Prin cererea adresată Judecătoriei O. şi înregistrată sub nr. … la data de 14.08.2013, petenta B.E. – PFA a formulat plângere contravenţională împotriva procesului verbal de constatare a contravenţiei seria ANPC, nr. …, încheiat la data de 31.07.2013, prin care a solicitat anularea acestuia, exonerarea de plata amenzii şi înlăturarea măsurii complementare, iar în subsidiar înlocuirea sancţiunii amenzii contravenţionale cu sancţiunea avertisment.
În motivarea plângerii, a arătat că în urma unui control, efectuat la data de 26.07.2013, între orele 17,30-20,30 concomitent, de către Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor M., împreună cu DSP M., ISU Drobeta M., IPJ M. şi Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean M., la sediul societăţii din O., str. …, unde funcţiona Pensiunea Casa de vacanţă W., s-a întocmit procesul verbal de constatare a contravenţiilor seria ANPC nr. … de către Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor M., la data de 31.07.2013, prin care a fost sancţionată cu amendă contravenţională în sumă de 25.000 lei şi s-a propus măsura complementară închiderea temporară pe o perioadă de cel mult 6 luni a pensiunii şi remedierea deficienţelor, pentru încălcarea dispoziţiilor art. 26 alin. 1 şi ale art. 7 lit. c liniuţa a 4-a din OG 21/1992.
A mai arătat că data săvârşirii contravenţiilor a fost consemnată 16-17.07.2013, 19-21.2013, iar data constatării faptelor 26.07.2013, ora 19,45, învederând că nu a săvârşit contravenţiile reţinute în procesul verbal, concluziile agenţilor constatatori fiind nereale şi neconforme cu realitatea. În acest sens, a precizat că la aceeaşi dată şi în aceeaşi locaţie s-a efectuat şi un control din partea Direcţiei de Sănătate Publică M., ocazie cu care s-a constatat că spaţiile de cazare sunt curate, dotate cu mobilier, cazarmament corespunzător, anexele sanitare sunt curate, igienizate, se asigură materiale de curăţenie şi produse în cantităţi suficiente.
A mai susţinut petenta că prezumţia de veridicitate a procesului verbal contestat a fost răsturnată prin proba contrară pe care a făcut-o, dovedind o altă situaţie de fapt decât cea descrisă de agenţii constatatori.
În ceea ce priveşte lipsa autorizaţiei de funcţionare şi a certificatului de clasificare, a precizat că acestea se eliberează de Direcţia Generală Control şi Autorizare din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Turism, după ce verifică la faţa locului îndeplinirea criteriilor de clasificare, iar în urma cererii acesteia nu a fost informată în sensul că ar fi necesare informaţii suplimentare.
În drept, şi-a întemeiat plângerea pe dispoziţiile art. 21 alin.1 din Constituţia României, art. 62 şi art. 64 din OG nr. 21/14992 privind protecţia consumatorilor, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 31 şi urm. din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată prin Legea nr. 180/2002, cu completările şi modificările ulterioare.
În dovedirea cererii a solicitat proba cu înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 RON, cf art. 19 din OUG nr. 80/2013.
A anexat plângerii copie de pe procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria ANPC nr. … din data de 31.07.2013 (fila 5), procesul verbal al DSP M. (fila 8), afiş Tabăra Internaţionala de Pictura Danubius Art O. 2013 (fila 10), impresiile participanţilor la tabără (filele 11-14), extras registru unic de control (filele 15-16), dovada transmiterii cererii de clasificare către DGCA (fila 17), chitanţă taxa de timbru (fila 4).
Intimata a depus întâmpinare la data de 04.10.2013, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenţionale ca netemeinică şi nelegala.
În motivare, a arătat că a desfăşurat o acţiune de control la punctul de lucru al petentei, ca urmare a sesizărilor FR …/16.07.2013 şi FR …/16.07.2013.
S-a procedat la efectuarea controlului de o echipă de comisari la pensiunea petentei şi s-a constatat că întreaga capacitate de cazare era ocupată, că pensiunea avea afişată la loc vizibil „CASA DE VACANTA W.” şi mai multe abateri. S-a mai constatat, a precizat intimata, că operatorul economic presta servicii de cazare turistică fără a fi autorizat de către Ministerul Turismului şi că pensiunea nu deţinea certificate de clasificare conform art. 1 din HG 1267/2010, nerespectarea condiţiilor minime obligatorii în pensiunile turistice. Pensiunea W. este o pensiune de 2 stele şi oferă şi servicii de masă
A mai arătat că potrivit art. 2 pct. 3 din OG 21/1992, operatorul economic este persoana fizică sau juridică, autorizată, care în cadrul activităţii sale profesionale fabrică, importă, transportă sau comercializează produse ori părţi din acestea sau prestează servicii, iar conform aceluiaşi act normativ, aceştia răspund pentru încălcarea obligaţiilor ce le revin, astfel că reprezentanţii ANPC pot aplica sancţiuni pentru nerespectarea prevederilor legale operatorilor economici, PFA B.E. fiind subiectul sancţiunii contravenţionale.
În drept, şi-a întemeiat întâmpinarea pe art. 205-208 Cpc, prevederile OG 21/1992, OG 2/22001.
În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri.
A anexat FR…./16.07.2013 şi FR 0232/16.07.2013 (filele 37-38), pagina proprie internet Pensiunea W. (fila 39), procesul verbal seria ANPC nr. … (fila 40-42), decizia CRPC Regiunea S-V Oltenia nr. …/05.08.2013 (filele 43-44)
Petenta a depus răspuns la întâmpinare la data de 17.10.2013, prin care a arătat că intimata nu a combătut motivele de nelegalitate şi netemeinicie ale actului contestat dezvoltate în plângerea contravenţională. A precizat că cele două reclamaţii despre care intimata face vorbire sunt fictive, întocmite de persoane imposibil de verificat, controlul efectuat având drept unic scop intimidarea acesteia.
Cu privire la definiţia dată operatorului economic prin întâmpinare, petenta a precizat că aceasta este exactă, însă interpretarea este alta. În acest sens, petenta a învederat că poate fi sancţionată doar persoana fizică B.E. (autorizată să desfăşoare orice formă de activitate economică permisă delege, folosind în principal forţa sa de muncă) şi nu entitatea B.E. PFA, aşa cum s-a reţinut în procesul-verbal de contravenţie.
Sub aspectul probatoriului, instanţa a încuviinţat pentru ambele părţi proba cu înscrisuri, iar la termenul din data de 06.11.2013, petenta, prin avocat, a arătat că nu mai insistă în anularea sancţiunii complementare „închiderea temporară pe o perioadă de 6 luni a pensiunii Casa de vacanţă W.”.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine în fapt şi în drept următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenţie seria ANPC, nr. …, încheiat la data de 31.07.2013, petenta PFA B.E. a fost sancţionată contravenţional cu amendă în cuantum de 10 000 lei pentru încălcarea dispoziţiilor art. 26 alin. 1 din OG 21/1992 şi cu amendă în cuantum de 15000 lei pentru încălcarea dispoziţiilor art. 7 lit. c liniuţa a 4-a din acelaşi act normativ.
În esenţă, agenţii constatatori au reţinut că petenta presta servicii de cazare turistice fără a deţine autorizaţie provizorie de funcţionare şi certificate de clasificare. De asemenea, s-a mai reţinut că în conformitate cu sesizările primite, două persoane au fost cazate la pensiunea petentei, iar condiţiile nu au fost corespunzătoare, fiind mizerie pe jos, miros greu de suportat şi prosoapele erau murdare.
În drept, potrivit dispoziţiilor art. 34 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, instanţa va proceda la verificarea legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal de contravenţie contestate în prezenta cauză.
Pentru analiza legalităţii acestuia vor fi avute în vedere dispoziţiile art. 16 şi 17 din actul normativ menţionat anterior, în care sunt enumerate menţiunile pe care trebuie să le cuprindă procesul verbal de contravenţie şi stabilesc regimul nulităţii actului în cazul în care acestea lipsesc.
În ceea ce priveşte subiectul activ al contravenţiilor reţinute prin actul sancţionator, instanţa apreciază că în mod corect intimata a sancţionat petenta PFA B.E. pentru pretinsa săvârşire a acestora, întrucât aceasta are calitatea de operator economic în desfăşurarea activităţii sale, astfel cum acesta este definit prin art. 2 pct. 3 din OG 21/1992, şi anume persoana fizică, autorizată, care în cadrul activităţii sale (…) prestează servicii, iar obligaţiile legale pretins a fi fost încălcate îi reveneau operatorului economic prestator de servicii.
În continuare, instanţa constată că, în ceea ce priveşte fapta prevăzută la art. 7 lit. c liniuţa a 4-a reţinută în sarcina petentei, procesul-verbal de contravenţie este nelegal întocmit, sub aspectul datei săvârşirii faptei.
Astfel, instanţa observă că potrivit art. 17 din OG 2/2001, lipsa menţiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal, aceasta constatându-se şi din oficiu.
Din analiza procesului-verbal de contravenţie întocmit de intimată, se constată că la rubrica destinată datei săvârşirii faptelor sunt menţionate datele 16-17.07.2013 şi 19-21.07.2013, acestea fiind cele menţionate de către persoanele care au sesizat instituţia CJPC M. cu reclamaţii la adresa serviciilor de cazare de la pensiunea petentei, deşi pretinsele fapte contravenţionale au fost constatate la data de 26.07.2013.
Relativ la aceste împrejurări, instanţa apreciază că intimata, cu ocazia controlului efectuat la pensiunea petentei, nu putea constata că fapta de a nu asigura condiţii igienice şi condiţiile stabilite de producător, de actele normative în vigoare, precum şi cele specifice desfăşurării activităţii, prev. la art. 7 lit. c liniuţa a 4-a din OG 21/1992 şi reţinută în sarcina petentei a fost săvârşită anterior controlului, pe considerentul că aşa reiese din sesizările primite de turiştii ce ar fi fost cazaţi la pensiune în acea perioadă.
Dimpotrivă, intimata nu putea constata că la o dată anterioară efectuării controlului s-a săvârşit această faptă, trăgând concluzia că dacă la data controlului s-a constatat că petenta nu asigura servicii turistice adecvate, atunci înseamnă că nici la data menţionată de turiştii responsabili cu sesizările înregistrate de către intimată, petenta nu a asigurat condiţiile igienice şi pe cele stabilite de producător şi de actele normative în vigoare, astfel că data săvârşirii faptei este aceasta din urmă.
Instanţa apreciază că situaţia datei eronate echivalează cu lipsa datei, sancţionată de art. 17 din OG 2/2001 cu nulitatea procesului-verbal de contravenţie, întrucât dacă data înscrisă în actul sancţionator este greşită, data reală lipseşte, astfel că vătămarea contravenientului se prezumă, nulitatea fiind expresă.
În ceea ce priveşte fapta prevăzută la art. 26 alin. 1 din OG 21/1992 reţinută în sarcina petentei, procesul-verbal de contravenţie este de asemenea nelegal întocmit, din perspectiva principiului legalităţii ce guvernează încheierea actului sancţionator.
Astfel, instanţa observă că OG 21/1992 privind protecţia consumatorilor, sancţionează prin art. 26 alin. 1 comercializarea produselor şi prestarea serviciilor în locuri şi în spaţii neautorizate, contrar reglementărilor legale în vigoare, cu amendă contravenţională de la 1.000 lei la 10.000 lei (potrivit art. 50 alin. 1 lit. d din acelaşi act normativ).
Prin procesul-verbal de contravenţie contestat, s-a constatat că petenta presta servicii de cazare turistice fără a deţine autorizaţie provizorie de funcţionare şi certificate de clasificare.
Instanţa apreciază că fapta reţinută în sarcina petentei, astfel cum a fost descrisă anterior este reglementată de art. 15 lit. a din HG 1267/2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism, care prevede că desfăşurarea activităţii în structuri de primire turistice neclasificate sau neautorizate provizoriu constituie contravenţie. Totodată, această faptă este sancţionată de art. 16 alin. 1 lit. a din acelaşi act normativ cu amendă de la 40.000 lei la 50.000 lei.
Aşadar, OG 21/1992 privind protecţia consumatorilor, în baza căreia a fost sancţionată petenta, constituie cadrul general de reglementare în ceea ce priveşte prestarea serviciilor în locuri şi spaţii neautorizate, astfel că în situaţia în care un alt act normativ în vigoare, respectiv HG 1267/2010, conţine prevederi speciale, strict pe domeniul turistic, precum în cauza dedusă judecăţii, acest din urmă text legal va fi aplicabil.
Faţă de considerentele expuse, instanţa apreciază că sancţionarea petentei în baza unui alt act normativ decât cel aplicabil pretinsei fapte săvârşite atrage nulitatea absolută a procesului-verbal de contravenţie, fiind încălcat principiul legalităţii consacrat de dispoziţiile art. 1 ale OG 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.
În raport de cele argumentate anterior, instanţa urmează a admite plângerea contravenţională, a anula procesul-verbal de constatare a contravenţiei seria ANPC nr. … încheiat la data de 31.07.2013 şi a exonera petenta de plata amenzilor contravenţionale în cuantum de 10 000 lei şi 15 000 lei aplicate.
Sentinţa a rămas definitivă prin respingerea ca nefondat a apelului declarat de către intimată.
