Procedura insolvenţei. Cererea lichidatorului pentru anularea operaţiunilor de ridicare de numerar din conturile bancare ale debitorului


Cererea formulată de lichidatorul judiciar în temeiul art. 79 şi 80 lit. c din legea insolvenţei pentru anularea operaţiunilor de ridicare de numerar din conturile bancare ale debitoarei este admisibilă numai dacă se face dovada convenţiei frauduloase dintre terţ şi debitor.

Secţia comercială şi de administrativ şi fiscal, decizia civilă

nr. 1.042 din 22.05.2007

Prin sentinţa comercială nr. 1394/28 februarie 2007 a Tribunalului Comercial Cluj privind procedura insolvenţei debitoarei SC A.G. SRL, judecătorul sindic a admis în parte cererea formulată şi precizată de lichidatorul judiciar al debitoarei în persoana numitei G.M. , în contradictoriu cu pârâţii D.P. şi D.P. şi debitoarea- SC

A.G. SRL CLUJ, prin asociat unic P.V.M. şi drept consecinţă a dispus anularea operaţiunilor de ridicare de numerar din conturile bancare ale debitoarei , deschise la băncile BANCA TRANSILVANIA-SUCURSALA CLUJ, BANCA PROCREDIT BUCUREŞTI şi BANCA RAIFFEISEN -SUCURSALA PITEŞTI reprezentând restituire împrumut/aport firmă, în perioada decembrie 2004-aprilie 2005 şi a obligat pe pârâţii D.P. şi D.P. în solidar la restituirea sumei de 11.380.195.754 lei ROL ce va fi virată în contul unic al lichidării.

S-au respins restul pretenţiilor formulate.

Judecătorul sindic a reţinut în esenţă că debitoarea a fost înmatriculată în la 20 august 2002 fiind constituită de către pârâţi.

La data de 8 decembrie 2004 cei doi pârâţi au cesionat toate părţile sociale către noul asociat unic P.V.M. care i-a mandatat pe cei doi pârâţi să efectueze în numele societăţii depuneri şi ridicări de numerar, ordine de plată în conturile bancare până la schimbarea specimenului de semnătură.

De asemenea, acest asociat a fost de acord ca pârâţii să-şi ridice aportul în numerar adus societăţii conform ultimei balanţe din noiembrie 2004 , în limitele disponibilului, fără a perturba activitatea societară.

Această împuternicire a fost semnată la data de 8 decembrie 2004.

La 6 ianuarie 2005 P.V.M. l-a împuternicit pe pârâtul D.P. prin autentificată să efectueze în numele societăţii orice operaţiuni în contul bancar al acesteia începând cu data de 6 ianuarie 2005 şi până la 10 aprilie 2005 şi l-a mandat să-şi ridice aportul adus în numerar în aceeaşi perioadă.

Ca atare, cei doi pârâţi au efectuat operaţiuni de ridicări de numerar din conturile bancare ale societăţii ce ulterior au fost restituite debitoarei în sumă totală de 51.740.400.000 lei ROL rămânând o diferenţă nerestituită de 11.380.195.754 lei ROL, care nu poate fi identificată în persoana cărora dintre pârâţi a fost ridicată.

De aceea, s-a apreciat că în speţă este incident textul art. 80 alin (1) lit c din raportat la art. 42 Cod comercial ce impune anularea

75

operaţiunilor de ridicare de numerar din conturile bancare ale debitoarei asupra acestei sume.

Împotriva sentinţei au declarat recurs în termenul legal pârâţii D.P. şi D.P. solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii în sensul respingerii acţiunii în anulare introduse de lichidatorul judiciar.

Recurenţii critică hotărârea instanţei de fond ca fiind nelegală arătând că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru anularea actelor debitorului deoarece art. 80 alin (1) lit c din Legea insolvenţei prevede în mod expres cerinţa existenţei unui concert fraudulos care trebuie dovedit.

Actul juridic a cărui anulare se cere trebuie să fie unul bilateral, dipartit sau multipartit, debitorul fiind obligatoriu una dintre părţi.

Din cuprinsul cererii şi a probelor administrate în cauză nu rezultă nicidecum acest lucru deoarece lichidatorul a solicitat anularea unor operaţiuni bancare care sunt acte unilaterale şi care nu se încadrează în exigenţele legii iar pe de altă parte cele reţinute de instanţă sunt contrare probelor dosarului.

În speţă, nu s-a solicitat anularea unui contract.

De asemenea, s-a mai reţinut că ulterior cesiunii părţilor sociale, debitoarea nu şi-a mai continuat activitatea.

Extrasele de cont depuse la dosar de către lichidatorul judiciar demonstrează contrariul.

De aceea, susţin recurenţii sunt incidente cauzei dispoziţiile art. 304 pct 9 Cod procedură civilă raportat la art. 304 1 din acelaşi cod.

Lichidatorul judiciar prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea recursului.

Examinând recursul, Curtea de apel constată că este fondat pentru următoarele considerente:

În speţă, s-a deschis procedura judiciară de faliment împotriva societăţii debitoare prin sentinţa civilă nr. 957/6 iulie 2005 sub imperiul Legii nr. 64/1995 republicată în vigoare la acea dată.

Prin acţiunea înregistrată la 27 septembrie 2006 lichidatorul judiciar desemnat în procedură a solicitat în temeiul art. 80 alin (1) lit c şi alin (2) lit a din Legea nr. 85/2006, cerere ce ulterior a fost precizată obligarea pârâţilor la plata sumei de 11.478.195.754 lei ROL ce au fost ridicate de aceştia cu titlu de restituire împrumut, ce au fost ridicaţi din conturile bancare ale societăţii debitoare.

Conform art. 79 din Legea nr. 85/2006 poate fi atacată pe calea acţiunii în anulare orice act fraudulos încheiat de debitoare în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii. Art. 80 alin (1) lit.a)-g) enumeră actele ce pot fi anulate şi conţine dispoziţii derogatorii faţă de cel menţionat de art. 79 care este de aplicaţie generală.

Astfel, art. 80 alin (1) lit c stabileşte că administratorul judiciar sau după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul sindic acţiuni pentru anularea constituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale către terţi şi pentru restituirea de către aceştia a bunurilor transmise şi a valorii altor prestaţii executate, realizate de debitor prin acte încheiate în cei trei ani anterior deschiderii procedurii, cu intenţia tuturor părţilor implicate în acestea de a sustrage bunul de la urmărirea de către creditor sau de a leza în orice altfel drepturile.

Din enunţarea textului de lege de mai sus rezultă, că în acest caz se cere a fi dovedită şi complicitatea terţului cocontractant la fraudă ca o condiţie pentru admiterea acţiunii. Complicitatea terţului la fraudă presupune intenţia acestuia de a prejudicia creditorii în înţelegere frauduloasă cu debitorul.

Altfel spus, este necesară existenţa unei acţiuni concertate de fraudă.

76

Ca atare, în acest caz, convenţia frauduloasă trebuie dovedită nefiind prezumată.

Or, în speţă judecătorul sindic a reţinut în mod greşit că în cauză este incident textul de lege menţionat mai sus , de vreme ce nu s-a dovedit convenţia frauduloasă privind ridicarea de numerar efectuată de pârâţii-recurenţi, de conivenţă cu societăţile bancare, în calitate de terţi şi nici complicitatea acestora din urmă cu debitoarea pentru a prejudicia creditorii.

Reţinând deci că hotărârea este nelegală şi că în mod greşit s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 80 alin (1) lit c din Legea nr. 85/2006 , recursul declarat de pârâţii

D.P. şi D.P. urmează a fi admis ca fondat în temeiul dispoziţiilor art. 304 pct 9 Cod procedură civilă raportat la art. 304 1 Cod procedură civilă, sentinţa va fi modificată în sensul respingerii cererii formulată de lichidatorul judiciar al debitoarei pentru anularea operaţiunilor de ridicare de numerar din conturile bancare ale debitoarei efectuate de pârâţi.