R O M Â N I A
Cod operator 2445
JUDECATORIA TÂRGU JIU
JUDETUL GORJ
SECTIA CIVILA
SENTINTA CIVILA Nr. 9274/2012
Sedinta publica de la 25 Iunie 2012
Completul compus din:
PRESEDINTE SIMINA STAICU
Grefier ELENA CIOCAN
Pe rol fiind pronuntarea asupra rezultatului dezbaterilor ce au avut loc in sedinta publica din data de —- în cauza formulata de catre reclamanta -sc —-, în contradictoriu cu pârâta SC — având ca obiect pretentii.
La apelul nominal facut în sedinta publica, au lipsit partile.
Procedura legal îndeplinita din ziua dezbaterilor.
S-a facut referatul oral al cauzei de catre grefierul de sedinta, si constatând cauza in stare de judecata se pronunta urmatoarea hotarâre cu mentiunea ca încheierea de sedinta din data de18.06.2012 face parte integranta din prezenta.
JUDECATA
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Tg-Jiu sub nr. 18620/318/2011, reclamanta SC —a solicitat instantei ca, în contradictoriu cu pârâta sc—, sa dispuna obligarea acesteia la plata sumei de 6545 lei, reprezentând c/val facturilor emise pentru serviciile de transport neachitate, cu cheltuieli de judecata.
În motivarea cererii, s-a aratat ca între reclamanta si pârâta S.C. –s-au derulat raporturi comerciale, în baza comenzilor de transport si a conditiilor CMR, conform carora societatea reclamanta a efectuat servicii de transport în favoarea pârâtei, în perioada 04 – 31 decembrie 2008, pentru aceste servicii fiind emise facturile aferente.
Ca desi transporturile au fost efectuate, marfa a ajuns în conditii bune la destinatie, astfel cum rezulta din documentele de transport întocmite si predate în mod corespunzator de catre reclamanta, pârâta S.C. R– S.R.L. nu si-a respectat obligatia de plata, neachitând nici pâna în prezent plata cuvenita ce rezulta din urmatoarele facturi: factura fiscala CTSR721588 din 04.12.2008 (scadenta la data de 19.12.2008), în valoare de 1.487,50 lei; factura fiscala CTSR722081 din 10.12.2008 (scadenta la data de 25.12.2008). în valoare de 2.142,00 lei; factura fiscala CTSR722083 din 10.12.2008 (scadenta la data de 25.12.2008), în valoare de 3.570,00 lei; factura fiscala CTSR723500 din 31.12.2008 (scadenta la data de 15.01.2009) în valoare de 833,00 lei.
S-a mai aratat ca referitor la valoarea primei facturi, urmare a solutionarii cererii de emitere a ordonantei de plata formulata, ce a facut obiectul dosarului nr. 22463/318/2010 pe rolul Judecatoriei Târgu Jiu, prin sentinta comerciala nr. 130/01.02.2011 instanta a admis în parte cererea de emitere a ordonantei de plata, fiind obligata pârâta debitoare la plata sumei de 1.487,50 lei, pentru restul sumelor cuprinse în celelalte trei facturi neachitate urmând a se folosi calea dreptului comun, fapt pentru care s-a formulat prezenta cerere.
S-a învederat instantei faptul ca, desi ordonanta de plata pentru suma de 1.487,50 lei trebuia executata de debitoare în termen de 20 de zile de la comunicare, nici pâna în prezent aceasta nu si-a onorat obligatia stabilita de instanta, atitudine incorecta, de care pârâta a dat de astfel dovada pe tot parcursul derularii relatiilor comerciale cu privire la toate sumele corect facturate ca urmare a efectuarii serviciilor de transport conform comenzilor acesteia si conditiilor CMR.
Se arata de asemenea ca marfa transportata în baza comenzilor înaintate de pârâta a ajuns în conditii foarte bune la destinatarii indicati de aceasta, fapt care rezulta fara putinta de tagada din documentele de transport însotitoare, documente de transport care poarta toate semnaturile si stampilele necesare, inclusiv pe cele ale pârâtei, neexistând niciun fel de mentiuni sau rezerve notate în scrisorile de transport cu privire la marfa transportata (a se vedea în acest sens comanda nr. 8988/14.11.2008 si scrisoarea de transport nr. 1045, comanda fara numar din data de 10.09.2008 si scrisoarea de transport nr. 000063, comanda fara numar din data de 08.09.2008 si scrisoarea de transport nr. 000062).
S-a mentionat faptul ca s-a încercat în repetate rânduri recuperarea debitului pe cale amiabila, însa pârâta nu s-a aratat dispusa de a executa obligatia ce-i incumba astfel ca a fost convocata la conciliere directa, acest demers ramânând însa fara rezultat, ulterior fiind urmata calea ordonantei de plata în temeiul OUG 119/2007, solutionata prin sentinta comerciala nr. 130/01.02.2011 mai sus indicata.
Fata de îndeplinirea conditiilor prevazute de art. 7201 din c.pr.civ , s-a solicitat sa se aiba in vedere faptul ca, în cazul în care creditorul introduce o cerere de chemare în judecata potrivit dreptului comun în materie comerciala, dupa ce a epuizat procedura ordonantei de plata, nu se mai impune sa efectueze încercarea de conciliere directa valabila, scopul acestei încercari fiind deja atins în cadrul actiunii având ca obiect ordonanta de plata.
A mai aratat reclamanta ca în ceea ce priveste încalcarea de catre pârâta a normelor legale care impun acesteia o conduita corecta în raporturile juridice în cadrul carora se obliga, potrivit art. 970 din vechiul Cod civil, “Conventiile trebuie executate cu buna-credinta”, iar conform art. 1073 din acelasi cod “Creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exacta a obligatiei, si în caz contrar are dreptul la dezdaunare”. Aceleasi prevederi sunt preluate în , care la I. 1170 prevede ca “Partile trebuie sa actioneze cu buna-credinta atât la negocierea si încheierea contractului, cât si pe tot timpul executarii sale”, iar la art. 1350 ca “Orice persoana trebuie sa îsi execute obligatiile pe care le-a contractat (2) Atunci când, fara justificare, nu-si îndeplineste aceasta îndatorire, ea este raspunzatoare de prejudiciul cauzat celeilalte parti si este obligata sa repare acest prejudiciu, în conditiile legii.”.
Având în vedere prevederile legale citate, reclamanta a apreciat ca este îndreptatita sa solicite obligarea S.C. –S.R.L. la plata contravalorii facturilor mai sus mentionate.
În drept, cererea a fost întemeiata pe dispozitiile art. 969 si urm., 1073 din vechiul cod civil, art. 1170 si 1350 din noul Cod civil.
În sustinerea cererii, s-a solicitat proba cu înscrisuri, precum si orice probe ce vor rezulta ca necesare si utile cauzei din dezbateri si s-au depus la dosar facturile fiscale mentionate în cuprinsul prezentei, documente de transport aferente facturilor, fisa client, convocarea la conciliere, sentinta comerciala nr.130/01.02.2011 pronuntata de Judecatoria Tg-Jiu, dovada achitarii taxei de timbru , timbru judiciar si extras privind sediul pârâtei .
Pârâta , legal citata, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiata , obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de derularea prezentului litigiu.
S-a aratat ca anterior prin întâmpinarea si concluziile depuse în dosarul nr. 22463/318/2010, ce a avut ca obiect ordonanta de plata, între aceleasi parti, s-a învederat ca facturile fiscale la care face trimitere reclamanta nu le-au fost comunicate si nu au fost însusite la plata.
Cu privire la factura fiscala CTSR din 10.12.2008, in valoare de 2142 lei s-a aratat ca a fost emisa in mod eronat catre pârâta, beneficiarul fiind SC — SRL, ca prin comanda care a facut-o catre reclamanta a indicat in mod clar ca va achita numai suma de 833 lei din contravaloarea totala a transportului , diferenta fiind achitata de cele doua societati beneficiare, respectiv SC — SRL si SC — SRL .
S-a mai mentionat ca factura fiscala CTSR 722083 din 10.12.2008 în valoare de 3570 lei a fost emisa in urma unei comenzi care nu a fost facuta de societatea pârâta, precizându-se ca aceasta comanda nu este semnata si nici stampilata iar transportul nu a fost efectuat în beneficiul sau.
A marturisit pârâta prin aceiasi întâmpinare ca în data de 14.11.2008 prin comanda 8986 a solicitat un camion pe ruta — , în sa achitarea contravalorii transportului respectiv revenea beneficiarului , respectiv SC — SRL, mentiunea ca se achita de catre SC —SRL fiind inserata ulterior momentului semnarii.
În ceea ce priveste CMR nr.0000063 s-a aratat ca este stampilat in alb, celelalte rubrici nefiind completate.
Prin raspunsul la întâmpinare, reclamanta a aratat ca în data de 08.09.2008, prin comanda fara numar semnata si stampilata de pârâta, s-a comandat un transport cu descarcari multiple, respectiv la Focsani (indicând ca si destinatar pe S.C. S– S.R.L.) si Babadag (indicând ca si destinatar pe S.C. — S.R.L.). Comanda a fost acceptata de catre societatea —, fapt ce rezulta din subcontractarea transportului catre carausul S.C. — SRL., conform mentiunilor din scrisoarea de transport aferenta (CMR 000062).
Astfel cum se poate observa din scrisoarea de transport, aceasta cuprinde toate semnaturile si stampilele necesare, care confirma ducerea la îndeplinire a contractului.
Din acest transport, din cauza unei erori a debitoarei, marfa care trebuia descarcata la Focsani a fost refuzata de client, astfel cum reiese din adresa nr. 210/21.10.2008 transmisa societatii de catre S.C. — S.R.L. din Focsani , împrejurare care a dus la o noua comanda din partea pârâtei, emisa la data de 10.09.2008, pentru aducerea marfii gresit expediata de pârâta înapoi în facilitatea de depozitare a acesteia. Desi pe aceasta a doua comanda nu se observa numarul si nici semnatura si stampila pârâtei, scrisoarea de transport susmentionata, aferenta transporturilor efectuate poarta toate însemnele necesare (semnaturi si stampile), pentru a face dovada incontestabila si deplina a faptului ca transportul s-a realizat, în conditiile de pret stabilite si impuse de însasi societatea pârâta.
Drept urmare, faptul ca, ulterior comenzii din data de 08.09.2008 emisa de pârâta, dintr-o greseala evidenta a acesteia, marfa a fost refuzata de catre destinatarul S.C. —din Focsani, nu îi poate fi imputat reclamantei, cu atât mai mult cu cât pârâta nu se poate folosi de propria culpa pentru a se sustrage obligatiei de plata.
S-a mai aratat ca de altfel, reaua credinta a pârâtei, precum si intentia acesteia de a induce în eroare instanta, prin prezentarea eronata a situatiei de fapt raportat la înscrisurile din dosar, rezulta si din împrejurarea ca aceasta, în conditiile în care, în cauza având ca obiect ordonanta de plata, instanta a obligat-o în mod irevocabil la plata sumei de 1.487,50 lei, ca urmare a efectuarii transportului solicitat în baza comenzii nr. 8988/14.11.2008, în prezenta cauza pârâta reiterând sustinerile referitoare la suma pentru care exista deja autoritate de lucru judecat, încercând sa redea o aparenta de culpa a reclamantei.
În ceea ce priveste interpretarea înscrisurilor depuse în sustinerea cererii , s-a mentionat de catre reclamanta sa fie avute în vedere dispozitiile art.1956 din Codul civil, potrivit carora “Contractul de transport se dovedeste prin documente de transport, precum scrisoare de trasura, recipisa de bagaje, foaie de parcurs, conosament, tichet ori legitimatie de calatorie sau altele asemenea, de la caz la caz”.
Analizând întreg probatoriu administrat in cauza, instanta retine ca între cele doua societati comerciale ce constituie parti ale acestui dosar, au existat relatii comerciale, constând în efectuarea de transport marfa de catre societatea SC — SRL pe baza comenzilor facute de catre SC —- TG-Jiu.
Prin actiunea introductiva reclamanta a investit instanta cu o cerere in pretentii, solicitând obligarea pârâtei SC — SRL TG-Jiu la plata contravalorii a trei facturi emise la sfârsitul anului 2008 , respectiv factura fiscala CTSR722081 din 10.12.2008 (scadenta la data de 25.12.2008). în valoare de 2.142,00 lei; factura fiscala CTSR722083 din 10.12.2008 (scadenta la data de 25.12.2008), în valoare de 3.570,00 lei si factura fiscala CTSR723500 din 31.12.2008 (scadenta la data de 15.01.2009) în valoare de 833,00 lei in valoare totala de 6545 lei.
Este de precizat ca anterior reclamanta a încercat recuperarea debitului prin procedura simplificata a ordonantei de plata, cerere ce i-a fost admisa cu privire la factura fiscala emisa in data de 04.12.2008 in valoare de 1487,5 lei ce nu face obiectul prezentei cauze, pentru suma in discutie în speta facându-se îndrumarea de a se urma calea dreptului comun.
Examinând înscrisurile depuse în sustinerea cererii, se constata ca factura nr.CTSR 723500/31.12.2008 , in valoare de 833 lei, priveste efectuarea unui transport intern pe ruta Focsani-Babadag-Remetea Mare, efectuat cu auto CS-40-VSY, fiind emisa societati pârâte si având la baza avizul de însotire a marfi din data de 08.09.2008.
Se retine de catre instanta ca desi pârâta solicita respingerea pretentiilor reclamantei cu privire la întreaga suma, prin întâmpinarea formulata se mentioneaza ca prin comanda efectuata a indicat în mod clar ca va achita numai suma de 833 lei din c/val totala a transportului.
Din aceasta aparare rezulta implicit recunoasterea pârâtei privind comanda transportului cu descarcare la Focsani si Babadag pentru care s-a invocat de catre reclamanta CMR 000062/08.09.2008.
In cuprinsul acestui înscris existent la fila 24 din dosar, ce poarta semnatura si stampila societatii pârâte, se mentioneaza ca aceasta este expeditorul, destinatare fiind SC — SRL Focsani si SC — SRL Babadag , transporturile fiind efectuate cu auto CS-40-VSY si CS-41-VSY.
Pe de alta parte, la data de 08.09.2008, pârâta SC —SRL a emis catre SC — SRL adresa atasata la fila 25 în care s-a facut mentiunea ca referitor la transportul din acea zi, cu descarcare la Focsani si Babadag, suma de plata pentru transport cu descarcare la Focsani este în cuantum de 2142 lei, iar pentru transportul cu descarcare la Babadag este în cuantum de 1785 lei, soferul urmând a avea factura de transport pentru a primi fila CEC.
S-a precizat în acelasi înscris de catre pârâta ca suma de 833 va fi platita de firma — Remetea Mare, judetul Timis.
Pe baza celor mentionate instanta retine ca pârâta datoreaza reclamantei c/val facturii nr. CTSR 723500/31.12.2008.
În ceea ce priveste factura nr. CTSR 722081/10.12.2008 , în valoare totala de 2142 lei, se constata de instanta ca aceasta a fost emisa în baza aceleiasi comenzi CMR 000062 si potrivit adresei emisa în data de 08.09.2008 de pârâta catre reclamanta, mai sus mentionata, reprezinta suma de plata pentru transport catre SC — SRL.
Facându-se verificari în sensul apararilor formulate de catre pârâta, cum ca în mod eronat i-a fost emisa factura în discutie, întrucât beneficiara este SC S— SRL , pe baza adresei nr.210/ 21.10.2008 emisa de aceasta din urma societate catre reclamanta de fata, si având în vedere faptul ca potrivit relatiilor furnizate de lichidatorul judiciar ASIST CONT IPURL rezulta ca nu a fost identificata nici o factura de transport de la — SRL si nici de la — SRL catre — SRL pentru data de 08.09.2008, se constata ca sustinerea reclamantei referitoare la existenta unei erori privind expedierea gresita a marfii de catre pârâta la Focsani se confirma.
În acest context apare ca întemeiata pretentia reclamantei privind plata c/val facturii respective stiut fiind ca aceasta este obligata în situatia aratata la acoperirea costurilor de transport ca ordonator.
Referitor la factura nr. CTSR 722083/10.12.2008 se retine ca nu poarta semnatura si stampila societatii pârâte, nu are la baza o comanda de transport emisa de catre pârâta si nu exista alte probe care sa faca dovada existentei acestei creante în favoarea reclamantei.
In considerarea celor expuse instanta va admite în parte actiunea de fata, urmând a obliga pârâta la plata contravalorii facturilor nr. CTSR 723500/31.12.2008 si nr. CTSR 722081/10.12.2008 în valoare totala de 2975 lei.
În temeiul art.274 c.pr.civ pârâta va fi obligata catre reclamanta la plata sumei de 252 lei cu titlul de cheltuieli de judecata reprezentând taxa judiciara de timbru, aferenta pretentiilor admise.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite în parte cererea formulata de reclamanta SC — SRL — cu sediul ales la — , în contradictoriu cu pârâta SC —SRL TG-JIU, cu sediul în Tg-Jiu, —judetul Gorj.
Obliga pârâta la plata catre reclamanta a sumei de 2.975 lei reprezentând c/val factura CTSR 723500/31.12.2008 si factura CTSR 722081/10.12.2008.
Obliga pârâta la plata sumei de 252 lei cu titlul de cheltuieli de judecata catre reclamanta.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata în sedinta publica din 25 Iunie 2012 la Judecatoria Tg-Jiu.
Presedinte,
SIMINA STAICU
Grefier,
ELENA CIOCAN
Red.SS
Tehn.E.C. 11 Iulie 2012
ex.4
1
