Arestarea preventiva. Revocarea arestarii preventive. Pericolul concret pentru ordinea publica.


Arestarea preventiva. Revocarea arestarii preventive. Pericolul concret pentru ordinea publica.

Pericolul pentru ordinea publica trebuie analizat prin luarea în considerare a duratei arestarii preventive, atunci când aceasta durata este apropiata de durata pedepsei aplicate, reprezentând mai mult de doua treimi din aceasta. Durata arestarii preventive nu trebuie sa tinda a deveni o executare a pedepsei.

(CURTEA DE APEL BUCURESTI, SECTIA I PENALA,

DECIZIA NR.223 DIN 31 IANUARIE 2011)

Prin încheierea de sedinta din 25.01.2011 a Tribunalului Giurgiu – Sectia Penala, în baza art. 3002 raportat la art. 160b alin. 3 Cod procedura penala a constatat legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive luata fata de inc. S.V., P.V.N., P.C.F., M.V., B.M.P. si C.?.F. si a mentinut starea de arest a inculpatilor.

Pentru a dispune astfel, instanta de fond a constatat ca temeiurile care au determinat arestarea preventiva a inculpatului subzista si în prezent.

Astfel, sunt îndeplinite conditiile art. 148 lit. f Cod procedura penala, pedeapsa prevazuta de lege fiind mai mare de 4 ani închisoare, iar inculpati prezinta pericol concret pentru ordinea publica, înteles ca fiind o reactie colectiva fata de infractiunea comisa care, prin rezonanta ei afecteaza echilibrul social firesc, creeaza o stare de indignare, de dezaprobare, de temere si insecuritate sociala, stimuleaza temerea ca justitia nu actioneaza suficient de ferm împotriva unor manifestari infractionale si poate încuraja alte persoane sa comita fapte asemanatoare.

S-a mai constatat ca, în cauza, nu exista nicio schimbare de situatie în favoarea inculpatilor fata de data arestarii, temeiurile care au determinat aceasta masura impunând în continuare privarea de libertate a acestora.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpatii P.V.N. si P.C.F., aratând personal si prin avocat, ca sunt arestati de peste 1 an si ca nu mai prezinta niciun pericol pentru ordinea publica, iar inc. P.V.N.  este privat de dreptul de a beneficia de liberare conditionata.

Verificând încheierea atacata pe baza lucrarilor si materialului din dosarul cauzei, Curtea constata urmatoarele:

Recurentii sunt arestati preventiv din data de 20.01.2010 si pâna în prezent, conform mandatelor de arestare preventiva aflate la dosar.

Prin sentinta penala nr. 313/05.11.2010 a Judecatoriei Bolintin Vale, inc. P. C.F. a fost condamnat la 3 ani închisoare, iar inculpatul P.V.N. la 1 an si 6 luni închisoare, ambii pentru furt calificat, în forma continuata.

Împotriva acestei sentinte au declarat apel inculpatii, cauza fiind pe rolul Tribunalului Giurigiu.

În ceea ce priveste pe inc. P.V.N., fata de cuantumul pedepsei aplicate de instanta de fond si fata de principiul agravarii situatiei în propria cale de atac, se poate observa ca durata arestarii preventive tinde sa devina o executare a pedepsei, având în vedere si starea de minoritate la data comiterii faptei, motiv pentru care se va admite recursul acestui inculpat.

Pericolul pentru ordinea publica trebuie analizat prin luarea în considerare a duratei arestarii preventive, atunci când aceasta durata este apropiata de durata pedepsei aplicate, reprezentând mai mult de doua treimi din aceasta.

Situatia inculpatului P.C.F. este diferita, în sensul ca instanta de fond i-a aplicat o pedeapsa de 3 ani închisoare, astfel ca nu poate fi aplicat criteriul aratat la analiza situatiei inculpatului P.V.N.

Instanta de fond a constatat în mod corect ca lasarea sa în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publica, iar temeiurile arestarii preventive se mentin si impun privarea sa de libertate, motiv pentru care se va respinge ca nefondat recursul declarat de acest inculpat.

Va casa în parte încheierea si va revoca arestarea preventiva a inculpatului P.V.N., dispunând punerea sa în libertate.

Va mentine celelalte dispozitii ale încheierii si va obliga pe inc. P.C.F. la cheltuieli judiciare statului.