inadmisibilă, deoarece a formulat contestaţie la cererea de deschidere a procedurii, iar contestaţia sa a fost respinsă prin sentinţa nr.217 din 03.05.2007
Soluţionarea cererii debitoarei pe cale de excepţie, ca inadmisibilă, face de prisos cercetarea în fond a pricinii, respectiv a apărărilor debitoarei referitoare la conţinutul planului propus ori la activitatea administratorului judiciar.
Faţă de considerentele expuse, Curtea a respins recursul ca nefondat, potrivit dispoziţiilor art.312 alin. 1 C.p.civ.
