Prin sentinţa penală nr.1008 din 12 mai 2011, pronunţată de Judecătoria Piteşti, a fost
condamnat inculpatul M.D.E., la pedeapsa de 1 an şi 2 luni închisoare, pentru săvârşirea
infracţiunii de vătămare corporală gravă, în condiţiile art.86/1 Cod penal.
În baza art. 14 şi 346 C.p.p., s-a admis în parte acţiunea civilă a părţii civile B.M.,
şi a fost obligat inculpatul M.D.E., în solidar cu partea responsabilă civilmente, să-i
achite suma de 202.237,04 lei, din care 2.237,04 lei reprezentând despăgubiri materiale
şi 200.000 lei cu titlu de despăgubiri morale.
A fost obligat inculpatul M.D.E., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC Locator
Construcţii SRL, să-i achite părţii civile B.M. o sumă lunară de 1.060,5 lei cu titlu
de prestaţie periodică, începând cu data de 11.12.2009 şi până la încetarea stării de
nevoie în care se găseşte partea civilă.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că, în data de 11 iunie
2009, inculpatul M.D.E., angajat al părţii responsabile civilmente S.C. „Locator
Construcţii” S.R.L., i-a aplicat părţii vătămate B. M., angajat al aceleiaşi societăţi,
mai multe lovituri cu pumnii în zona feţei, producându-i leziuni ce au necesitat pentru
vindecare un număr de 40 zile îngrijiri medicale. Dintre leziunile suferite de partea
vătămată, cea mai gravă a constat în eviscerarea globului ocular drept, ce se încadrează
în categoria de infirmitate permanentă. Fapta a fost săvârşită de către inculpat
împotrivindu-se dispoziţiei date de p.v. şi răspunzând atitudinii autoritare pe care
aceasta din urmă o are ca şef de echipă.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpatul M. D.E. şi partea responsabilă
civilmente S.C. „Locator Construcţii” S.R.L.
Partea responsabilă civilmente a invocat nelegala sa obligare la plata despăgubirilor
civile, susţinând că nu are această calitate, fapta fiind săvârşită de inculpat prin
depăşirea atribuţiunilor de serviciu.
Prin decizia penală nr.1089/R din 18.10.2011 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti,
a fost respins, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul M.D.E.
Pentru a pronunţa această hotărâre, au fost prezentate următoarele argumente:
In legătură cu răspunderea solidară a părţii responsabile civilmente, contestată de
acesta, curtea reţine că, societatea comercială la care inculpatul este angajat, răspunde
solidar la repararea pagubei provocate de acesta din urmă, dacă fapta a fost săvârşită
în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
Cum fapta a fost săvârşită de inculpat, ca subaltern, în timpul programului de lucru,
împotrivindu-se unei dispoziţii dată de superior (partea vătămată), este legală
obligarea societăţii comerciale la care inculpatul este salariat, la acoperirea
prejudiciul cauzat de prepus.
Cu alte cuvinte, raportul de prepuşenie există ori de câte ori prepusul cauzează un
prejudiciu vreunei persoane, în îndeplinirea unei obligaţii primite de la comitent,
chiar şi cu depăşirea acesteia.
De notat faptul că, inculpatul era angajat al părţii responsabile civilmente ca muncitor
necalificat şi, ori de câte ori, există relaţii contractuale de muncă se naşte un raport
de prepuşenie.
3. Aplicarea dispoziţiilor art. 47 alin.1 teza I Cod procedură penală în ipoteza în care
judecătorul ce a luat parte la judecarea cauzei este învestit ulterior cu soluţionarea
cererii de revizuire.
Art. 47 alin.1 teza I Cod procedură penală
Judecătorul ce a judecat, în fond, cauza condamnând pe inculpat nu este incompatibil să
judece aceeaşi cauză într-o cale extraordinară de atac (revizuire). (Opinie majoritară).
Nu este incompatibil judecătorul care a soluţionat cererea de revizuire in prima instanţă,
având in vedere că, până la momentul admiterii in principiu, judecătorul nu analizează fondul acesteia, ci numai dacă motivele invocate se încadrează sau nu în dispoziţiile art. 394 Cod procedură penală, nefiind incidente prevederile art. 47-48 Cod procedură penală privind cazurile de incompatibilitate. (Opinie separată)
(Decizia penală nr.1146 din 3 noiembrie 2011)
