Potrivit dispoziţiilor art. 98 din Codul de procedură civilă, “Schimbarea domiciliului uneia din părţi în timpul judecăţii trebuie, sub pedeapsa neluării ei în seamă, să fie adusă la cunoştinţa instanţei prin petiţie la dosar, iar părţii potrivnice prin scrisoare recomandată, a cărei recipisă de predare se va depune la dosar o dată cu petiţia prin care se înştiinţează instanţa despre schimbarea domiciliului”.
Cererea de repunere în termenul de motivare a recursului, pe considerentul că sentinţa a fost comunicată la vechiul sediu, este netemeinică în situaţia în care recurenta nu a adus la cunoştinţa instanţei această schimbare, conform dispoziţiilor art. 98 din Codul de procedură civilă.
(Decizia nr. 419 din 19 martie 2002 — Secţia a V-a comercială)
Prin Sentinţa civilă nr. 9679 din 29.11.2001 s-a admis cererea formulată de reclamantă şi s-a dispus evacuarea pârâtei pentru lipsă de titlu.
împotriva acestei sentinţe, pârâta S.C. “N.” S.R.L. a declarat recurs, pe care nu l-a motivat în termenul legal, prevăzut de art. 301 şi art. 303 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură civilă.
Recurenta, la data de 12.03.2002, a formulat cerere de repunere în termenul de motivare a recursului, arătând că la data de 15.01.2002 i-a fost comunicată Sentinţa civilă nr. 9679 din 29.11.2001 şi că, necunoscând dispoziţiile legale care prevăd că în termen de 15 zile recursul trebuia şi motivat, a considerat că declararea recursului în termen de 15 zile este suficientă.
Ulterior, recurenta arată că, deşi hotărârea instanţei i-a fost comunicată la 15.01.2002, în realitate a luat cunoştinţă de hotărârea respectivă la 30.01.2002, comunicarea fiindu-i făcută la vechea adresă a firmei, or, sediul său actual este la o altă adresă, aşa cum dovedeşte cu certificatul de înregistrare la registrul comerţului.
Acesta a fost motivul pentru care nu a avut cum să ia cunoştinţă de procesul respectiv şi nici nu s-a putut apăra în faţa instanţei de fond.
în plus, a avut şi probleme de sănătate şi multe alte probleme familiale. Din analiza cererii de repunere în termen şi a actelor depuse în motivarea acesteia, instanţa constată şi reţine că, la data de 08.11.2001, când s-a introdus acţiunea la instanţa de fond, recurenta nu-şi schimbase sediul la noua adresă, certificatul de înmatriculare cu adresa actuală fiind eliberat la 23.11.2001.
în atare situaţie, în mod firesc actele de procedură au fost îndeplinite la singura adresă cunoscută de reclamant.
însă, deşi s-a schimbat sediul societăţii, recurenta nu a făcut cunoscut instanţei şi nici părţii potrivnice acest lucru, ba, mai mult, foloseşte şi în recurs vechea adresă, lucru ce rezultă din antetul cererii de recurs şi de pe plicul de expediere a cererii, situaţie care nu-i poate fi decât imputabilă, sub pedeapsa neluării în seamă a noii situaţii învederate, potrivit art. 98 din Codul de procedură civilă.
De altfel, explicaţiile ambiguie în legătură cu primirea la data de 15.01.2002 a Sentinţei civile nr. 9679 din 29.11.2001, la vechea adresă, dar de care totuşi a luat cunoştinţă în acea zi, ca şi faptul că foloseşte simultan cele două adrese, toate aceste situaţii întăresc mai mult convingerea Curţii de nesinceritatea motivaţiilor cu care încearcă să-şi scuze întârzierea în motivarea recursului.
Astfel fiind, faţă de cele arătate, Curtea reţine în sarcina recurentei culpa pentru întârzierea în motivarea recursului, respingând ca neîntemeiate şi celelalte motive.
în consecinţă, cererea de repunere în termen a motivării recursului a fost respinsă, ca neîntemeiată, iar recursul a fost considerat nul, conform art. 306 din Codul de procedură civilă.
