În motivarea în fapt a cererii, petentul a învederat că, prin sentinţa menţionată, pârâtul a fost obligat la plata în favoarea sa a unei pensii de întreţinere în cuantum de 90 lei.
Reclamantul a mai susţinut că nevoile sale şi veniturile tatălui său sunt mai mari în prezent.
În drept, petentul şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 524 C.civ., art. 525 C.civ., art. 529 C.civ., art. 531 C.civ. şi art. 532 C.civ.
Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, conform art. 29 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
În dovedirea acţiunii, reclamantul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, depunând la dosar, în copii certificate pentru conformitate cu originalul: cartea sa identitate (f. 3); certificatul său de naştere (f. 4); decizia civilă nr. X a T.M. – Secţia civilă, pronunţată în dosarul nr. X (f. 5-6); adeverinţa nr. X, emisă de Facultatea X. din cadrul Universităţii Y. din T.(f. 7).
B. Apărările formulate
Pârâtul a depus, la data de X, o întâmpinare nesemnată, cu depăşirea termenului legal (f. 17), prin care s-a declarat de acord cu admiterea acţiunii, arătând, pe de o parte, că nu realizează venituri, motiv pentru care pensia trebuie raportată la venitul minim pe economie, şi, pe de altă parte, că mai are în întreţinere un copil minor – S.G.A.
În dovedirea susţinerilor sale, pârâtul a depus la dosar, în xerocopie, certificatul de naştere privind pe copilul S.G.A. (f. 18).
C. Probe şi alte chestiuni relevante
La data de X (f. 24), reclamantul a depus un înscris prin care a precizat că înţelege să-şi însuşească cererea, solicitând majorarea pensiei ca urmare a continuării studiilor la facultate.
La termenul de judecată din X (f. 25), apărătorul petentului a învederat că cererea are ca obiect stabilirea pensiei de întreţinere, iar nu majorarea acesteia, reclamantul fiind în continuarea studiilor.
Sub aspect probator, la acelaşi termen, s-a încuviinţat pentru ambele părţi proba cu înscrisuri.
La solicitarea instanţei, Inspectoratul Teritorial de Muncă M. a precizat că, în baza informatică de date a Inspecţiei Muncii R.E.V.I.S.A.L, pârâtul figurează, din data de X, cu un contract individual de muncă în derulare la Întreprinderea Individuală S.A., C.U.I. X, însă nu poate să indice salariul brut de încadrare, întrucât aplicaţia nu permite vizualizarea acestuia (f. 30, 55).
În acelaşi timp, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice M. a comunicat că pârâtul este înscris în evidenţele fiscale pe anul X cu venituri estimate din activităţi comerciale în valoare de 1.000 lei net anual şi cu venituri estimate din cedarea folosinţei în cuantum de 90 lei net anual (f. 32, 48, 53).
La termenul de judecată din X (f. 35), instanţa a dispus emiterea unei adrese către Întreprinderea Individuală S.A, pentru a comunica veniturile nete obţinute de pârât în ultimele 6 luni, defalcate pe fiecare lună, media lunară a veniturilor, urmând ca reţinerile să fie precizate distinct, precum şi cu menţiunea de a evidenţia sporurile de care beneficiază pârâtul, ce reprezintă acestea şi dacă au caracter permanent sau ocazional, sub sancţiunea amenzii judiciare prevăzute de art. 187 alin. (1) pct. 2 lit. g) C.proc.civ.
Întreprinderea nu a furnizat informaţiile solicitate.
Totodată, s-a dispus citarea pârâtului cu menţiunea de a semna întâmpinarea cel mai târziu până la următorul termen, sub sancţiunea anulării acesteia, precum şi de a certifica pentru conformitate cu originalul copia certificatului de naştere a minorului S.G.A., sub sancţiunea de a nu se ţine seama de înscris (f. 35).
La termenul de judecată din X (f. 43), avocatul pârâtului, B.D., a semnat întâmpinarea şi a certificat pentru conformitate cu originalul copia certificatului de naştere a minorului S.G.A., depunând la dosar un înscris semnat de către pârât (f. 40), precum şi adeverinţe de venit pe anii 2014 şi 2015, emise de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice M., în original (f. 41, 42).
La acelaşi termen, instanţa i-a pus în vedere pârâtului, prin apărătorul său, să depună până la termenul următor contractul individual de muncă încheiat cu Întreprinderea Individuală S.A şi să precizeze salariul net obţinut în ultimele 6 luni.
La termenul de judecată din X (f. 46), instanţa a procedat la amendarea pârâtului cu suma de 70 lei, conform art. 187 alin. (1) pct. 2 lit. g) C.proc.civ., pentru omisiunea nejustificată de a indica salariul net obţinut în ultimele 6 luni, contrar dispoziţiilor instanţei cuprinse în încheierea din X, dispunând citarea pârâtului cu menţiunea de a depune contractul individual de muncă încheiat cu Întreprinderea Individuală S.A şi de a comunica salariul net obţinut în ultimele 6 luni, sub sancţiunea amenzii judiciare prevăzute de art. 187 alin. (1) pct. 2 lit. f) şi g) C.proc.civ.
Pârâtul nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei.
La ultimul termen de judecată, reclamantul, prin apărătorul său, a solicitat instanţei indicarea în cuprinsul hotărârii a obligaţiei pârâtului de a plăti pensia la domiciliul actual al petentului, situat în Mun. O., în contextul în care, în trecut, pârâtul a refuzat să achite pensia la domiciliul fiului său, plătind la o altă adresă. De asemenea, acesta a precizat că nu solicită cheltuieli de judecată, depunând concluzii scrise (f. 57-58).
Petentul a fost reprezentat convenţional prin avocat S.A., astfel cum reiese din împuternicirea avocaţială aflată, în original, la fila 14, în vreme ce pârâtul a fost reprezentat convenţional prin avocat B. D. (împuternicire avocaţială – f. 39).
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa va admite cererea pentru motivele prezentate în rândurile subsecvente:
A. În drept
În conformitate cu dispoziţiile art. 499 alin. (3) C.civ., părinţii au obligaţia de a-l întreţine pe copilul devenit major dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăşi vârsta de 26 de ani. În caz de neînţelegere, întinderea obligaţiei de întreţinere, felul şi modalităţile executării, precum şi contribuţia fiecăruia dintre părinţi se stabilesc de instanţa de tutelă pe baza raportului de anchetă psihosocială [art. 499 alin. (4) C.civ.].
De asemenea, instanţa aminteşte că are drept la întreţinere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreţine din muncă sau din bunurile sale (art. 524 C.civ.), iar contribuţia se stabileşte ţinând seama de nevoia celui care o cere şi mijloacele celui care urmează să o plătească [art. 529 alin. (1) C.civ.]. La stabilirea celor din urmă trebuie să se ţină seama de veniturile şi bunurile sale, precum şi de posibilităţile de realizare a acestora [art. 527 alin. (2) C.civ.]. În acelaşi timp, vor fi avute în vedere celelalte obligaţii ale debitorului, întreţinerea neputând depăşi, pentru doi copii, o treime din venitul lunar net al părintelui [art. 529 alin. (2) C.civ.].
Pensia de întreţinere se datorează de la data cererii de chemare în judecată [art. 532 alin. (1) C.civ.], putându-se stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al debitorului [art. 530 alin. (3) C.civ.]. În cea dintâi ipoteză, pensia se indexează de drept, trimestrial, în funcţie de rata inflaţiei [art. 531 alin. (2) C.civ.].
B. Aplicarea prevederilor legale la situaţia de fapt
Reclamantul S.A.D., major, născut la data de 26.08.1995, este fiul pârâtului (certificat de naştere – f. 4) şi se află în continuarea studiilor, fiind în prezent student în anul I, la buget, învăţământ de zi, la Facultatea X din cadrul Universităţii Y. din T. – specializarea T.p. (adeverinţă – f. 7).
La rândul său, pârâtul, care mai are în întreţinere un copil minor, S.G.A., născut la data de 06.03.1999 (certificat de naştere – f. 18), figurează, din data de X, cu un contract individual de muncă în derulare la Întreprinderea Individuală S.A., C.U.I. X (f. 55).
Faţă de cele învederate anterior, observând că petentul trebuie să-şi desăvârşească învăţătura şi pregătirea profesională şi că nu a fost semnalată existenţa unor bunuri care să poate servi la întreţinerea sa, instanţa apreciază că acesta se află în imposibilitatea de a se întreţine din munca ori din bunurile sale.
Ca atare, ţinând seama de nevoile actuale ale petentului, stabilirea unei pensii de întreţinere în sarcina pârâtului orientată spre maximul legal, respectiv 1/6 din veniturile sale nete lunare (1/3 : 2 copii), este necesară pentru acoperirea cheltuielilor cu educaţia şi pregătirea profesională ale petentului.
În ceea ce priveşte veniturile pârâtului, instanţa subliniază următoarele aspecte:
[1] Având în vedere, pe de o parte, că nu au fost furnizate informaţii cu privire la salariul pârâtului şi, pe de altă parte, că stabilirea, pentru personalul încadrat prin încheierea unui contract individual de muncă, de salarii de bază sub nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată constituie contravenţie [art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 1091/2014], instanţa conchide că pârâtul realizează un salariu net lunar egal cu salariul minim net pe economie.
Cum valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată este, începând cu luna ianuarie 2015, de 975 lei/lună, se reţine că valoarea salariului minim net pe economie este, în acest moment, de 724 lei.
[2] În anii 2014 şi 2015, pârâtul figurează în evidenţele fiscale cu venituri estimate din activităţi comerciale în valoare de 1.000 lei net anual şi cu venituri estimate din cedarea folosinţei în cuantum de 90 lei net anual, pentru care plăteşte impozite în valoare de 160 lei şi 15 lei, în baza unor decizii de plăţi anticipate (f. 41, 53).
Contrar alegaţiilor apărătorului petentului formulate la ultimul termen de judecată, veniturile menţionate au caracter anual, iar nu lunar.
Astfel, contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor, activităţi agricole impuse în sistem real, prevăzute la art. 71 alin. (5) C.fiscal, precum şi din silvicultură şi piscicultură, cu excepţia veniturilor din arendare, sunt obligaţi să efectueze în cursul anului plăţi anticipate cu titlu de impozit, exceptându-se cazul veniturilor pentru care plăţile anticipate se stabilesc prin reţinere la sursă. Plăţile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent pe fiecare sursă de venit, luându-se ca bază de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat în anul precedent, după caz, prin emiterea unei decizii care se comunică contribuabililor, potrivit legii. [art. 82 alin. (1) şi (2) C.fiscal].
Prin urmare, pârâtul realizează un venit total net de 814,83 lei/lună, compus din veniturile subsecvente:
un salariu net lunar în cuantum de 724 lei;
un venit net lunar din activităţi comerciale în valoare de 83,33 lei (1.000 lei/12 luni);
un venit net lunar din cedarea folosinţei în cuantum de 7,5 lei (90 lei/12 luni).
C. Soluţia instanţei
Pentru toate considerentele expuse, instanţa îl va obliga pe pârât la plata în favoarea reclamantului a unei pensii de întreţinere în cuantum de 135 lei/lună, începând cu data introducerii cererii, X, şi până la terminarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani, pensia urmând a se indexa de drept, trimestrial, în funcţie de rata inflaţiei.
Pensia de întreţinere se va plăti la domiciliul actual al reclamantului, situat în Mun.O.
D. Cheltuielile de judecată
Cât priveşte cheltuielile de judecată, instanţa, în temeiul art. 453 alin. (1) C.proc.civ. şi faţă de principiul disponibilităţii acţiunii civile enunţat de art. 9 C.proc.civ., va lua act de faptul că părţile nu le-au solicitat.
Hotărârea a rămas definitivă prin respingerea apelului ca nefondat.
