Citeste şi


Prin sentinţa penală nr.1008 din 12 mai 2011, pronunţată de Judecătoria Piteşti, a fost condamnat inculpatul m.d.e., la pedeapsa de 1 an şi 2 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală gravă, în condiţiile art.86/1 Cod penal.


Prin sentinţa penală nr.1008 din 12 mai 2011, pronunţată de Judecătoria Piteşti, a fost

 condamnat inculpatul M.D.E., la pedeapsa de 1 an şi 2 luni închisoare, pentru săvârşirea

 infracţiunii de vătămare corporală gravă, în condiţiile art.86/1 Cod penal.

În baza art. 14 şi 346 C.p.p., s-a admis în parte acţiunea civilă a părţii civile B.M.,

şi a fost obligat inculpatul M.D.E., în solidar cu partea responsabilă civilmente, să-i

 achite suma de 202.237,04 lei, din care 2.237,04 lei reprezentând despăgubiri materiale

şi 200.000 lei cu titlu de despăgubiri morale.

A fost obligat inculpatul M.D.E., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC Locator

 Construcţii SRL, să-i achite părţii civile B.M. o sumă lunară de 1.060,5 lei cu titlu

 de prestaţie periodică, începând cu data de 11.12.2009 şi până la încetarea stării de

nevoie în care se găseşte partea civilă.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că, în data de 11 iunie

2009, inculpatul M.D.E., angajat al părţii responsabile civilmente S.C. „Locator

Construcţii” S.R.L., i-a aplicat părţii vătămate B. M., angajat al aceleiaşi societăţi,

 mai multe lovituri cu pumnii în zona feţei, producându-i leziuni ce au necesitat pentru

 vindecare un număr de 40 zile îngrijiri medicale. Dintre leziunile suferite de partea

vătămată, cea mai gravă a constat în eviscerarea globului ocular drept, ce se încadrează

 în categoria de infirmitate permanentă. Fapta a fost săvârşită de către inculpat

împotrivindu-se dispoziţiei date  de p.v. şi răspunzând atitudinii autoritare pe care

aceasta din urmă o are ca şef de echipă.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpatul M. D.E. şi partea responsabilă

 civilmente S.C. „Locator Construcţii” S.R.L.

Partea responsabilă civilmente a invocat nelegala sa obligare la plata despăgubirilor

 civile, susţinând că nu are această calitate, fapta fiind săvârşită de inculpat prin

 depăşirea atribuţiunilor de serviciu.

Prin decizia penală nr.1089/R din 18.10.2011 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti,

a fost respins, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul M.D.E. 

Pentru a pronunţa această hotărâre, au fost prezentate următoarele argumente:

In legătură cu răspunderea solidară a părţii responsabile civilmente, contestată de

acesta, curtea reţine că, societatea comercială la care inculpatul este angajat, răspunde

solidar la repararea pagubei provocate de acesta din urmă, dacă fapta a fost săvârşită

în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Cum fapta a fost săvârşită de inculpat, ca subaltern, în timpul programului de lucru,

 împotrivindu-se unei dispoziţii dată de superior (partea vătămată), este legală

 obligarea societăţii comerciale la care inculpatul este salariat, la acoperirea

 prejudiciul cauzat de prepus.

Cu alte cuvinte, raportul de prepuşenie există ori de câte ori prepusul cauzează un

prejudiciu vreunei persoane, în îndeplinirea unei obligaţii primite de la comitent,

chiar şi cu depăşirea acesteia.

De notat faptul că, inculpatul era angajat al părţii responsabile civilmente ca muncitor

 necalificat şi, ori de câte ori, există relaţii contractuale de muncă se naşte un raport

 de prepuşenie.

3. Aplicarea dispoziţiilor art. 47 alin.1 teza I Cod procedură penală în ipoteza în care

judecătorul ce a luat parte la judecarea cauzei este învestit ulterior cu soluţionarea

cererii de revizuire.

Art. 47 alin.1 teza I Cod procedură penală

Judecătorul ce a judecat, în fond, cauza condamnând pe inculpat nu este incompatibil să

 judece aceeaşi cauză într-o cale extraordinară de atac (revizuire). (Opinie majoritară).

Nu este incompatibil judecătorul care a soluţionat cererea de revizuire in prima instanţă,

 având in vedere că, până la momentul admiterii in principiu, judecătorul nu analizează fondul acesteia, ci numai dacă motivele invocate se încadrează sau nu în dispoziţiile art. 394 Cod procedură penală, nefiind incidente prevederile art. 47-48 Cod procedură penală privind cazurile de incompatibilitate. (Opinie separată)

(Decizia penală nr.1146 din 3 noiembrie 2011)