• Sfera de aplicare a disp. art. 24 din Legea nr. 554/2004 rep. în raport de prev. art. 5 alin. 2 din acelaşi act normativ Inaplicabilitatea dispoziţiilor art. 24 din Legea nr. 554/2004 privind obligaţia executării hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile pronunţate de instanţa de contencios administrativ în situaţia în care este vorba despre o procedură de aplicare a Legii nr. 18/1991. instanţa de contencios administrativ nu poate obliga Comisia de aplicare a Legii nr. 18/1991 să emită sau să elibereze acte pentru care art. 53 şi urm. din precizatul act normativ a instituit o altă procedură. Actele Comisiei de aplicare a Legii nr. 18/1991 sunt exceptate controlului instanţelor de contencios administrativ.
Prin sentinţa civilă nr.6/C/18 aprilie 2008 a Tribunalului Mureş, Secţia contencios administrativ şi fiscal s-a admis acţiunea reclamantului J.I. şi a obligat Preşedintele Comisiei locale de fond funciar Ceuaşu de Câmpie la o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe fiecare zi de întârziere, începând cu rămânerea definitivă a sentinţei şi până la soluţionarea cererii reclamantului din 13 septembrie 2005.
Prin aceeaşi sentinţă s-a mai dispus ca acelaşi preşedinte să plătească reclamantului despăgubiri de 500 lei/zi întârziere până la soluţionarea aceleiaşi cereri din 13 septembrie 2005, precum şi la plata sumei de 1104,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Sentinţa s-a motivat în drept pe dispoziţiile art.24 din Legea nr.554/2004 privitoare la obligaţia executării hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile pronunţată de către instanţa de contencios administrativ.
S-a apreciat că sentinţa susceptibilă de executare conform art.24 din Legea nr.554/2004 este sentinţa nr.148/02.04.2007 a Tribunalului Mureş, de la a cărei rămânere irevocabilă a trecut mai mult de un an.
Impotriva sentinţei nr.6/C/18 aprilie 2008 s-a declarat recurs de către Szabo Jozsef-Levente având calitatea de Preşedinte al Comisiei locale de fond funciar Ceuaşu de Câmpie, invocând motive de nelegalitate şi netemeinicie în a căror dezvoltare se arată că sentinţa civilă nr.148/02.04.2007 a fost executată ca atare prin comunicarea corespondenţei depuse la biroul avocatului ales S.E..
Recursul este fondat.
Indiferent de susţinerile părţilor, este necontestat că prin sentinţa civilă nr.148 din 2 aprilie 2007 a Tribunalului Mureş nu s-a dispus altceva decât comunicarea răspunsului la cererea de restituire formulată de reclamantul J.I. către avocatul ales S.E., iar prin adresa nr.5267 din 11.10.2007 s-au cerut acte suplimentare, la care s-a răspuns de către avocat prin adresa din 16 ianuarie 2008 (filele 5-7 recurs).
Abstracţie făcând de faptul că procedura de aplicare a Legii nr.18/1991 scapă cenzurii instanţelor de contencios administrativ având în vedere că, potrivit art.5 alin.2 din
Legea nr.554/2004, nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desfiinţarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură, este limpede că instanţa de contencios administrativ nu putea să oblige comisia de aplicare a Legii nr.18/1991 să emită sau să elibereze acte pentru care art.53 şi următoarele din Legea nr.18/1991 a instituit o altă procedură.
Comunicarea răspunsului la adresa avocatului ar avea acoperire şi în faptul că reclamantul domiciliază în străinătate (fila 22), iar procedura reglementată de Legea nr.18/1991 condiţionează exercitarea căilor de atac în anumite termene ce s-ar putea pierde prin comunicarea actelor la domiciliul reclamantului din străinătate.
In consecinţă, măsurile dispuse prin sentinţa recurată în baza art.24 din Legea nr.554/2004 sunt vădit nelegale şi luate cu ignorarea competenţei instanţei de contencios administrativ în privinţa executării (art.23 – 25), nepunându-se problema neexecutării sentinţei în cauză din motive imputabile conducătorului autorităţii, cât timp actele comisiei de aplicare a Legii nr.18/1991 sunt exceptate controlului instanţei de contencios administrativ,
Aşa fiind, curtea va admite recursul şi va modifica sentinţa în sensul că va respinge cererea avocatului S.E. pentru aplicare de sancţiuni şi obligare la despăgubiri în baza art.24 din Legea nr.554/2004.
