Legea nr. 31/1990, art. 133 alin. 1
C.proc.civ., art. 581 si art. 720 6 din C.pr. civ.
Nu se poate sustine ca urgenta este dovedita prin însasi natura comerciala a cererii, întrucât urgenta nu trebuie confundata cu celeritatea cu care trebuie sa se desfasoare procesele si cererile în materie comerciala, potrivit dispozitiilor articolului 7206 Cod procedura civila, care presupune finalizarea procesului într-un termen rezonabil.
Instanta ce va judeca cererea de anulare a hotarârii AGA va trebui sa cerceteze daca actele juridice contestate au fost savârsite cu nerespectarea dispozitiilor legale, aceasta fiind si sarcina instantei ce judeca cererea de ordonanta presedintiala, în masura în care aceasta se poate determina doar “pipaind fondul”.
Instanta ce va judeca cererea de anulare a hotarârii AGA va trebui sa cerceteze daca actele juridice contestate au fost savârsite cu nerespectarea dispozitiilor legale, aceasta fiind si sarcina instantei ce judeca cererea de ordonanta presedintiala, în masura în care aceasta se poate determina doar “pipaind fondul”.
(Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a V a Comerciala
decizia comerciala nr. 278/05 Februarie 2010
Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti – Sectia Comerciala la data 17.09.2009 sub nr.36556/312009 reclamanta SC J L.L.C. a solicitat instantei pe cale de ordonanta presedintiala, în contradictoriu cu pârâta SC JAM SRL, sa dispuna suspendarea provizorie a executarii Hotarârii Adunarii Generale a Asociatilor societatii pârâte din data de 31.08.2009 cu privire la numirea administratorului unic în persoana d-lui Nicolae Petrisor, modificarea corespunzatoare a Actului constitutiv, majorarea capitalului social al SC JA SRL si împuternicirea d-lui S C pentru a semna Decizia asociatului unic al J A si Actul Constitutiv actualizat al J A în sensul majorarii capitalului social, pâna la solutionarea actiunii în anulare a acestei hotarâri, pâna la solutionarea actiunii în anularea acestei Hotarârii. S-a solicitat si obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecata.
În motivarea cererii reclamanta a aratat ca are calitatea de asociat al societatii pârâte, detinând 20% din capitalul social si ca alaturi de ceilalti cinci asociati dintre care unul, SC T SA, este asociatul majoritar cu o participare de 51 % la capitalul social a participat, în data de 31.08.2009 la sedinta Adunarii Generale a Asociatilor. Reclamanta arata în continuare ca Hotarârea AGA a fost adoptata cu încalcarea dispozitiilor imperative ale art.79 din legea nr.31/1990 republicata, respectiv cu votul asociatului majoritar, care avea interese contrare acelora ale societatii, precum si ale art.36 si 52 din legea nr.85/2006 privind procedura insolventei care interzice expres, de la data deschiderii procedurii insolventei orice forma de realizare a creantelor asupra averii debitorului, în afara de cele reglementate de legea speciala.
Cu privire la conditiile de admisibilitate prevazute de art.581 din Codul de procedura civila reclamanta a aratat ca cererea are un caracter urgent atât datorita însasi naturii sale comerciale cât si pentru faptul ca punerea în executare a hotarârii atacate reprezinta un fapt iminent, dar si pentru ca este necesar sa fie înlaturat rapid abuzul de drept si consecintele acestuia si sa fie instaurata legea si ordinea de drept în vederea limitarii prejudiciilor de orice natura, suferite atât de asociati cât si de societate, ca este vremelnica deoarece masura suspendarii este limitata în timp pâna la solutionarea cererii în anulare a Hotarârii AGA si ca prin masura dispusa nu se prejudeca fondul, deoarece suspendarea provizorie se solutioneaza pe baza simplei aparente în drept.
Prin întâmpinarea depusa la dosar în sedinta publica din 23.11.2009 pârâta a solicitat instantei sa respinga cererea de ordonanta presedintiala, aratând ca nu sunt îndeplinite conditiile de admisibilitate, respectiv conditiile neprejudecarii fondului – aparenta dreptului fiind în favoarea sa si urgenta în sensul ca reclamanta nu a invocat si nici nu a facut dovada nici a initierii vreunui demers de punere în executare a hotarârii în ceea ce priveste majorarea capitalului social al J A, nici a vreunui prejudiciu iminent a se produce si a afecta fie patrimoniul sau, fie patrimoniul societatii subscrise.
În urma analizarii probatoriilor administrate în cauza Tribunalul Bucuresti – Sectia a VI a Comerciala, prin sentinta comerciala nr. 13418/23.11.2009 a respins ca neîntemeiata cererea formulata de reclamanta, apreciind ca reclamanta nu a dovedit urgenta masurii solicitate, respectiv a elementelor evidentiate în cererea de chemare în judecata în raport de care instanta ar trebui sa constate caracterul iminent si irevocabil al pagubei.
A mai apreciat instanta de fond ca prejudiciul invocat de reclamanta este unul eventual, atât în ceea ce o priveste, cât si referitor la societatea comerciala, nefiind produsa nici o minima dovada ca schimbarea conducerii societatii, respectiv diminuarea participatiei acesteia într-o societate aflata în procedura insolventei, sunt de natura a pagubi, atât patrimoniul societatii, cât si patrimoniul asociatului minoritar.
Împotriva sentintei anterior mentionata a declarat recurs, în termen legal, societatea reclamanta, cauza fiind înregistrata la data de 14.12.2009 pe rolul Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a V a Comerciala.
În motivare recurenta a invocat motivul de nelegalitate prevazut de dispozitiile articolului 304 punctul 9 Cod procedura civila sustinând ca hotarârea primei instante a fost data cu încalcarea si aplicarea gresita a prevederilor articolului 581 Cod procedura civila, deoarece instanta a omis sa constate ca în cauza sunt îndeplinite conditiile de admisibilitate reglementate prin textul articolului anterior mentionat.
A sustinut recurenta ca urgenta a fost dovedita atât prin însasi natura comerciala a cererii, cât si prin faptul ca hotarârea atacata a fost deja pusa în executare si a început sa produca efectele specifice, desi este în mod vadit contrara legii.
Raportat la aceasta sustinere, recurenta a aratat ca hotarârea adunarii generale din data de 31.08.2009 a fost depusa spre înregistrare la Oficiul Registrului Comertului, iar planul de reorganizare al SC JA SRL a fost adus la cunostinta judecatorului sindic sub aspectul majorarii capitalului social al societatii, astfel ca hotarârea AGA contestata a devenit aplicabila si opozabila.
În ce priveste conditia vremelniciei, a aratat recurenta ca masura pe care a solicitat-o prin intermediul procedurii de ordonanta presedintiala este limitata în timp pâna la solutionarea cererii în anulare a hotarârii adunarii generale atacate, cerere ce constituie obiectul dosarului nr. 36403/3/2009 aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti.
Si sub aspectul îndeplinirii conditiei de neprejudecare a fondului cauzei, recurenta a sustinut ca aparenta dreptului este în favoarea sa, argumentând în sensul ca hotarârea AGA din 31.08.2009 s-a adoptat cu încalcarea dispozitiilor imperative ale articolului 79 din Legea nr.31/1990 respectiv cu votul asociatului majoritar care avea interese contrare acelora ale societatii.
Aceasta deoarece, atât societatea intimata – pârâta cât si SC T SA au calitatea de creditori chirografari ai SC J A SRL, având acelasi rang de prioritate în recuperarea creantei, însa SC T SA urmareste sa-si realizeze creantele sale înaintea tuturor celorlalti creditori, prin compensarea creantelor sale cu parti sociale noi.
Având în vedere si faptul ca prin procedura compensarii prevazuta de articolul 209 alineat 2 din Legea nr.31/1990 republicata, SC T SA urmareste sa evite procedura de verificare a creantelor prevazute de Legea nr.85/2006 si sa diminueze cota de participatie a societatii pârâte SC J A SRL, apare evident faptul ca în aceste împrejurari nu putea lua parte la nici o deliberare sau decizie prin aceasta operatiune.
Recurenta a sustinut ca se impune anularea hotarârii adunarii generale si cu privire la numirea administratorului societatii, persoana care este în acelasi timp si administrator al SC J A SRL dar si a altor societati din grupul T, astfel ca este evident ca va favoriza pe asociatul majoritar în detrimentul societatii.
O alta critica formulata de societatea recurata vizeaza faptul ca hotarârea adunarii generale din 31.08.2009 s-a adoptat încalcarea dispozitiilor imperative ale articolelor 36 si 52 din Legea nr.85/2006, care interzic în mod expres orice forma de realizare a creantelor asupra averii debitorului, în afara celor reglementate de Legea nr. 85/2006, ori compensarea, astfel cum este reglementata de articolul 1143 si urmatoarele se înscrie în categoria actelor judiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale.
A mai sustinut recurenta si ca hotarârea adunarii generale a carei anulare a solicitat-o, contravine dispozitiilor imperative ale articolului 52 din Legea nr.85/206, întrucât la data deschiderii procedurii insolventei nu existau datorii reciproce, creantele invocate de SC T SA nu au fost verificate sau recunoscute nici de judecatorul – sindic, nici de o alta instanta de judecata, iar parte din ele sunt ulterioare deschiderii procedurii insolventei.
Un ultim argument al recurentei vizeaza faptul ca de vreme ce prin sentinta comerciala nr. 5548 din 16.12.2008 a Tribunalului Bucuresti – Sectia a VII a Comerciala de deschidere a procedurii insolventei s-a interzis înstrainarea partilor sociale si s-a dispus indisponibilizarea acestora în registrele speciale de evidenta, nu se poate modifica nici ca valoare si nici ca numar.
Intimata nu a depus la dosar întâmpinare.
La termenul de judecata din data de 4 februarie 2010 recurenta a solicitat în baza dispozitiilor articolului 305 Cod procedura civila administrarea probei cu înscrisuri noi, cerere încuviintata de instanta, fiind depus la dosarul cauzei, în xerocopie, planul de reorganizare a activitatii SC J A SRL, precum si declaratia de creanta formulata de SC J A M SRL în dosarul nr. 42603/3/2008 al Tribunalului Bucuresti, având ca obiect procedura insolventei în ceea ce priveste pe SC J A SRL.
Examinând sentinta recurata prin prisma criticilor formulate, a dispozitiilor legale ce au incidenta în solutionarea cauzei, Curtea a apreciat ca recursul este nefondat si l-a respins pentru urmatoarele considerente:
Pentru initierea unui demers judiciar pe calea ordonantei presedintiale, titularul cererii trebuie sa justifice îndeplinirea cumulativa a celor trei conditii de admisibilitate: urgenta, vremelnicia si neprejudecarea fondului.
Dintre acestea, instanta de fond a analizat doar prima conditie, din perspectiva urgentei cererii. Cum însa pentru respingerea unei cereri de ordonanta presedintiala este suficient a se constata ca fie si una din conditiile acesteia nu se verifica, Curtea a apreciat ca nu se poate ajunge la concluzia neanalizarii fondului cauzei de instanta de fond,considerentele sentintei urmând a fi suplinite în prezenta decizie.
Sub un prim aspect, recurenta critica hotarârea instantei de fond sustinând ca aceasta ar fi gresit atunci când a apreciat ca nu a fost dovedita urgenta cererii.
Exista urgenta ori de câte ori dreptul partii care reclama ar fi amenintat a se pierde cu totul, daca s-ar recurge numai la procedura obisnuita de judecata, sau cel putin ar suferi un prejudiciu grav, foarte greu de reparat.
În mod neîntemeiat recurenta sustine ca urgenta este dovedita prin însasi natura comerciala a cererii, întrucât urgenta nu trebuie confundata cu celeritatea cu care trebuie sa se desfasoare procesele si cererile în materie comerciala, potrivit dispozitiilor articolului 7206 Cod procedura civila, care presupune finalizarea procesului într-un termen rezonabil.
Un alt argument al neîndeplinirii conditiei urgentei în speta este unul de ordin probatoriu.
Desi recurenta justifica urgenta masurii solicitate invocând necesitatea înlaturarii piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul executarii hotarârii AGA atacate, Curtea apreciaza ca prin aceasta actionarii intimatei – pârâte si-au exprimat doar intentia de a proceda pe viitor la majorarea capitalului social al SC J A SRL, acesta fiind atributul exclusiv al fiecarei societati comerciale, potrivit dispozitiilor articolului 113 litera f raportat la articolul 210-216 din Legea nr.31/1990.
Cât timp prin hotarârea AGA contestata a fost exprimata doar intentia vointei asociatilor societatii intimate de abordare a unei conduite viitoare cu privire la SC J A SRL, Curtea apreciaza ca lipsit de relevanta faptul ca hotarârea atacata a fost depusa spre înregistrare la Oficiul registrului Comertului, devenind astfel aplicabila si opozabila.
Referitor la caracterul vremelnic al masurii, pentru cazul îndeplinirii si a celorlalte conditii de admisibilitate, acesta ar fi fost întrunit, efectele hotarârii ce s-ar fi dat (pentru situatia admiterii ei), durând pâna la solutionarea definitiva si/sau irevocabila a cauzei având ca obiect anularea hotarârii AGA din data de 31.08.2009, dosar înregistrat pe rolul Tribunalului Bucuresti – Sectia a VI a Comerciala sub nr. 36556/3/2009.
Neprejudecarea fondului cauzei, însa, întocmai ca si urgenta, este cea de-a doua conditie de admisibilitate, care în speta nu se verifica, aparenta dreptului neoperând în favoarea recurentei – reclamante.
Or, asa cum deja s-a aratat cu prilejul cercetarii conditiei urgentei cererii, aparent decizia luata de intimata – pârâta, a carei anulare o solicita recurenta – reclamanta s-a concretizat doar într-o intentie, însa determinarea juridica reala urmeaza a avea loc pe calea dreptului comun, în caz contrar prejudecându-se fondul.
Curtea constata ca nu se impune analiza motivelor de recurs vizând trimiterile recurentei la faptul ca hotarârea AGA din 31 august 2009 s-a adoptat cu încalcarea dispozitiilor articolului 79, 36 si 52 din Legea nr.85/2006, critici care exced cadrului procesual urmând a constitui obiect al analizei instantei învestita cu solutionarea cererii întemeiata pe dispozitiile dreptului comun.
Pentru aceste considerente, Curtea a respins recursul reclamantei, conform articolului 312 alineatele 1 si 3 Cod procedura civila, cu referire la articolul 3041 Cod procedura civila, ca nefondat. ( G.S.P.)
