Recursul declarat împotriva unei sentinţe prin care s-a anulat acţiunea în pretenţii ca netimbrată este fondat în cazul în care recurentul face dovada, conform prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă, că timbrase acţiunea cel târziu la data pronunţării sentinţei recurate, astfel cum se dispusese de către prima instanţă.
(Decizia nr. 47 din 15 ianuarie 2002 – Secţia a Vl-a comercială)
Prin Sentinţa civilă nr. 8445 din 01.11.2001, pronunţată în Dosarul nr. 239/2001, Tribunalul Bucureşti- Secţia comercială a admis excepţia netimbrării acţiunii şi, în consecinţă, a anulat, ca netimbrată, acţiunea formulată de reclamanta S.C. “P.” S.A. împotriva Băncii X, prin care a solicitat să se constate că în luna septembrie 1996 între părţi a intervenit o cesiune de creanţe prin cedare de debitor şi să se confirme că S.C. “H.” este debitorul cedat al pârâtei în limita obligaţiei faţă de reclamantă.
împotriva acestei sentinţe, reclamanta a declarat recurs, criticând hotărârea atacată pentru netemeinicie şi nelegalitate.
Analizând actele şi lucrările dosarului cauzei, Curtea a constatat şi reţinut următoarele:
Din cuprinsul rezoluţiei de primire a cererii de chemare în judecată rezultă că, iniţial, a fost anulată o taxă judiciară de timbru în sumă de 75.000 lei şi timbrul judiciar de 3.000 lei, dar, în cursul procesului, dovada achitării taxei de timbru i-a fost restituită reclamantei pentru a se face dovada plăţii în contul corect. Ulterior, s-a dispus citarea reclamantei cu menţiunea achitării unei taxe judiciare de timbru în sumă de 225.000 lei şi a timbrului judiciar în valoare de 1.500 lei.
Prin cererea depusă la dosarul cauzei la 05.11.2001, ulterior pronunţării sentinţei recurate, reclamanta a prezentat Ordinul de plată nr. 838 din 01.11.2001, dovedind achitarea sumei de 225.000 lei cu titlu de taxă judiciară de timbru şi timbrul judiciar în valoare de 1.500 lei, menţionând că la termenul de la 01.11.2001 tribunalul a refuzat să primească dovezile respective.
Este adevărat că ordinul de plată şi timbrul judiciar la care s-a făcut referire nu au mai putut fi luate în considerare de către tribunal, însă este de reţinut ca reclamanta a achitat totuşi taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar la 01.11.2001, motiv pentru care, chiar dacă din conţinutul practicalei sentinţei recurate nu rezultă şi refuzul instanţei de a primi dovezile respective la dosar, nu se poate considera că reclamanta nu şi-ar fi îndeplinit obligaţia de timbrare a acţiunii astfel cum se dispusese.
în consecinţă, având în vedere considerentele arătate, Curtea, în temeiul art. 312 alin. 5 din Codul de procedură civilă, a admis recursul, a casat sentinţa recurată şi a trimis cauza spre rejudecare primei instanţe.
