Constată că prin acţiunea înregistrată sub nr. pe rolul Judecătoriei Moineşti , jud. Bacău ,reclamanta a chemat în judecată pe pârâta SC IC SRL, solicitând obligarea pârâtei să-i restituie suma de 3700 euro , reprezentând garanţie conform contractului de comodat autentificat la BNP CD , să i se acorde un drept de retenţie asupra autoturismului marca Wolksvagen Golf TD 1,9 , până la restituirea garanţiei.
Cererea a fost timbrată cu lei prin chitanţa, lei prin chitanţa nr., 3, 30 lei timbra judiciar şi în motivare arată reclamanta că a încheiat un contract de comodat cu societatea pârâtă , pentru care a depus o garanţie în sumă de 3700 euro , a primit în folosinţă un autoturism marca Wolksvagen Golf. Contractul a încetat de drept şi doreşte restituirea garanţiei şi autoturismului , acest lucra nefiind posibil doreşte şi un drept de retenţie .
în cauză s-au depus acte. probatorii din analiza cărora instanţa a reţinut următoarele :
Prin contractul de comodat autentificat la BNP C D , SC IC SRL a transmis numitei G S folosinţa temporară şi gratuită asupra autoturismului marca Wolksvagen Golf TD 1,9 pe o perioadă de un an , începând cu data de 11.07.2007 şi până la data de 11.07.2008 , cu plata la acea dată de către comodatară a unei garanţii de 3.700 euro.
Reclamanta la data încetării contractului a notificat conform art.720 indice 1 Cod proc. civilă societatea pârâtă în care solicită să restituie autoturismul şi să primească garanţia, aceasta neînţelegând să se prezinte la conciliere sau rezolvarea situaţiei.
Contractul de imprumut de folosinţa (comodatul) este acel act juridic in baza căruia o parte, numita comodant, remite spre folosinţa temporara si gratuita unei alte parti, numita comodatar, un bun individual determinat, cu obligaţia pentru acesta din urma de a-1 restitui la termen, in natura, in individualitatea sa (art. 1560 Cciv).
Potrivit art. 1560 C. civ., principala obligaţie a comodatarului este de a restitui, la scadenta, in natura, lucrul Împrumutat. Restituirea bunului împrumutat trebuie efectuata la termenul fixat in contract, iar daca părţile nu au stabilit nimic cu privire la aceasta obligaţie, la data la care comodatarul s a servit de lucrai împrumutat pentru trebuinţa in vederea căreia a contractat (art. 1572 C. civ.).
Dreptul de retenţie, conferă deţinătorului unui bun al altuia posibilitatea de a refuza restituirea lui, până când creditorul lucrului îşi execută obligaţia ce o are către el, plătindu-i sumele cheltuite cu lucrai, nu este subînţeles.
El se constată de instanţă, la cererea părţii interesate, fiind recunoscut ca o garanţie prin plată a creanţei şi durează până la efectuarea plăţii.
Faţă de cele arătate anterior va fi admisă acţiunea reclamantei aşa cum a fost formulată şi va fi obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată , respectiv taxă de timbra şi timbru judiciar.
