Sentin?a penal? nr. 1866/16.07.2010 – Dosar nr. 28219/215/2009
Schimbare încadrare juridica – ucidere din culp? – refuzul inculpatului de a se supune recolt?rii probelor biologice – apreciere stare de ebrietate – daune morale ?i materiale – culpa concurenta a victimei – apreciere daune morale – asigurare Italia
Solu?ia:
In temeiul art. 334 Cpp dispune schimbarea încadr?rii juridice a faptei din infrac?iunea prev de art. 178 alin 2,3 Cp in infrac?iunea prev. de art. 178 alin 1,2,3 Cp.
In temeiul art. 334 Cpp respinge cererea de schimbare a încadr?rii juridice formulata de inculpat, din infrac?iunea prev de art. 178 alin 2,3 Cp in infrac?iunea prev de art. 178 alin 2 Cp, ca neîntemeiata.
In temeiul art. 178 alin 1,2,3 Cp, art. 74 lit. a Cp, art. 76 lit. b Cp condamna inculpatul PCM, fiul lui …….., la pedeapsa de 3 ani închisoare.
In temeiul art. 87 alin 5 din OUG 195/2002, art 74 lit. a Cp, art. 76 lit. d Cp condamna inculpatul PCM la pedeapsa de 1 an si 6 luni închisoare.
In temeiul art. 33 lit. a , art. 34 Cp contope?te pedepsele aplicate in pedeapsa rezultanta de 3 ani închisoare.
In temeiul art. 71 Cp aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exerci?iului drepturilor prev de art. 64 alin 1 lit. a teza a doua si lit b Cp.
În temeiul art. 88 C.p. deduce durata re?inerii ?i arest?rii preventive de la 12.09.2009 la 08.12.2009 inclusiv.
În temeiul art. 160/2 Cpp raportat la art. 160/5 alin. 4 lit. e, alin. 6 C.p.p. dispune încetarea st?rii de liberare provizorie sub control judiciar de la data r?mânerii definitive a prezentei hot?râri.
În temeiul art. 14 ?i 346 alin. 1 C.p.p. oblig? inculpatul al?turi de asigur?torul – garant UCI, în calitate de garant, la sediul mandatarului s?u din România, respectiv SC AR – AVIG., acesta din urm? în limita plafonului maxim admis, la plata în favoarea p?r?ilor civile:
– CP, a sumei de 10.000 lei daune materiale ?i 40.000 lei daune morale;
– CI, a sumei de 40.000 lei daune morale;
– VAS, a sumei de 40.000 lei daune morale;
– VE, a sumei de 40.000 lei daune morale.
În temeiul art. 191 alin. 1 C.p.p. oblig? inculpatul la plata sumei de 1100 lei cheltuieli judiciare c?tre stat.
În temeiul art. 193 alin. 1 C.p.p. oblig? inculpatul la plata sumei de 1200 lei cheltuieli judiciare c?tre partea civil? CP ?i la plata sumei de 802,40 lei cheltuieli judiciare reprezentând onorariu expert c?tre partea civil? CI.
Cu apel în termen de 10 zile de la pronun?are pentru p?r?ile prezente ?i de la comunicare pentru p?r?ile lips?.
Pronun?at? în ?edin public?, azi 16.07.2010.
Motivarea:
Analizând in mod coroborat ansamblul probelor administrate in cursul procesului penal, instan?a retine urm?toarele:
In noaptea de 11/12.09.2009 a participat împreuna cu martorii AM , MP , PG si DP la efectuarea unor lucr?ri de reamenajare a unui apartament pe care inculpatul îl închiriase intr-un cartier din municipiul Craiova, perioada in care au fost consumate importante cantitati de b?uturi alcoolice. Diminea?a, in jurul orei 06,15, inculpatul si AM si MP au plecat împreuna intr-un autoturism condus chiar de inculpat , de?i consumase alcool. Au mers ini?ial intr-un cimitir in care inculpatul a sus?inut ca era înmormântat fratele sau, dup? care au continuat drumul pe direc?ia Craiova- Cernele. Pe strada Brestei, in timp ce conducea autoturismul, inculpatul a lovit victima CC, care mergea pe o bicicleta, din sens opus , dar pe aceea?i banda de circula?ie ca si inculpatul, astfel ca accidentarea a fost frontala.
Prin administrarea probei constând in expertiza tehnica auto s-a stabilit ca autoturismul condus de inculpat mergea pe strada Brestei , înaintând c?tre intersec?ia cu strada Pelendava, mergând pe banda corespunz?toare sensului sau de mers. Victima se deplasa pe aceea?i strada, pe aceea?i banda, dar din sens contrar, dinspre intersec?ia cu strada Pelendava c?tre intersec?ia cu strada Râului. Victima mergea pe o strada unde accesul in sensul sau de mers era interzis,prin indicatoare vizibil montate, întrucât la intersec?ia str?zilor Brestei si Pelendava exista indicatorul cu semnifica?ia obligatoriu la stânga( foto 1 – fila 18). Victima a incalcat aceasta interdictie si a continuat drumul pe sensul inainte, pe strada Brestei catre centrul municipiului Craiova , respectiv catre intersec?ia str?zii Brestei cu strada Raului.
Accesul pe direc?ia înainte era interzis întrucât pe acea strada Brestei, chiar pe partea dreapta a str?zii, deci pe banda de circula?ie pe care trebuia sa mearga victima in mod legal se efectua lucr?ri de repara?ie la partea carosabila, si deci traficul nu era posibil a se desfura pe strada Brestei pe direc?ia dinspre intersectia cu strada Pelendava c?tre intersec?ia cu strada Râului. Chiar existenta acestor lucr?ri la partea carosabila au determinat victima sa nu poat? urma banda sa de mers, si sa se deplaseze pe banda de mers a sensului opus de circula?ie, fiind accidentata frontal de catre inculpat.
Inculpatul a înc?lcat prevederile art 41 din OUG 195/2002 conform c?rora vehiculele trebuie conduse pe partea din dreapta a drumului public, în sensul de circula?ie, cât mai aproape de marginea p?r?ii carosabile, cu respectarea semnifica?iei semnaliz?rii rutiere ?i a regulilor de circula?ie, întrucât autoturismul pe care îl conducea se deplasa , dimpotriv? , in zona dintre cele doua benzi de mers, la o distanta de 3,30 m fata de bordura trotuarului , astfel cum s-a men?ionat si in raportul de expertiza tehnica auto, dar si cum a rezultata din procesul verbal de cercetare la fata locului , conform art 129 Cpp.
Viteza de deplasare a autoturismului condus de inculpat a fost stabilita prin raportul de expertiza la 50-60 km/ora.
Dup? impact, victima a fost proiectata pe banda de circula?ie aflata in repara?ii, unde a decedat. Cauza decesului a constat in hemoragia si dilacerarea meningo- celebrare , urmarea unui TCF cu multiple fracturi de viscero si neurocraniu produse la nivelul unui politraumatism. Intre leziuni si deces exista leg?tura de cauzalitate directa si necondi?ionata, s-a stabilit prin raportul de constatare medico – legala nr. 3146/02.11.2009. Sângele recoltata de la victima nu con?inea alcool, astfel încât aceasta nu se afla sub influenta b?uturilor alcoolice.
Vinovatia inculpatului in producerea accidentului de circula?ie finalizat cu decesul victimei a constat in înc?lcarea prevederilor art 41 din OUG 195/2002 conform c?rora vehiculele trebuie conduse pe partea carosabila cat mai aproape de partea dreapta a drumului, art 35 din OUG 195/2002 conform c?rora participan?ii la trafic trebuie s? aib? un comportament care s? nu afecteze fluen?a ?i siguran?a circula?iei, s? nu pun? în pericol via?a sau integritatea corporal? a persoanelor, precum si a dispozi?iilor OUG 195/2002 care interzic cu desavarsire conducerea unui vehicul de c?tre o persoana care a consumat b?uturi alcoolice.
In cazul in care cantitatea de alcool a determinat instalarea starii de ebrietate, infrac?iunea de ucidere din culpa prev de art 178 alin 1,2 Cp va îmbr?ca forma agravata prev de alin 3 al aceluia?i articol. Instan?a apreciaz? ca propor?ia culpei inculpatului la producerea accidentului a fost de 80%.
Culpa victimei a fost de 20% si a constat in nerespectarea a doua obliga?ii: de a nu circula pe un drum pe care accesul era interzis prin montarea indicatoarelor in loc vizibil, si de a nu se deplasa decat pe banda corespunz?toare sensului sau de mers. Chiar daca acest fapt nu era obiectiv posibil întrucât in acea zona partea carosabila era afectata de lucr?ri de repara?ii, victima era obligata ca la observarea autoturismului condus de inculpat sa opreasc? chiar pe banda sa de mers, pana acesta va trece, dup? care sa continue drumul, trecând pe banda sensului de mers opus când circula?ia ii permitea.
Chiar si in prezenta acestor obliga?ii înc?lcate, se constata ca vinovatia inculpatului este predominanta, având in vedere gravitatea rezultatului produs, modul violent in care victima a fost ucisa, prin raportul de expertiza tehnica auto statuându-se ca dup? accident aceasta a fost tarat pe o distanta de 3,5 m, conform urmei de frânare identificata prin cercetarea la fata locului.
Dup? producerea accidentului inculpatul nu a oprit pentru a verifica starea victimei, ci dimpotriv? si-a continuat drumul pe o distanta de aprox. 1 km, astfel cum a precizat in declara?ia data in data de 12.09.2009 in calitate de inculpat ( fila 108) , dup? care s-a întors.
Victima a fost observata pe partea carosabila de c?tre martorul NA , care a precizat ca aceasta avea fata zgâriata si nu mai respira. Doua persoane prezente in acea zona i-au relatat martorului ca victima a fost lovita de un autoturism cu num?r de înmatriculare str?in, care ulterior a fugit de la locul accidentului. Aceste persoane nu au mai fost identificate întrucât au plecat imediat . Martorul NA a apelat serviciul de urgenta 112, unde a anun?at accidentul de circula?ie. Dup? aprox. 5 minute a sosit ambulanta, iar dup? alte doua minute s-a reîntors si inculpatul conducând acela?i autoturism cu care lovise victima. Martorul a observat in acest moment si avariile autoturismului situate in partea din fata – masca fata, capota înfundata ,parbrizul spart. Conduc?torul auto- inculpatul a coborât din autoturism, s-a îndreptat spre victima , a luat un papuc al acesteia pe care l-a aruncat mai aproape de cadavru, dup? care s-a îndreptat spre victima pe care a mi?cat-o pu?in, dup? care s-a îndep?rtat.
Ap?rarea formulata de inculpat in sensul ca nu a observat prezenta victimei pe partea carosabila, dup? cum sus?ine ca nu a con?tientizat nici accidentul produs si de aceea a continuat drumul si nu a oprit , astfel cum era obligat din punct de vedere legal dar si moral , este infirmata de urm?toarele elemente faptice ce rezulta din probele administrate in cursul procesului :
– parbrizul autoturismului pe care il conducea a fost avariat destul de grav, astfel cum rezulta din fotografiile realizate cu ocazia cercet?rii la fata locului, procedeu probatoriu realizat in data de 12.09.2009, astfel încât este imposibil ca un conduc?tor auto sa nu realizeze momentul impactului soldat cu spargerea parbrizului , ceea ce ii perturba si vizibilitatea. Chiar si in stare de ebrietate fiind , nu era posibil ca inculpatul sa nu con?tientizeze fapta comisa;
– in declara?ia din data de 12.09.2009 in calitatea de f?ptuitor, intre orele 10,15- 12,20, pe care inculpatul si-a men?inut-o când a fost audiat in calitate de învinuit, conform art 6 Cpp, in intervalul de timp 14.00- 14,25 in aceea?i zi, in prezenta aparatorului ales, inculpatul a precizat ca a lovit o persoana care se deplasa pe bicicleta si pe care a observat-o in momentul impactului. Chiar daca inculpatul nu ar fi observat prezenta victimei ce conducea o bicicleta de la o distanta care sa ii permita evitarea acesteia, o data produs impactul era obligat sa se opreasca, sa ii acorde primul ajutor si sa anunte organele de politie si unitatea sanitara, ceea ce nu a facut intrucat ambulanta a fost chemata de martorul NA.
– martorul AM a declarat ca atât el cat si inculpatul au observat victima aflata pe bicicleta de la o distanta de 30-40 m, inculpatul încercând sa o evite întrucât aceasta mergea in zigzag. Desi acest martor sus?ine ca inculpatul si-a dat seama de impactul produs de abia dupa 2-3 minute , respectiv dup? parcurgerea distantei de 1 km cum sus?ine inculpatul, aceste declara?ii sunt neverosmile, astfel incat nu vor avea forta probanta. Modul violent in care a avut loc impactul – frontal, victima fiind tarata pe o distanta de 3,5 m, deteriorarea grava si vizibila a parbrizului in timpul impactului conduc la concluzia ca impactul era imposibil de neobservat.
Daca s-ar lua in considerarea sus?inerea inculpatului, atunci nu ar exista nicio explica?ie verosimila despre modul in care acesta a mai condus pe o distanta de 1 km cu parbrizul spart , fara sa il observe si fara sa se întrebe asupra modului in care acesta a fost spart inopinat in timpul deplas?rii.
Spre deosebire de victima, inculpatul consumase alcool, ceea ce a fost de natura sa ii afecteze luciditatea, puterea de concentrare, aptitudinea de a lua decizii corecte.
Astfel, la un moment imediat urm?tor produceri accidentului de circula?ie, inculpatul a fost suspus testarii Drager, in urma c?ruia s-a stabilit ca , la ora 06,59 avea o alcoolemie de 1,23%0 mg/l. Valoarea alcoolemiei era foarte ridicata pentru o persoana care conducea un autoturism pe un drum public, dupa o noaptea in care a muncit si pretinde ca nu a consumat decât foarte pu?in alcool, aceasta din urma sus?inere fiind infirmata nu numai de rezultatele test?rii Drager, dar si prin coroborarea declara?iilor martorilor cu înscrisurile medicale ce materializeaz? starea psiho- fizica a inculpatului in diminea?a de 12.09.2009 in care s-a produs accidentul.
Starea psiho – fizica in care se afla inculpatul in momentul accident?rii victimei era de ebrietate si nu doar cea specifica unui consum oarecare de alcool. Instan?a are in vedere consemn?rile medicul specialist, martorul AS , din con?inutul buletinului de examinare clinica, privind modul in care acesta reac?iona, se comporta – inculpatul prezenta halena alcoolica, nu a pastrat echilibul in momentul întoarcerii brusc din mers, vorbirea era dizartrica, comportare dezordonata, orientare confuza in timp si spa?iu, aten?ia dispersata, judecata incoerenta. Concluzia medicului specialist consemnata in buletinul de examinare clinica a fost ca inculpatul este sub influenta b?uturilor alcoolice( fila 43).
Starea de ebrietate reprezinta o tulburare pasagera a consumatorului, cauzata de factori externi si avand un substrat organic.
Tipul de reactie in cazul starii de ebrietate este influentat de mai multi factori precum starea fizica si psihica a consumatorului, gradul de toleranta asupra alcoolului cat si factorii perturbatori ai mediului extern.
In stare de ebrietate apar o serie de modificari. Dispozitia psihica trece de la buna dispozitie la deprimare, suparare si agresivitate; initiativa va trece de la stimulare la inhibare; comportamentul social este afectat si va trece de la facilitarea unor contacte la manifestari de agresivitate. Una din principalele modificari survenite este asupra starii de constienta care va trece de la senzatia de a fi mai treaz si constient la starea patologica manifestata prin ameteli, prin pierderea temporara a constientei si coma; rationamentul va prezenta o incetinire, idei obsesive, scadere a capacitatii critice . .
O alta modificare evidenta este asupra motricitatii: vorbirea devine mai greoaie sau cu alte modificari, apar perturbari evidente in coordonarea miscarilor si o gesticulatie necontrolata cu miscari ample; modificarile neuro-vegetative se vor manifesta prin vasodilatatie, modificarea pulsului, greturi si varsaturi. .
Aceaste modificari devin tot mai evidente cu accentuarea stari de ebrietate. In functie de gradul de alcoolemie, se vor diferen?ia: st?ri de ebrietate usoare (0,5 – 1,5‰), medii (1,5 – 2,5‰) si avansate/coma alcoolica (peste 2,5‰).
Modificarile insa vor fi foarte diferite de la o persoana la alta aflata in aceeasi stare, tinand cont mai ales de gradul de obisnuinta in consumarea bauturilor alcoolice. Spre deosebire de imbibatia alcoolica, ce nu poate fi stabilita decat prin mijloace tehnice, diagnosticul clinic al starii de ebrietate se bazeaza pe modul de comportare. Exista o mare diferenta intre starea de ebrietate si conducerea sub influenta alcoolului. Starea de ebrietate reflecta exact acest aspect, al efectului pe care alcoolul il are asupra organismului, la nivel psiho-fizic.
Starea de ebrietate, ca imprejurare de fapt, a fost confirmata si de martorul AS, care, in calitate de medic specialist, a sustinut , pe baza cunostintelor sale medicale , inculpatul se afla in stare de ebrietate . Martorul si-a întemeiat sus?inerea pe declara?ia inculpatului potrivit c?ruia a consumat bere si wisky si pe toate rezultatele examin?rii consemnate in procesul verbal de examinare clinica .
Si martorul TI , asistent medical la Spitalul Clinic de Urgenta Craiova a precizat ca inculpatul se afla in stare de ebrietate , intrucat nu isi pastra echilibrul si avea ochii obositi.
Exista contradic?ii intre declara?iile celor doi martori PG,DPF, prezenti si ei in apartament, care pot fundamenta concluzia ca in realitate nu au cunoscut cu precizie ce b?uturi a consumat inculpatul, având in vedere ca era noapte, in locuin?a se muncea, iar b?uturile alcoolice erau variate si in num?r mare – coniac , bere , vin. Astfel, daca martorul DPF la plecare a observat ca sticla de alcool era goala, martorul PG infirma acest fapt si precizeaz? ca la plecarea sa, când au mai r?mas in apartament doar inculpatul si un b?iat , deci el a plecat dup? martorul DPF, sticla de wisky era goala doar jum?tate. Totodat?, martorul PG a precizat ca inculpatul a consumat singur wisky, nu si ceilal?i prezen?i, spre deosebire de martorul DPF care a declarat ca toti cei din locuin?a au consumat wisky. Toate aceste contradic?ii diminueaz? forta juridica probanta a împrejur?rilor rezultate din administrarea acestor probe, astfel încât vor fi înl?turate de la solu?ionarea cauzei.
Retractarea declara?iilor din faza de urm?rire penala de c?tre martorii MP si AM nu este de natura a le înl?tura de la solu?ionarea cauzei.
Principiile care guverneaz? regimul juridic al probelor in cursul procesului penal sunt: principiul lipsei unei ierarhii a probelor in func?ie de faza procesuala in care se administreaz? , principiul lipsei valorii prestabilite – având drept corolar principiul liberei aprecieri a acestora de catre instan?a de judecata, pe baza corobor?rii faptelor si împrejur?rilor care rezulta din ansamblul probelor administrate in cursul procesului ( art 63 alin 2 Cpp) , si principiul divizibilitatii probelor conform caruia, organul judiciar nu este obligat sa ia in considerare o proba in ansamblul sau, ci numai acele fapte si împrejur?ri care se coroboreaz? cu cele relevate prin administrarea altor probe in cursul procesului penal. In lipsa unei ierarhii a probelor, instan?a are nu numai posibilitatea, ci si obligatia sa analizeze care dintre decalaratiile contradictorii reflecta adevarul.
Retractarea totala sau partiala a unei declara?ii anterioare nu este de natura prin ea insesi sa o înl?ture in mod automat, caci astfel s-ar ajunge la lipsirea de efecte a unei probe administrate in mod legal.
Înl?turarea unei declara?ii se poate face numai in masura in care retractarea este temeinic motivata, iar împrejur?rile cauzei formeaz? convingerea ca relat?rile anterioare nu reprezint? realitatea.
Instan?a nu poate proceda la înl?turarea declara?iilor martorilor AM si MP din faza de urm?rire penala , întrucât retractarea nu este temeinic motivata si nici nu se coroboreaz? cu ansamblul probelor administrate in cursul procesului penal. Or, in condi?iile in care nu exista probe sau cel pu?in indicii in sensul temeinicie retract?rii declara?iei , aceasta conduita adoptata de martori nu poate produce efecte juridice, ci dimpotriv? va fi interpretata ca fiind pro causa.
Instan?a va avea in vedere declara?iile martorilor din faza de urm?rire penala, întrucât se coroboreaz? cu m?rturisirea inculpatului efectuata la spital , in prezenta medicului AS si a organelor de cercetare penala, si consemnate in procesul verbal din 12.09.2009( fila 45), conform c?reia a consumat in noaptea de 11/12.09.2009 1000 ml bere cu alcool si 200 ml wisky.
Recunoa?terea inculpatului PCM privind cantitatea de alcool consumata a avut loc in data producerii accidentului, in timp ce se afla la unitatea sanitara , in data de 12.09.2009, la ora 07.05, când s-a încheiat un proces verbal de c?tre organele de politie si medicul specialist martorul AS, in care s-a consemnat declara?ia orala a inculpatului conform c?reia in noaptea de 11/12.09.2009 a consumat 1000 ml de bere cu alcool si 200 mililitri de wisky, dar si refuzul acestuia de a se supune recolt?rii probelor biologice de sânge sau urina in vederea stabilirii gradului de alcoolemie.( fila 45 d.u.p.) .
Instan?a are in vedere atât consumul de alcool dar, in special, efectele acestuia asupra organismului conduc?torului auto, pentru a stabili daca s-a instalat starea de ebrietate. In cazul inculpatului toate probele converg c?tre aceasta concluzie, luând in considerare: lipsa de somn, inculpatul muncind toata noaptea, oboseala, comportamentul acestuia in momentul impactului când a ignorat lovirea violenta a victimei, pe care a abandonat-o c?zuta pe asfalt si si-a continuat drumul, modul violent in care s-a petrecut accidentul, cutezan?a inculpatului care a mai condus circa 1 km cu parbrizul spart chiar si in zona sa de vizibilitate, ceea ce nu l-a determinat sa opreasc?; conduita in momentul întoarcerii constând in aruncarea incaltamintei si mi?carea cadavrului, dar si conduita sa la unitatea sanitara caracterizata prin lipsa de concentrare, lipsa echilibrului. Toate aceste împrejur?ri denota atenuarea func?iilor importante ale organismului, determinand ca inculpatul sa nu mai detina propriul control.
In drept, fapta inculpatului care in timp ce desfasura activitatea de conducere pe drumurile publice, respectiv pe strada Brestei din municipiul Craiova, a unui autoturism, aflându-se in stare de ebrietate, accidenteaz? frontal victima care circula din sensul opus pe o bicicleta , producându-i decesul, intruneste elementele constitutive ale infrac?iunii de ucidere din culpa prev de art 178 alin 1,2,3 Cp.
In lan?ul cauzal care a condus la decesul victimei se regaseste si atitudinea inculpatului de nerespectare dispozitiilor art 87 din OUG 195/2002 care reglementeaz? interdic?ia absoluta de a desfasura o astfel de activitate in timp ce conduc?torul se afla sub influenta b?uturilor alcoolice, cu atat mai mult in stare de ebrietate . In urma corobor?rii probelor administrate in cursul procesului penal, având in vedere considerentele expuse se constata ca încadrarea juridica data faptei prin actul de sesizare este corecta, astfel încât nu se va dispune schimbarea încadr?rii juridice, conform art 334 Cpp in infractiunea prev de art 178 alin 2 Cp, astfel cum a solicitat inculpatul. Avand in vedere ca in actul de sesizare s-a retinut numai infractiunea prev de art 178 alin 2si 3 Cp, se va dispune schimbarea incadrarii juridice in infractiunea prev de art 178 alin 1,2,3 Cp, intrucat formele agravate ale infractiunii nu pot fi retinute fara forma simpla, de la care pornesc in constructia juridica si la care se raporteaza.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a ac?ionat cu forma de vinovatie a culpei prev de art 19 pct 2 lit a Cp , întrucât de?i a prev?zut ca prin activitatea de conducere pe drumurile publice in stare de ebrietate poate aduce atingere dreptului la viata unei persoane si pune in pericol grav siguran?a celorlal?i participan?i la traficul rutier, rezultat pe care nu l-a acceptat dar a considerat fara temei ca nu se va produce.
In ceea ce prive?te refuzul inculpatului de a se supune recolt?rii probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei, instan?a retine consemnarea efectuata de medicul specialist martorul AS din con?inutul buletinului de examinare clinica conform c?reia inculpatul a refuzat recoltarea probelor biologice atat de sânge dar si de urina in vederea stabilirii prezentei si cuantumului alcoolemiei. Aceea?i manifestare de vointa a inculpatului a fost consemnata si in con?inutul procesului verbal de recoltarea a probelor bilogice( fila 44).
Recunoa?terea cantitatii de alcool consumate a avut loc in data producerii accidentului, in timp ce se afla la unitatea sanitara , in data de 12.09.2009, la ora 07.05, când s-a încheiat un proces verbal de catre organele de politie si medicul specialist martorul AS, in care s-a consemnat declara?ia orala a inculpatului conform c?reia in noaptea de 11/12.09.2009 a consumat 1000 ml de bere cu alcool si 200 mililitri de wisky, dar si refuzul acestuia de a se supune recolt?rii probelor biologice de sânge sau urina in vederea stabilirii gradului de alcoolemie.( fila 45 d.u.p.) .
Aceasta consemnare a fost f?cuta de organele de politie si medicul specialist, pe baza propriilor constat?ri, in timp ce se aflau in timpul exercit?rii atribu?iilor de serviciu, potrivit competentei lor, astfel ca ele fac dovada pana la înscrierea in fals, având forta juridica a unor înscrisuri oficiale. Inculpatul a luat cunostiinta de con?inutul acestui proces verbal insa a refuzat sa il semneze.
Inculpatul nu a formulat insa nici in acel momente, si nici ulterior in cursul cercet?rii judecatoresti obiec?iuni privind veridicitatea constat?rilor organelor de politie si a medicului specialist in respectivul proces verbal.
Refuzul recolt?rii probelor biologice de sange sau urina nu a fost unul obiectiv, ci efectuat in scopul ascunderii cantitatii reale de alcool consumata.
Sus?inerea inculpatului conform c?reia dorea sa fie asistat de aparatorul ales in momentul efectu?rii prelev?rii nu reprezint? o cauza exoneratoare de r?spundere penala, întrucât in momentul prezentei sale la unitatea sanitara cauza penala se afla in faza actelor premerg?toare, el fiind condus la spital in vederea recolt?rii probelor biologice in data de 12.09.2009 in jurul orei 07,00, iar urm?rirea penala a început in aceea?i zi dar la ora 13,30, prin rezolu?ia organelor de cercetare penala( fila 12), conform art 228 Cpp.
In faza actelor premerg?toare se strâng date si informa?ii conform art 224 Cpp pentru ca organele de urm?rire penala sa decid? daca sunt suficiente date si indicii temeinice privind savarsirea unei fapte penale si nu exista nicio cauza care sa împiedice punerea in mi?care a ac?iunii penale, prev de art 10 Cpp. Actele premerg?toare, efectuându-se conform art. 224 C. proc. pen. în vederea începerii urm?ririi penale, sunt limitate la îndeplinirea scopului lor, de a completa informa?iile organului de urm?rire penal? pentru a le aduce la nivelul unor constat?ri care s? determine începerea urm?ririi penale, de a verifica informa?iile de?inute, confirmând sau infirmând concordan?a acestora cu realitile faptice ale cauzei ?i, dup? caz, de a fundamenta convingerea organului de urm?rire penal? referitoare la solu?ia de urm?rire penal?, potrivit art. 228 C. proc. pen.
Nu este început procesul penal, acest moment fiind dat de începerea urm?ririi penale, conform art 228 Cpp. In faza actelor premerg?toare f?ptuitorului nu ii sunt garantate drepturi procesuale, astfel ca invocarea dreptului la un aparator pentru a fi prezent la procesul recoltarii probelor biologice nu poate fi re?inuta ca un motiv întemeiat pentru a justifica atitudinea sa . Garantarea dreptului la ap?rare nu se poate asigura în afara procesului penal, înainte de începerea urm?ririi penale, când f?ptuitorul nu are calitatea procesual? de învinuit sau de inculpat.
Martorul AS a men?ionat ca i-a acordat posibilitatea inculpatului de a a?tepta aparatorul ales dar acesta nu a venit. Inculpatul nu a avut nici un moment de r?zgândire. Organele de politie au avut un comportament corespunz?tor fata de inculpat, astfel ca devine nefondata ap?rarea acestuia conform c?reia si acesta reprezint? unul dintre motivele refuzului recolt?rii probelor biologice.
Metodologia de recoltare a probelor biologice in vederea determin?rii alcoolemiei este standardizata si uniforma pe tot teritoriul României, efectuându-se in conformitate cu Ordinul 376/2006 emis de Ministerul Sanatatii pentru aprobarea normelor metodologice privind prelevarea probelor biologice in vederea stabilirii intoxica?iei etilice: pentru determinarea alcoolemiei se vor recolta 2 probe de sange din vena , la un interval de o ora intre prelev?ri .
Conform art 6 din Ordinul 376/2006 emis de Ministerul Sanatatii pentru aprobarea normelor metodologice privind prelevarea probelor biologice in vederea stabilirii intoxicatiei etilice, prima prelevare se efectueaz? la un interval de timp de timp de pana la 30 minute de la producerea evenimentului care a determinat solicitarea prelevarii de sânge, întrucât numai in acest mod se pot ob?ine rezultate exacte din punct de vedere stiintific. Cu cat intervalul de timp creste , cu atât metodologia de recoltare este mai dificil de aplicat, iar rezultatele – in m?sura in care se pot ob?ine – mai pu?in exacte. Nerespectarea instruc?iunilor de prelevare de probe biologice atrage anularea caracterului probator in justi?ie a analizei de sânge si aplicarea de sanc?iuni administrative personalului medical.
Scopul efectu?rii celor doua recolt?ri la un interval de 30 minute este de a stabili rata individuala de eliminare a alcoolului din organism, pe de o parte, si stabilirea fazei intoxica?iei pe de alta parte. Metabolismul alcoolului in organism are doua etape principale: faza de absorb?ie si faza de eliminare ; absorb?ia este in rela?ie directa cu starea de plenitudine a stomacului, ea fiind rapida in cazul ingestiei pe stomacul gol ( 30 minute)si întârziata de consumul anterior si concomitent de alimente( pana la 90 minute).
În drept fapta inculpatului, care la data de 12.09.2009 a condus in interiorul localitatii Craiova un autoturism, desi se afla in stare de ebrietate dovedita clinic dar si prin declara?iile martorilor care au consumat impreuna cu inculpatul alcool , accidenteaz? mortal victima , iar ulterior refuza sa se supune probelor biologice de sange sau urina in vederea stabilirii alcoolemiei întrune?te elementele constitutive ale infrac?iunii prev. de art. 87 al.5 din OUG 195/2002 .
Sub aspectul laturii obiective , elementele constitutive rezida in actiunea de a desfasura activitatea de conducere a unui vehicul legal inmatriculat pe un drum public, in sensul dat de prevederile art 6 din OUG 195/2002 , respectiv orice cale de comunica?ie terestr?, cu excep?ia c?ilor ferate, special amenajat? pentru traficul pietonal sau rutier, deschis? circula?iei publice, accidentând mortal o persoana si de a refuza in acest context sa fie supus unei test?ri medicale in vederea depist?rii si stabilirii eventualului consum de alcool .
Infrac?iunea dedusa judeca?ii este de pericol, formala, fiind de natura a aduce atingere relatiilor sociale ce reglementeaz? desfasurarea normala si in siguran?a a circulatiei pe drumurile publice. Pentru existenta sa nu este obligatorie producerea unui rezultat socialmente periculos concret, fapta incriminata consumându-se in momentul in care se realizeaz? inac?iunea ce constituie elementul material al laturii obiective , deci se incalca o norma a dreptului obiectiv.
Legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei.
Latura subiectiva prespune intentia indirecta ca forma de vinovatie, prev de art 19 pct 1 lit a Cpp, inculpatul prevazand ca prin fapta sa omisiva de a se supune recoltarii probelor biologice desi conducea un autoturism pe drumurile publice , a consumat bauturi alcoolice si a accidentat mortal o persoana aduce atingere sigurantei circulatiei altor persoane pe drumurile publice, rezultat pe care desi nu l-a urmarit, a acceptat posibilitatea producerii sale.
Conform art. 35(1) din OUG 195/2002 participan?ii la trafic trebuie s? aib? un comportament care s? nu afecteze fluen?a ?i siguran?a circula?iei, s? nu pun? în pericol via?a sau integritatea corporal? a persoanelor ?i s? nu aduc? prejudicii proprietii publice ori private.
La individualizarea pedepselor ce se vor aplica inculpatului instan?a va avea in vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C.p. respectiv limitele de pedeapsa prev. de textul incriminator pt. fiecare fapta s?vâr?it?, gradul ridicat de pericol social decurgand din : atingerea adusa vie?ii unei persoane pe fondul consumului de alcool , rezultând astfel ca posibilitatile de control ale inculpatului erau atenuate, modul violent in care a fost accidentata victima, atitudinea de a ignora victima desi aceasta intrase in stare de inconstienta si ulterior a decedat, inculpatul a parasit locul accidentului, si s-a reintors dupa ce a mai parcurs distanta de 1 km. Aceasta conduita releva atitudinea de indiferenta fata de viata oamenilor, fata de cea mai importanta valoare sociala ocotita de normele dreptului penal.
Desi martorii AM si MP au aratat ca si inculpatul a observat victima de la o distanta de 30-40 m, inculpatul nu a depus diligente rezonabile pentru a o evita. De?i martorii sus?in contrariul nu a rezultat din probele administrate ca inculpatul sa fi încercat evitarea victimei ce mergea pe o bicicleta.
La individualizarea judiciara atat a sanc?iunii cat si a modalitatii de executare se vor avea in vedere multitudinea circumstan?elor agravante ale faptei, in conditiile in care inculpatul a condus un vehicul dupa ce toata noaptea nu a dormit, ci a participat la renovarea unui apartament, a consumat bauturi alcoolice, iar starea de oboseala a favorizat instalarea starii de ebrietate, o dovada in plus constituind-o si prezenta in autoturismul inculpatului in momentul accidentului a unei sticle de bere marca Timisoareana , identica cu cea indicata de martori ca fiind consumata si in apartament.
Raportat la forma de vinovatie a infrac?iunii prev de art 178 alin 1,2,3 Cp, culpa nu poate determina de una singura nici atenuarea pedepsei si nici executarea acesteia in alt regim decât cel de deten?ie, întrucât uciderea din culpa a unei persoane s-a suprapus peste o alta fapta ilicita comisa cu vinovatie, in forma inten?iei indirecte, prev de art 19 pct 1 lit b Cp – consumul de alcool si conducerea in stare de ebrietate a unui vehicul. In condi?iile in care inculpatul se afla in stare de ebrietate când a accidentat victima, dupa care nici nu i-a acordat primul ajutor, nu a anun?at organele de politie si nici unitatea sanitara, nedepunand deci nici un efort pentru salvarea vietii acesteia, ci dimpotriv? si-a continuat drumul, desi semnele impactului frontal violent erau foarte vizibile, parbrizul fiind avariat grav, dupa care s-a intors, si, fara a manifesta un sentiment de regret, a aruncat incaltamintea acesteia si a mi?cat pu?in cadavrul ceea ce denota indiferenta fata de viata unui om, nu se poate sus?ine ca executarea pedepsei in alt regim decât cel de detentei ar fi suficienta pentru a asigura func?iile pedepsei de eliminare, exemplaritate si sanc?ionatoare, si nici scopul preventiv.
Prin referatul de evaluare s-a re?inut ca inculpatul prezint? tendin?a diminu?rii propriei responsabilitati, prin invocarea conduite victimei in contextul savarisrii infrac?iunilor, De asemenea, s-a constatat ca nu prezint? empatie fata de victima si familia acesteia , iar la nivel decizional ignora riscurile unei ac?iuni – conducerea sub influenta b?uturilor alcoolice – cu posibile consecin?e penale si punerea in pericol a siguran?ei publice
Modalitatea in care inculpatul a ac?ionat evidentiaza o lipsa de maturitate, o lipsa de preocupare pentru eventualele consecin?e ce se puteau produce datorita nerespectarii regulilor privind circula?ia pe drumurile publice si gravitatea acestora, asumarea unor riscuri fara preocupare pentru efectele ce se puteau produce asupra sa, asupra persoanelor participante la trafic.
Se adaug? refuzul acestuia de a se supune probelor biologice, tocmai in scopul de a ascunde cantitatea reala de alcool consumata, modul in care aceasta se reflecta in sânge, întrucât la testul Drager a fost depistata o alcoolemie foarte mare – 1,23%0 mg in aerul expirat.
Se vor da eficienta dispozitiilor art 74 lit a Cp, avand in vedere conduita inculpatului anterior comiterii infractiunilor, constand in lipsa antecedentelor penale, comportament circumscris normelor sociale, astfel cum rezulta din referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probatiune de pe lâng? Tribunalul Dolj. Stilul de viata din ultimii ani a denotat orientarea intereselor sale c?tre activitati lucrative si ob?inerea licita a resurselor financiare .
În temeiul art. 88 C.p. se va deduce durata re?inerii ?i arest?rii preventive de la 12.09.2009 la 08.12.2009 inclusiv. În temeiul art. 160/2 Cpp raportat la art. 160/5 alin. 4 lit. e, alin. 6 C.p.p. dispune încetarea st?rii de liberare provizorie sub control judiciar, instituita prin decizia penala 816/2009 a Tribunalului Dolj de la data r?mânerii definitive a prezentei hot?râri.
In ceea ce priveste pedeapsa accesorie instanta in temeiul art. 71 Cod penal, raportat la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului exprimata in cauza Hirst contra Marii Britanii, Sabou si Parcalab c. Romaniei si la art.3 din Protocolul nr.1 aditional Conventiei Europene a Drepturilor Omului, retine ca natura faptei savarsite, urmarile produse, ansamblul circumstantelor personale ale inculpatului, duc la concluzia existentei unei nedemnitati in exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice si in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, motiv pentru care exercitiul acestor drepturi va fi interzis pe perioada executarii pedepsei principale.
Latura civila.
S-au constituit parti civile tatal – CI, concubina- VE si copii victimei- CP si VAS, insa numai fiul victimei a solicitat atat daune morale cat si daune materiale, in suma de 10.000 lei reprezentand cheltuieli de înmormântare si cu efectuarea parastaselor, insa celelalte parti civile au solicitat numai repararea prejudiciului moral, aratand ca cel material a fost suportat numai de CP care a sus?inut toate cheltuielile.
Sunt întrunite atât condi?iile r?spunderii civile delictuale , sub aspect substantial, conform art 998-999 Cod civil, dar si conditiile procesual penale pentru exercitarea actiunii civile in cadrul procesului penal, care se degaja din interpretarea art 14 si urm , si art 346 Cpp. Repararea prejudiciului trebuie sa fie integral, conform art 14 Cpp, fara distinc?ie dup? cum acesta este moral sau material, insa se va tine seama de culpa concurenta a victimei, astfel incat prejudiciul va fi redus propor?ional.
Prejudiciul material si moral este supus repara?iunii in cadrul procesului penal , fiind intrunite condi?iile r?spunderii civile delictuale prev de art 998 Cc prin raportare la art 14 Cpp : existenta unei fapte ilicite, in speta a unei infrac?iuni ce a atras declan?area atât a ac?iunii penale, cat si a ac?iunii civile, accesorie fata de prima, temeiul juridic unic al celor doua ac?iuni fiind o caracteristica esen?iala a ac?iunii civile; leg?tura de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciul produs; acesta din urma trebuie sa fie cert atât sub aspectul existentei cat si a posibilitatii de evaluare, prejudiciul sa nu fie reparat si sa existe manifestarea de vointa a partii v?t?mate de a i se repara prejudiciul produs prin infrac?iune ( aceasta din urma condi?ie nefiind necesare decat in situatia in care partea vatamata este o persoana cu capacitate deplina de exercitiu).
In ceea ce prive?te prejudiciul material, instan?a retine ca numai partea civila CP a solicitat repararea sa, întrucât, conform declara?iilor tuturor par?ilor civile, acesta a suportat cheltuielile de înmormântare si parastasele ce se efectueaz? in mod cutumiar. Aceasta a solicitat repararea prejudiciului material de 10.000 lei, depunând in acest sens înscrisuri justificative, care coroborate cu declara?iile martorilor, conduc la concluzia ca partea civila a suportat toate cheltuielile pe care le-a efectuat: alimente necesare la înmormântare , cheltuieli cu imbalsamarea cadavrului victimei si eliberarea certificatului de deces( 101 lei), oficierea inmormantarii – 400 lei, cheltuieli fata de unitatea sanitara care a efectuat autopsia si a conservat cadavrul, achizi?ionarea acelor obiecte vestimentare si de uz care, conform obiceiurilor sa doneaz? la înmormântare si la parastase.
Din declara?ia martorului BN se retine ca perioada in care a avut loc înmormântarea a fost de 3 zile, in care s-au servit mese de veghe, iar la înmormântare au participat 120 persoane, c?rora li s-au donat farfurii cu mâncare, c?ni, gale?i, , prosoape, batiste, basmale. Cheltuielile cu achizi?ionarea cosciugului, a crucii de lemn au fost suportate tot de fiul victimei- CP. La parastasul de la 6 saptamani ulterior inmormantarii au participat 60 persoane, iar la cel de 3 saptamani – 20 persoane. La aceste evenimente s-au donat haine in memoria decedatului, dar si un pat, o masa, scaune . Muzica de la înmormântare a fost de 600 lei.
Si martorul TA a declarat ca la înmormântare au participat 100 persoane, iar la parastas s-au servit mai multe feluri de mâncare, iar participan?ilor li s-au oferit e?arfe, basmale, pachete cu alimente. Aceea?i procedura s-a desfasurat si la parastase
Suma solicitata cu acest titlu a fost de 10.000 lei, de?i au fost depuse înscrisuri justificative pentru o suma mai mare, insa in sedinta publica din partea civila a precizat ca isi men?ine solicitarea la acest cuantum, si nu il majoreaz?.
In ceea ce prive?te prejudiciul moral , cu privire la cuantificarea acestuia , legea civila nu prevede criterii de determinare. In consecin?a , cuantumul daunelor morale se stabile?te prin apreciere, urmare a aplic?rii de c?tre criteriilor subiective referitoare la consecintele negative suferite de cel in cauza in plan psihic si fizic, importanta valorilor lezate si masura lezarii lor, intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, masura afectarii, precum si masura in care partii vatamate i-a fost afectata situatia profesionala sau sociala.
In vederea acordarii daunelor morale, partea vatamata nu trebuie sa dovedeasca prejudiciul sub aspect valoric, ci numai sub aspectul existentei, partea vatamata fiind obligata a produce acel minim de dovezi, argumente si indicii din care sa rezulte afectarea drepturilor sale nepatrimoniale, de natura a duce la concluzia prejudicierii morale.
In ceea ce prive?te prejudiciul moral, instan?a are in vedere ca existenta acestuia este de necontestat pentru toate partile care sunt tat?l, copiii si concubina victimei, aceasta din urma desfasurandu-si viata privata al?turi de victima de-a lungul vietii, desi nu s-au casatorit legal, insa au avut împreuna doi copii, majori la aceasta data, astfel incat viata de familie continua este de net?g?duit. Victima si concubina au avut comunitate de locuin?a, s-au comportat ca so?i, au avut si crescut împreuna doi copii, au avut aceea?i locuin?a, singura lacuna fiind neoficializarea casatoriei, impediment care nu diminueaz? suferin?a puternica produsa asupra persoanei cu care victima si-a construit o familie.
Pierderea partenerului de viata, cu care a ob?inut realiz?ri materiale si morale, respectiv pierderea tat?lui ajuns la vârsta deplinei maturitati, intr-un moment in care copiii – fiul si fiica- au devenit si ei maturi, fiind expresia modului in care parintii i-au crescut si educat, si de asemenea, pierderea fiului produc incontestabil o trauma psihica profunda si ireversibila.
CI a ajuns in situatia de a-si înmormânta propriul fiu, iar VE si-a înmormântat partenerul de viata si tatal copiilor sai. Pierderea morala este cu atat mai profunda cu cat disparitia fizica a victimei a fost una violenta si nu produsa din cauze maturale. Instanta apreciaz? ca suma de 40.000 lei , redusa proportional cu contributia victimei la producerea accidentului, reprezinta o reparatie justa pentru fiecare parte civila a prejudiciului moral suferit
Biroul Asigur?torilor din România a comunicat la solicitarea instantei faptul ca Biroul Carte Verde din Italia nu a identificat nicio societate de asigurare la care sa fi fost asigurat pentru RCA/ Cartea Verde autoturismul cu nr de inmatriculare AS 321 TJ, condus de inculpat in momentul producerii accidentului de circulatie, dar a confirmat ca acesta era legal înmatriculat in Italia . In aceasta situa?ie devine aplicabil Acordul Multilateral de Garantare la care atat Biroul Asigur?torilor din Romania cat si Biroul Carte Verde din Iatlia sunt semnatare, si prin care s-a garantat plata desp?gubirilor la care au dreptul persoanele prejudiciate prin accidente de circula?ie produce de autovehicule care au locul obisnuit de stationare in aria lor de competenta si care nu sunt asigurate pentru RCA/ Cartea Verde.
Prin asumarea obliga?iei de garan?ie, Birourile Na?ionale nu s-au transformat in societati de asigurare, ci numai actioneaza in scopul protej?rii persoanelor prejudiciate prin accidente produce de vehicule neasigurate . Daca sunt obligate ele insele sa pl?teasc? desp?gubiri, au un drept de regres împotriva persoanelor responsabile sub aspect delictual, pentru repararea prejudiciului .
Biroul Asiguratorilor din Romania a desemnat in calitate de garant, UCI care a fost citat la sediul mandatarului s?u din România, respectiv SC AR – AVIG , urmând a se angaja obliga?ia de garantare in masura in care vinovatia inculpatului este stabilita.
Sub aspectul laturii civile, fiind îndeplinite condi?iile r?spunderi civile delictuale, se va dispune obligarea inculpatului al?turi de asigur?torul garant la plata daunelor morale si materiale in favoarea par?ilor civile.
În temeiul art. 191 alin. 1 C.p.p. se va obliga inculpatul, aflat in culpa procesuala la plata sumei de 1100 lei cheltuieli judiciare c?tre stat.
În temeiul art. 193 alin. 1 C.p.p. se va obliga inculpatul la plata sumei de 1200 lei cheltuieli judiciare c?tre partea civil? CP ?i la plata sumei de 802,40 lei cheltuieli judiciare reprezentând onorariu expert c?tre partea civil? CI.
1
