R O M Â N I A
JUDECĂTORIA MĂCIN JUDEŢUL TULCEA
SENTINŢA PENALĂ NR. 33
Şedinţa publică din 29 APRILIE 2014
Instanţa compusă din:
Preşedinte: G.M.F.
Grefier: G.F.
MINISTERUL PUBLIC – reprez.
C.E. – procuror
S-a luat în examinare acţiunea penală pusă în mişcare prin Rechizitoriul nr. 30/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Măcin împotriva inculpaţilor I.I., domiciliat .., jud. Tulcea, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 321 C.p., art.2 alin.1 pct.1 din Legea 61/1991 rep.,ambele cu aplicarea art.33 lit.a cod penal şi I.M., domiciliat .. jud. Tulcea, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 321 C.p., art. 217 al.1 cod penal, ambele cu aplicarea art.33 lit.a şi art. 37 lit.b cod penal.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în şedinţa publică de la 15 aprilie 2014, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 29 aprilie 2014, când în aceeaşi compunere a hotărât următoarele:
J U D E C A T A :
Asupra procesului penal de faţă;
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Măcin nr.30/P/2013 din data de 18 iulie 2013, înregistrat la această instanţă sub nr.912/253/2013 din 30.07.2013, a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi au fost trimişi în judecată inculpaţii I.I. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art.321 cod penal(1969) şi art.2 alin.l pct.l din Legea nr.61/1991 cu aplicarea art. 33 lit. „a” cod penal şi I.M.pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art. art.321 cod penal(1969), art. 217 alin.l cod penal(1969) cu aplicarea art. 33 lit.”a”şi art.37 lit.”b” cod penal(1969).
În actul de sesizare a fost reţinută următoarea situaţie de fapt:
Numita M.R a organizat petrecerea de revelion 2013 la barul S.C. V.D. SRL din centrul com. Luncaviţa, jud. Tulcea, unde au sărbătorit trecerea dintre ani mai multe familii din comună printre care s-au aflat şi V.F., P.L., P.O., G.N., G.S.,S.E., D.I., C.S., T.F., S.S., A.S. şi S.N..
În jurul orelor 04,00, în faţa barului a oprit o maşină din care au coborât inculpaţii I.I. şi I.M. din or. Măcin. Aceştia s-au întâlnit cu martorii A.A.D. şi C.R.P. din localitate, care se aflau în faţa barului şi se pregăteau să intre pentru a saluta nişte prieteni. Cei doi martori aveau o sticlă de whisky din care consumau, i-au servit pe inculpaţii I.I. şi I.M. cu băutură, iar în final sticla a rămas la I.I., toţi intrând în bar. Aici A.D. şi C.R. au mers la bar pentru a bea un capucino iar I.I. şi I.M. au mers la grupul de persoane care dansau în mijlocul localului şi I.I. i-a servit cu whisky după care a spart sticla de podea în mijlocul grupului. Cei doi inculpaţi le-au solicitat persoanelor aflate în bar să stea drepţi în faţa lor. A.D. şi C.R. văzând că cei doi au chet de ceartă, au plecat din bar. Inculpatul I.I. a mers la martorul S.E. şi l-a întrebat dacă ştie cine este după care i-a cerut 100 de Euro, că altfl va avea de-a face cu el. Martorul S.E. nu i-a dat atenţie, ignorându-l şi spăunându-i că nu îl cunoaşte, motiv pentru care inculpatul I.I. l-a lovit cu pumnul în faţă pe S.E. care a căzut la podea. Văzând că persoanele de faţă vor să intervină, inculpatul I.I. a mers la maşina cu care venise, a luat sabia, a intrat înapoi în bar şi a început să lovească sticlele şi paharele aflate pe câteva mese, spărgându-le şi provocând panică în rândul celor de faţă. Inculpatul I.M. a luat un pahar de pe o masă şi a aruncat cu el către bar lovind ecranul televizorului marca Sony tip LCD, ecran ce s-a crăpat. A urmat o altercaţie între învinuiţi, pe de o parte şi câteva persoane dintre cele care sărbătoreau revelionul, pe de altă parte.Pentru aplanarea conflictului a intervenit martorul V.F. concubinul administratoarei barului şi i-a scos afară din local pe inculpaţii I.I. şi I.M.. Inculpatul I.I. a continuat să se manifeste violent lovind cu sabia în tot ce întâlnea, iar la un moment dat s-a rupt sabia şi a abandonat-o. Văzând că au coborât din bar şi alte persoane care au devenit la rândul lor violente, inculpaţii I.I. şi I.M. s-au urcat în maşină au plecat.
Audiaţi fiind, inculpaţii nu au recunoscut săvârşirea faptelor, atât în faza de urmărire penală cât şi în faţa instanţei de judecată. Astfel, aceştia au învederat instanţei că ei au fost de fapt cei loviţi de către cineva din bar, fără a putea preciza însă numele atacatorului sau atacatorilor pentru că nu i-au văzut. Inculpatul Iordan nu a recunoscut că ar fi avut vreo sabie.
Partea vătămată M.R. nu a fost audiată în faţa instanţei, fiind plecată din ţară. A avut în schimb cunoştinţă de proces fiind reprezentată în instanţă de avocat ales.
În faţa instanţei au fost audiaţi martorii: G.S., A.A.D., C.R. ,S.E. şi P.O. (audiaţi şi în faza de urmărire penală), martorul A.M. propus de inculpatul I.M. precum şi martorul H.R.C , necesitatea audierii acestuia rezultând din declaraţiile celorlalţi martori. Deşi inculpatului I.M. i-a fost încuviinţată şi audierea martorului B.T., acesta a renunţat ulterior la probă. În condiţiile în care martorul încuviinţat inculpatului I., S.C.E. nu a fost adus în instanţă la nici unul din termenele acordate în acest sens (inculpatul neindicându-i adresa pentru citare), acesta a fost decăzut din probă. De asemenea, în faţa instanţei s-a constatat imposibilitatea audierii martorilor P.L., V.F., şi D.I. ( audiaţi în faza de urmărire penală), aceştia fiind plecaţi din ţară, fără a li se recunoaşte reşedinţa din străinătate. Martorii P.L., şi V.F. au comunicat instanţei prin fax faptul că îşi menţin declaraţiile date în faza de urmărire penală.
Din întregul probatoriu administrat în cauză, instanţa reţine că nu s-au confirmat susţinerile inculpaţilor confirmându-se în parte situaţia de fapt reţinută în actul de sesizare aşa cum a fost menţionată anterior în cuprinsul prezentei sentinţe.
Astfel, s-a confirmat faptul că I.I. a avut la un moment dat o sabie cu care a anunţat în maşina martorei P.O., aspect confirmat de către martorii V.F. şi P.O.. Că I.I. l-a lovit pe S.E. este confirmat de declaraţia martorilor P.O. şi S.E.. Deşi martorii din cauză nu indică expres acţiuni ale inculpatului I.M., mărginindu-se la a afirma că acesta din urmă se afla mereu în spatele inculpatului I. care l-a lovit pe S.E. şi a provocat scandal în barul respectiv, nu se poate reţine că acesta nu a participat la incident, însăşi împrejurarea că a avut leziuni (confirmată de raportul medicului de gardă de la Spitalul orăşenesc Măcin) dovedeşte existenţa unui conflict la care a participat şi acest inculpat. Mai mult, martorul C.R.P. a declarat că intrând în bar ambii inculpaţi au început să se certe cu persoanele aflate în bar, iar martora P.O.ga a declarat că „cel mic „ (inculpatul Ion fiind mai mic de înălţime faţă de inculpatul I.) a dat cu piciorul la o sticlă de şampanie.
În consecinţă, instanţa reţine că fapta inculpaţilor I.I. şi I.M. , care în noaptea de 31.12.2012/01.01.2013 în jurul orelor 04 :00, au pătruns în barul S.C. V.D. SRL din com. Luncaviţa, jud. Tulcea unde au provocat scandal pe fondul stării de ebrietate, prin ameninţare, adresarea de cuvinte injurioase, lovirea uneia din persoanele prezente la petrecerea de revelion provocând o stare reală de temere şi de indignare tuturor persoanelor din local, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzută de art. 371 cod penal. În condiţiile în care inculpaţii au fost trimişi în judecată pentru infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, faptă prevăzută de art.321 alin.l din codul penal (1969), în aplicarea dispoziţiilor art. 5 cod penal referitoare la legea penală mai favorabilă raportat la limitele de pedeapsă, instanţa are în vedere că este mai favorabil codul penal în vigoare la acest moment, astfel că va schimba încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare din art. 321 alin l cod penal (1969) în art. 371 cod penal cu aplicarea art. 5 cod penal.
La stabilirea pedepselor ce vor fi aplicate inculpaţilor pentru infracţiunea de tulburare a ordinii şi liniştii publice, instanţa având în vedere contribuţia acestora la săvârşirea infracţiunii, apreciază că faţă de inculpatul I.I. se impune aplicarea unei pedepse cu închisoarea. Cum fapta inculpatului I.I. este săvârşită în interiorul termenului de încercare de 2 ani şi 1 lună, pentru pedeapsa de o lună închisoare aplicată acestuia prin sentinţa penală nr. 65/2012 a Judecătoriei Măcin, faţă de care s-a dispus suspendarea condiţionată a executării, instanţa reţine că sunt incidente prevederile art. 83 cod penal (1969) astfel că va revoca suspendarea condiţionată a executării pedepsei de o lună închisoare şi va dispune ca aceasta să fie executată alăturat de pedeapsa aplicată prin prezenta sentinţă.
În privinţa modalităţii de executare a pedepsei aplicată inculpatului I.I., instanţa are în vedere că sunt îndeplinite condiţiile suspendării executării pedepsei sub supraveghere, astfel că în baza art. 91 cod penal va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de supraveghere prevăzută de art. 92 cod penal, apreciind că se impune un termen de supraveghere de patru ani.
În baza art.93 cod penal, pe durata termenului de supraveghere, va obliga pe inculpatul I.I. să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
– să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Tulcea, la datele fixate de acesta;
– să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
– să anunţe în prealabil schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;
– să comunice schimbarea locului de muncă;
– să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
– să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune Tulcea sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate;
– să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioada de 90 zile, sub supravegherea Serviciului de Probaţiune Tulcea.
În baza art. 93 alin.4 raportat la art. 96 cod penal va atenţiona inculpatul că, dacă pe parcursul termenului de supraveghe cu rea credinţă nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse ori stabilite de lege,ori va mai comite infracţiuni, se va revoca suspendarea şi se va dispune executarea pedepsei.
În ceea ce priveşte pedeapsa ce urmează a fi aplicată inculpatului I.M., deşi faţă de acesta sunt incidente dispoziţiile art. 41 cod penal, în sensul că se reţine starea de recidivă a acestuia raportat la pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată acestuia prin sentinţa penală nr. 215/14.10.2005 a Tribunalului Tulcea, definitivă la 24.02.2006, instanţa apreciază că nu se impune aplicarea unei pedepse cu închisoarea ci aplicarea unei amenzi penale calculată în condiţiile art. 61 cod penal şi art. 43 alin.5 cod penal, corespunzătoare unui număr de 150 de zile – amendă. Potrivit art. 61 cod penal, instanţa stabileşte cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă la 25 de lei/zi amendă, ţinând seama că inculpatul are o situaţie materială precară şi mai are şi doi copii minori în întreţinere.
Potrivit dispoziţiilor art. 63 alin.1 cod. penal, va atrage atenţia inculpatului I.M. că în situaţia neexecutării cu rea credinţă a pedepsei amenzii, numărul zilelor- amendă se va înlocui cu un număr corespunzător de zile cu închisoarea.
În privinţa celei de a doua infracţiuni pentru care a fost trimis în judecată inculpatul I.I., aceea prevăzută de art. 2 alin l pct.l din Legea nr. 61/1991, constând în portul fără drept în loc public a unui obiect confecţionat anume pentru tăiere – sabie, instanţa reţine că sunt aplicabile dispoziţiile art. 4 cod penal raportat la art. 3 din Legea de punere în aplicare a codul penal nr. 187/2002, astfel că va constata dezincriminată infracţiunea. Această infracţiune este dezincriminată în condiţiile în care infracţiunea prevăzută de art. 372 cod penal referitoare la aportul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase reprezintă o preluare , cu unele îmbunătăţiri ce-i drept, a prevederilor art. 29 alin l din legea nr. 61/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice.
Referitor la infracţiunea de distrugere prevăzută în art. 217 alin l cod penal (1969) pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi trimis în judecată inculpatul I.M., constând în distrugerea televizorului LCD marca Sony, sunt de remarcat următoarele:
Raportat la limitele de pedeapsă instanţa reţine că este mai favorabilă infracţiunea de distrugere în reglementarea codului penal în vigoare, respectiv. art. 253 alin l cod penal, astfel că va schimba încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare din art. 217 alin l cod penal(1969) în art. 253 alin l cod penal cu aplicarea art. 5 cod penal.
Că acest televizor exista în bar este confirmat de planşa fotografică aflată la fila 1 49 dosar precum şi de declaraţiile martorilor audiaţi în cauză. Că acestui televizor i-a fost fisurat ecranul rezultă din aceeaşi planşă fotografică aflată la fila nr. 149, fotografie realizată chiar de martorul H.R.C. a doua zi după noaptea incidentului, în calitatea sa de poliţist în cadrul Postului de Poliţie Luncaviţa.
Nu este însă dovedită împrejurarea că inculpatul I.M. este cel care a distrus respectivul televizor, mai exact i-a spart ecranul. Astfel, instanţa are în vedere că dintre toţi martorii audiaţi numai unul singur a văzut cine anume a spart ecranul televizorului şi anume martora P.O. care afirmă că televizorul este spart „de cel înalt”, cel înalt fiind inculpatul I.I. şi nu inculpatul I.M.
În condiţiile în care nici o probă nu dovedeşte împrejurarea că inculpatul I.M. a distrus respectivul televizor, instanţa reţine că sunt incidente dispoziţiile art. 16 alin l lit. „c” cod penal, respectiv, fapta nu a fost săvârşită de către inculpat, astfel că va face aplicarea prevederilor art. 396 alin. 5 cod penal şi va dispune achitarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere.
Sub aspectul laturii civile, partea vătămată M.R.V. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 6.000 lei, reprezentând contravaloarea televizorului distrus. Ulterior, cu ocazia dezbaterilor, câtimea obiectului pretenţiilor a fost mărită solicitând şi daune morale constând în beneficiul nerealizat de către societatea S.C. V.D. SRL al cărei administrator este, în condiţiile în care datorită incidentului din noaptea respectivă şi-a pierdut clientela şi a fost nevoită să închidă barul.
Instanţa reţine că pretenţiile civile sunt nejustificate în totalitatea lor, întrucât:
Repararea prejudiciului se face în considerarea dispoziţiilor art. 25 cod pr.penală potrivit legii civile. Or, în cauză deşi inculpatul I.M. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere, aşa cum se arătă în cuprinsul prezentei sentinţe instanţa a reţinut că fapta de distrugere nu a fost săvârşită de inculpatul trimis în judecată, aşadar acesta nu poate răspunde nefiind întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale. Instanţa are în vedere că nici faţă de inculpatul I.I. nu sunt îndeplinite condiţiile civile răspunderii delictuale, dat fiind că acesta nu a fost trimis în judecată pentru fapta de distrugere a televizorului, nefiind stabilit pe baza probelor ca acesta a săvârşit fapta de distrugere. Totodată, instanţa are în vedere că partea civilă M.R.V. deşi a avut avocat ales în faza cercetării judecătoreşti, nu a produs dovezi din care să rezulte că televizorul respectiv aflat în bar în noaptea incidentului este proprietatea sa, ca după aceasta să facă eventual şi dovada că valoarea lui de achiziţie este de 6.000 lei.
Şi cererea de acordare de daune morale este nejustificată în condiţiile în care acestea sunt solicitate de către partea civilă M.R. în considerarea unui prejudiciu pretins a fi cauzat societăţii comerciale V.D. SRL, societate care în cauză nu are calitate de parte civilă, la dosar neexistând decât constituirea de parte civilă a persoanei fizice M.R.V. (fila nr. 7 dosar urmărire penală).
În consecinţă, faţă de cele expuse, instanţa va respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă promovată de către partea civilă M.R.V.
Referitor la sabia folosită de către inculpatul I.I. la săvârşirea infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice, sabie depusă în prezent la I.P.J. Tulcea – camera corpuri delicte, individualizată conform dovezii seria H nr. 0068689/21.01.2013, sunt incidente dispoziţiile art. 112 alin l lit. „b” cod penal, astfel că va dispune confiscarea acesteia.
În privinţa onorariilor avocaţilor din oficiu asiguraţi inculpaţilor în faţa instanţei, va dispune ca suma de 600 lei să fie avansată către B.A.Tulcea, din fondurile M.J.
Referitor la cheltuielile judiciare către stat, instanţa va face aplicarea prevederilor art. 398 cod pr.penală în referire la art. 274 alin. l cod pr.penală şi va obliga inculpaţii la plata acestora.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E :
Schimbă încadrarea juridică dată faptelor prin actul de sesizare, din art. 321 alin.1 cod penal şi art.217 cod penal în art. 371 alin. 1 cod penal şi art. 253 alin.1 cod penal cu aplicarea art. 5 cod penal.
În temeiul dispoziţiilor art. 371 alin. 1 cod penal cu aplicarea art. 5 cod penal, condamnă pe inculpatul I.I. – …- la 1(unu) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice.
În temeiul dispoziţiilor art.4 cod penal, raportat la art.3 din Lg. nr.187/2012 de punere în aplicare a codului penal, constată dezincriminată infracţiunea de port fără drept în loc public a unui obiect confecţionat anume pentru tăiere ce era prevăzută de art.2 alin.1 pct.1 din Lg. nr. 61/1991.
În temeiul dispoziţiilor art. 83 cod penal(1969) revocă suspendarea condiţionată a executării pedepsei de o lună închisoare aplicată inculpatului I.I. prin sentinţa penală nr. 65/2012 a Judecătoriei Măcin.
În temeiul dispoziţiilor art.83 al.1cod penal(1969), dispune ca pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatului Iordan Ionuţ prin prezenta sentinţă să fie executată alăturat de pedeapsa de o lună închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 65/2012, în total, 1 an şi o lună închisoare.
În baza art. 91 cod penal dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata termenului de supraveghere prev. de art.92 cod penal, adică 4 ani.
În baza art.93 cod penal, pe durata termenului de supraveghere, obligă pe inculpatul Iordan Ionuţ să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
– să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Tulcea, la datele fixate de acesta;
– să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
– să anunţe în prealabil schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;
– să comunice schimbarea locului de muncă;
– să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
– să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune Tulcea sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate;
– să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioada de 90 zile, sub supravegherea Serviciului de Probaţiune Tulcea.
În baza art. 93 alin.4 raportat la art. 96 cod penal atenţionează inculpatul că, dacă pe parcursul termenului de supraveghe cu rea credinţă nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse ori stabilite de lege,ori va mai comite infracţiuni, se va revoca suspendarea şi se va dispune executarea pedepsei.
În temeiul dispoziţiilor art. 371 alin. 1 cod penal cu aplicarea 41 cod penal, art. 43 alin.5 cod penal, art. 61 cod penal şi art. 5 cod penal, condamnă pe inculpatul I.M. ….la la 3750 lei amendă penală, corespunzătoare unui număr de 150 de zile-amendă.
În temeiul dispoziţiilor art. 63 alin.1 cod. penal, atrage atenţia inculpatului că în situaţia neexecutării cu rea credinţă a pedepsei amenzii, numărul zilelor- amendă se va înlocui cu un număr corespunzător de zile cu închisoarea.
În temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. 5 cod procedură penală, raportat la art. 16 alin. 1 lit. „c” cod penal, în referire la art. 253 alin. 1 cod penal, cu aplicarea art. 5 cod penal, achită pe inculpatul I.M. pentru săvârşire infracţiunii de distrugere.
În temeiul dispoziţiilor art. 397 cod procedură penală, în referire la art. 25 cod procedură penală, respinge acţiunea civilă formulată de partea civilă M.R.V.
În temeiul dispoziţiilor art. 112 alin. 1 lit. „b” cod penal dispune confiscarea specială a sabiei aparţinând inculpatului I.I., sabie ce se află depusă la IPJ Tulcea –camera corpuri delicte, individualizată conform dovezii seria H nr. 0068689/21.01.2013.
Dispune ca suma de 600 lei reprezentând onorariu avocaţilor din oficiu asiguraţi inculpaţilor să fie avansată către B.A. Tulcea, din fondurile M.J.
În temeiul dispoziţiilor art. 398 cod procedură penală în referire la art.274 alin.1 cod procedură penală, obligă inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 1000 lei fiecare
În baza art.274 alin.1 teza finală cod pr.penală onorariul avocaţilor din oficiu rămâne în sarcina statului
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunţată astăzi, 29 aprilie 2014, în şedinţă publică.
PREŞEDINTE , GREFIER,
G.M.F. G.F.
red./tehnored. jud. GMF
ex.2/22.05.2014
