Petentul G.D. a formulat cerere de întrerupere executare pedeapsa comunicata prin posta si înregistrata la Judecatoria Mizil.
În motivarea cererii petentul invoca situatia grea în care se afla familia sa în aceasta perioada si este singurul care o poate ajuta prin asigurarea mijloacelor minime de existenta, pentru a motiva în drept cererea.
Petentul, nefiind prezent, este reprezentat de aparatorul numit din oficiu.
Reprezentantul Parchetului ridica exceptia necompetentei teritoriale, motivând ca instanta de executare este Tribunalul Prahova, petentul fiind condamnat pentru omor, deci instanta superioara în grad si ca în conformitate cu disp.art.456 C.pr.pen., competenta, în solutionarea cererii de întrerupere a executarii pedepsei este alternativa, între instanta de executare si instanta pe raza careia se afla locul de detentie al petentului.
Urmare punerii în discutia partilor, a exceptiei ridicate, instanta constata ca într-adevar, în cazul cererilor de amânare si întrerupere a executarii pedepsei, competenta teritoriala a instantelor de judecata în solutionarea acestor cereri este alternativa si având în vedere ca în practica judecatoreasca s-a statuat ca în asemenea situatii declinarea competentei sa se faca în favoarea instantei locului de detentie al petentului, avându-se în vedere si rationamente de cheltuieli si timp, de prezentare a detinutului în instanta de catre penitenciare, prin transferarea acestuia de la un penitenciar, la altul.
