Prin sentinţa nr. 107 din data de 28 martie 2016, Tribunalul Mehedinţi Sec-a a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal a respins excepţia tardivităţii formulării raportului suplimentar.
A respins contestaţiile formulate de CG şi COM în contradictoriu cu intimat SCIMSRL prin lichidator judiciar CISPRL şi YCSPRL.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs contestatorul CG, care a invocat nelegalitatea.
Recursul declarat împotriva acestei sentinţe a fost respins pentru următoarele considerente:
Potrivit prevederilor art.21 alin.1-2 din Legea nr.85/2006 „(1) Administratorul judiciar va depune lunar un raport cuprinzând descrierea modului în care şi-a îndeplinit atribuţiile, precum şi o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului. Raportul se depune la dosarul cauzei, iar un extras se publică în Buletinul procedurilor de insolvenţă. La fiecare 120 de zile judecătorul-sindic va stabili un termen de continuare a procedurii, în care administratorul judiciar va expune în sinteză măsurile efectuate în acest interval cuprinse în rapoartele de activitate.
(1^1) În raportul prevăzut la alin. (1) se va menţiona şi remuneraţia administratorului judiciar sau a lichidatorului, cu menţionarea modalităţii de calcul a acesteia.
(2) Debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum şi orice altă persoană interesată pot face contestaţie împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar”.
Ca urmare, ceea ce se poate ataca pe calea contestaţiei la raport nu este descrierea modului în care şi-a îndeplinit atribuţiile administratorul judiciar şi nici opinia, concluzia la care acesta a ajuns cu privire la situaţia de fapt constatată, ci măsurile descrise de administratorul judiciar în raport.
Numai măsurile sunt susceptibile de a fi desfiinţate sau modificate de către judecătorul-sindic şi pot fi supuse controlului judiciar, nicidecum constatările şi aprecierile personale, subiective ale administratorului judiciar.
Nici raportul întocmit potrivit dispoziţiilor art. 59 din Legea nr.85/2006 nu poate fi atacat.
Textul prevede că „(1) Administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul, în cazul procedurii simplificate, va întocmi şi va supune judecătorului-sindic, în termenul stabilit de judecătorul-sindic, dar care nu va putea depăşi 40 de zile de la data desemnării lichidatorului, un raport asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia insolvenţei debitorului, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă”.
Prin urmare, raportul întocmit potrivit cerinţelor art.59 cuprinde constatările şi aprecierile administratorului judiciar referitoare la cauzele şi împrejurările care au dus la apariţia insolvenţei, constatări şi aprecieri rezultate din activitatea şi investigaţiile întreprinse, inclusiv din verificarea documentelor contabile ale debitorului şi nicidecum vreo măsură a administratorului judiciar, susceptibilă de a fi atacată, respectiv desfiinţată sau modificată pe calea unei contestaţii.
Raportul referitor la cauzele şi împrejurările care au determinat insolvenţa este o premisă pentru promovarea/nepromovarea unei acţiuni întemeiate pe dispoziţiile art.138 din Legea nr.85/2006, astfel încât în cazul în care administratorul judiciar apreciază că există persoane cărora le este imputabilă insolvenţa debitorului şi promovează în acest sens acţiune, persoanele care au calitatea de pârâţi se pot apăra în procesul iniţiat.
În concluzie, este inadmisibilă atacarea raportului/suplimentului la raportul referitor la cauzele şi împrejurările ce au determinat insolvenţa pe calea contestaţiei împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar.
În consecinţă, apărările referitoare la termenul în care a avut loc completarea raportului, la conţinutul suplimentului, la compararea celor două rapoarte şi efectele juridice ale acestor acte de procedură, la termenul în care pot fi constatate faptele ce se încadrează în prevederile art. 138 alin. 1 din Legea nr.85/2006, precum şi la termenul de prescripţie a dreptului la acţiunea în atragerea răspunderii, exced cauzei de faţă, vizând verificarea condiţiilor de promovare a acţiunii întemeiate pe dispoziţiile art.138 alin.1 din Legea nr.85/2006.
Raportul întocmit potrivit dispoziţiilor art. 59 alin.1 din Legea nr.85/2006 nu poate fi cenzurat pe calea contestaţiei la măsurile luate de administratorul judiciar.
Raportul întocmit potrivit cerinţelor art.59 alin.1 din Legea nr.85/2006 cuprinde constatările şi aprecierile administratorului judiciar referitoare la cauzele şi împrejurările care au dus la apariţia insolvenţei, constatări şi aprecieri rezultate din activitatea şi investigaţiile întreprinse, inclusiv din verificarea documentelor contabile ale debitorului şi nicidecum vreo măsură a administratorului judiciar, susceptibilă de a fi atacată, respectiv desfiinţată sau modificată pe calea unei contestaţii.
