Arestare preventivă, Condiţii cumulative.
Faptele săvârşite de inculpat prev. de art. 86 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 (3 fapte) sunt pedepsite de lege cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda, iar infracţiunea de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin. 1 şi 3 Cod penal este pedepsită de lege cu închisoarea de la o lună la 3 luni sau amenda (alin. 1) şi respectiv de la 3 luni la 2 ani sau amenda (alin. 3). Pe cale de consecinţă, cu privire la aceste infracţiuni nu este îndeplinită condiţia prevăzută de lege pentru a se putea lua măsura arestării preventive în ce priveşte cuantumul legal al pedepsei (pedeapsa prevăzută de lege nu este închisoare mai mare de 4 ani).
(Trib. Bistriţa-Năsăud, secţ. pen., înch. nr. 92/R/28 aprilie 2011, nepublicată)
Prin încheierea penală nr. 26/CC/26.04.2011, pronunţată de Judecătoria Bistriţa s-a admis propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistriţa, ca fiind întemeiată şi, în consecinţă: s-a dispus arestarea preventivă pe timp de 29 de zile, cu începere de la data de 26 aprilie 2011, ora 07,45 şi până la data de 24 mai 2011, ora 07,45 a inculpatului POM pentru comiterea infracţiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată prev. de art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002 rep. (3 fapte), de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o alcoolemie peste limita legală prev. de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 rep. ( 2 fapte), de părăsire a locului accidentului fără încuviinţarea organelor de poliţie prev. de art. 89 alin. 1 din OUG 195/2002 rep. şi de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. 1 şi 3 Cod penal, toate cu aplic. art. 33 lit. a şi b Cod penal.
S-a dispus emiterea, în mod corespunzător, a mandatului de arestare preventivă.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs în termenul legal inculpatul, recurs ce nu a fost motivat în scris.
Recursul declarat în cauză este fondat, dar pentru alte motive decât cele invocate de inculpatul recurent.
Soluţia este nelegală în ce priveşte luarea măsurii arestării preventive cu privire la infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată, prev. de art. 86 alin. 3 din O.U.G. Nr. 195/2002 (3 fapte) şi cu privire la infracţiunea de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin. 1 şi 3 Cod penal (1 faptă).
Potrivit disp. art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, măsura arestării preventive a inculpatului se poate lua dacă sunt întrunite cumulativ condiţiile prev. de art. 143 Cod procedură penală şi dacă inculpatul a săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi există probe că lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Faptele săvârşite de inculpat prev. de art. 86 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 (3 fapte) sunt pedepsite de lege cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda, iar infracţiunea de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin. 1 şi 3 Cod penal este pedepsită de lege cu închisoarea de la o lună la 3 luni sau amenda (alin. 1) şi respectiv de la 3 luni la 2 ani sau amenda (alin. 3).
Pe cale de consecinţă, cu privire la aceste infracţiuni nu este îndeplinită condiţia prevăzută de lege pentru a se putea lua măsura arestării preventive în ce priveşte cuantumul legal al pedepsei (pedeapsa prevăzută de lege nu este închisoare mai mare de 4 ani).
Măsura dispusă de către instanţă este legală şi temeinică în ce priveşte infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibaţie alcoolică peste limita legală, prev. de art. 87 alin. 1 din O.U.G: nr. 195/2002( 2 fapte) şi în ce priveşte infracţiunea de părăsire a locului accidentului fără încuviinţarea organului de poliţie, prev. de art. 89 alin. 1 din acelaşi act normativ, deoarece, cu privire la aceste infracţiuni sunt întrunite cumulativ condiţiile prev. de art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală( inclusiv cu privire la cuantumul legal al pedepselor, acestea fiind închisoarea de la 1 la 5 ani şi respectiv închisoarea de la 2 la 7 ani).
Raportat la numărul de infracţiuni săvârşite de inculpat, la perseverenţa acestuia în comiterea unor infracţiuni de acelaşi gen, la împrejurarea că fusese sancţionat contravenţional şi anterior pentru fapte similare şi că acestuia i-a fost aplicată o sancţiune cu caracter administrativ prin ordonanţa dată în dosar nr. 1486/P/2009 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistriţa( cu privire la infracţiunea prev. de art. 85 alin. 1 din O.U.G. Nr. 195/2002), măsura luată prin încheierea recurată este temeinică şi legală. De altfel, starea de fapt reţinută de către instanţa de fond este în deplină concordanţă cu actele şi lucrările dosarului, cu probele administrate, astfel că în mod întemeiat s-a apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Prin prisma celor sus arătate, recursul s-a admis, în temeiul disp. art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. d Cod procedură penală şi s-a casat în parte hotărârea atacată în sensul înlăturării dispoziţiei referitoare la luarea măsurii arestării preventive pentru săvârşirea infracţiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată, prev. de art. 86 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 (3 fapte) şi de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin. 1 şi 3 Cod penal, menţinând măsura arestării preventive pentru celelalte infracţiuni.
Raportat la soluţia preconizată, s-a dispus anularea mandatului de arestare preventivă emis şi emiterea unui nou mandat, corespunzător prezentei hotărâri.
